2,072 matches
-
deschisă recent la Galeria Pogany, Teatrul Național, prezentată de Dan Hăulică și Pavel Șușară, este un portret profund și fidel al unui artist perfect definit, dar a unuia care depășește toate constrîngerile genurilor și sfidează suveran așteptările comode și gîndirea leneșă. De mai multă vreme, dar lucrurile abia în ultimii ani s-au manifestat suficient de pregnant pentru a fi remarcate, Silvia Radu a început o bătălie, poate chiar acea bătălie pe viață și pe moarte care a însoțit permanent marea
Silvia Radu sau a treia cale by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/8083_a_9408]
-
un antrenor personal ar fi o posibilitate. 3. Mai bine însoțiți decât singuri Rugați un prieten să vi se alăture. A face exerciții fizice împreună cu cineva ajută la menținerea coerenței, motivației și entuziasmului. Este necesar ca persoana să nu fie leneșă, deoarece, în acest caz, este posibil ca intenția de a face sport să se încheie cu un suc, în locul exercițiilor. 4. Fiți consecvent! Concentrați-vă și mobilizați-vă să aveți o rutină zilnică de exerciții deoarece, în caz contrar, pe
10 reguli pentru a te menţine în formă pe toată perioada verii () [Corola-journal/Journalistic/69675_a_71000]
-
la cele două distribuții de dinaintea celei finale, la ideile complet diferite pe care regizorul le năștea în funcție de actorii protagoniști. La șansa uriașă a Ofeliei Popii de a juca acest Mefisto. Priveam pe geam dimineața care se ridica din ploaie. Puțin leneșă, puțin melancolică, prea puțin vioaie. Ca mine. Mă gîndeam la răceala cu care a fost primit în țară de critică - atitudine aproape generală față de montările acestui regizor, indiferent de cum au ieșit ele de-a lungul timpului. Nici măcar tonuri revoltate, nici
Edinburgh semnează pactul cu Mefisto by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/6978_a_8303]
-
de pește din fiecare oraș, iar el plătea ca bibanii să fie deja curățați și fripți. Mâncau în tăcere, prinzând cu degetele carnea albă și legumele fierte, de pe care se prelingeau uleiul de măsline și ierburile. Era fericită, inconștientă și leneșă, uitase aproape tot, uitase de ea, se odihnise pe dinăuntru. În lobii urechilor purta încă perlele, care se scorojiseră de căldură, dar erau singurul semn după care ea, cea de acum, își mai amintea că fusese altfel. Îi ziceau Bhaar
Istoria romanțată a unui safari by Daniela Zeca () [Corola-journal/Journalistic/6977_a_8302]
-
sunînd și între strofe, în Câmp: "Un singuratec pom stă înapoia/ Unei tristeți căzute ca o floare/ Pe lebedele zilei migratoare,/ În abur risipit mărunt de Goya.// Amiaza stearpă crește cu nevoia/ De aure pure, văduve de soare,/ Visând picioare leneșe'n izvoare,/ De molcome ce sunt, în toată voia." Aparență de palindrom, chiar dacă nu e de-adevărat. De altfel, o armonie bizară, greu de explicat, salvează această întîlnire de versuri banale ("tristeți căzute ca o floare") și, dimpotrivă, prea încărcate
Poezie și întuneric by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/6983_a_8308]
-
în asteptarea-amară de miracole absențe//Insulă-a mea adâncă! O! Eden adormit/ pământ în odihnă-al uitării mele/ goliciune de voluptate-n umbră enormă a veacului// Somnu-ti în carne, în spirit: moartea ta/ Și desteptarea-n alt paradis, Mare Trup Leneș/ pentru-a începe fără liniste-altă viața/ cu inima mușcată iar de șarpele de la-nceput" (Dor mare). Marea obsesie a acestei poezii este regasirea de sine că participant la misterul lumii; ea inversează, ca să spunem așa, dramă blagiana provocată de nașterea
Poezia lui Alexandru Busuioceanu by Ion Pop () [Corola-journal/Memoirs/18008_a_19333]
-
luat cunoștință mai târziu. Aș fi curios, bunăoară, să știu câți dintre cei care îi judecă în prezent pe scriitorii care au publicat cărți în trecutul regim, fie că l-au apucat, fie că nu, au citit Jurnalul unui poet leneș al lui Victor Felea (1923-1993). Apărut postum, prin grija soției poetului clujean, jurnalul a trecut, ca atâtea altele, aproape neluat în seamă, deși reprezenta un document de primă mână și totodată o operă valoroasă literar. N-am citit nicăieri o
Un lustru de tranziție by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/4347_a_5672]
-
-se în „probleme de detaliu”. Cred că acesta ar fi și viciul monografiei lui Mircea Mihăieș. Culmea este că optând pentru o abordare structuralistă și propunându-ș i să ordoneze haosul faulknerian într-un „cosmos”, Sorin Alexandrescu propune el însuși „visarea leneșă în marginea” textului, „gustarea” lui, care va plasa criticul în postura unui „lector inocent” - condiție pentru originalitatea actului critic. Miza lui Mircea Mihăieș este cumva la antipod: privirea sa e retrospectivă, interogativă, de-structurantă întro anume măsură, efortul său nu merge
Ce rămâne? by Raluca Dună () [Corola-journal/Journalistic/4209_a_5534]
-
principiu moral-ordonator pentru toată această «dosariadă»?” e amânată abil printr- o notație nostalgică: „Ce toamnă minunată e afară și ce stare mizerabilă am! O fi, oare, ultima mea toamnă? Lumina nu mai are violența de acum o lună. E melancolică, leneșă, calmă, dar are și ceva vulnerabil. A îmbătrânit și ea, îmi vine să spun. Dincolo de zidul curții, oțetarii, «garda mea de corp», se bucură de soare, cum aș face și eu, dacă n-aș fi bolnav”. Nu-i greu de
Mizantropul umanist by Alex Goldiș () [Corola-journal/Journalistic/4245_a_5570]
-
zis scurt, din ușă: „Să fii gata la opt dimineața“. Camera n-avea nici o oglindă. Un lucru bun. Mai puține mărturii. Destul de mare, cu mobilă învechită, ghiceam că dă spre pădure. Mi-am aranjat o parte din lucruri, cu mișcări leneșe, apoi mi am turnat un pahar mare de apă dintr-o carafă de pe masă și m-am întins pe pat. Evenimentele ultimelor zile se succedaseră cu repeziciune, fără elaborare. Îi trimisesem un mail în care îi ziceam că o să vin
Ficţiuni reale by ed.: Florin Piersic jr. () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1342_a_2714]
-
zona în care stăteam înainte, de-i duceam întreținerea neveste-sii. El era pe partea cealaltă, eu eram pe bicicletă. Mi s-a făcut rău fizic, instant, și am tăiat-o de-acolo. După două luni jumate, într-o sâmbătă leneșă, m-am trezit cu un apel ratat și-un SMS, ambele de la el. Mesajul zicea: Îmi cer scuze, am fost un măgar. Neluțu. Roxana Oroian Eva Azi-dimineață aveam o presimțire ciudată, ca și cum urma să se întâmple un lucru neobișnuit. De
Ficţiuni reale by ed.: Florin Piersic jr. () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1342_a_2714]
-
pe locomotivă? Toți dracii iadului au pufnit peste neamț. În cine să tragi? Și noi... unul pe-o parte, altul pe alta, am sărit, și tulea, băiete! Irina îl privi o clipă, în treacăt, apoi, cuprinsă parcă de-o oboseală leneșă, i se lăsă moale de gât. Știi... tu ești un băiat tare bun. Tare, tare bun. Într-o zi am să-ți spun mai multe, acum nu pot. Să nu te superi pe mine. Nu știu de ce să mă supăr
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
obține altceva, ceva care ei îi scăpa. Se uită să culeagă vreo sticlă de jos, dar nu zări nici una. Curtea îngustă, cei zece pași până la gardul căptușit cu iederă și grădina din latura casei dormeau încă, scufundate într-o ceață leneșă, prevestind arșița de peste zi. Dincolo de gard, pământul se auzea încărcat de zgomote ciudate. Le auzise și prin somn toată noaptea și știa ce sunt. Altceva nu putea fi decât ceea ce știa, și știa de prea multă vreme ca să nu fie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
încetară, și-mpunsătura din șale și din încheieturi, respirația greoaie și gâfâită cu izbucniri de tuse se ușură pe nesimțite, ca și cum pământul ar fi acoperit-o pe încetul, și cum dormea, și-ntinerea prin somn, sau numai căpăta acea seninătate leneșă, uitată din tinerețe, înainte de-a simți cum răceala și oboseala îi strecoară o cenușă rece în oase și-n întreaga ei alcătuire, i se păru că aude liniștea ca un val căzând peste lume. Însuși pământul se liniștea și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
chiar peste un ceas vei porni mai departe din simplul motiv că ți se va deschide drumul potrivit (vei găsi indicatorul de care ai nevoie ca să-ți continui drumul). Dar eu vă rog pe toți, chiar și pe cei mai leneși (pe ei în mod special), să nu vă lăsați copleșiți de „îmbietoarea” stagnare sau chiar involuție. Vă rog din suflet să luptați cu voi înșivă, oricât de dureroasă este această luptă și să vă ordonați viața aceasta, care v-a
Întâlniri cu Maica Domnului by Leocadia Georgeta Carp () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1227_a_2213]
-
Primejdia oglindirii este totodată și cea a unei false mărturisiri, prin intermediul imaginilor reiterate dramatic, ceea ce ar putea duce, în exces, la refuz de sine, non-comunicare, vorbărie goală. Distan-ța pe care o implică oglindirea îl sperie uneori și atunci... se preface leneș sau ursuz sau gânditor. Se pierde în spațiu: Rogu-te politicos, nu sta în picioare, Suntem în lunca Trântorilor, a Marilor Leneși. (Un domn bine) În acest moment poezia încearcă să-și cucerească o dimensiune proprie: Și am spart sticlosul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1504_a_2802]
-
de sine, non-comunicare, vorbărie goală. Distan-ța pe care o implică oglindirea îl sperie uneori și atunci... se preface leneș sau ursuz sau gânditor. Se pierde în spațiu: Rogu-te politicos, nu sta în picioare, Suntem în lunca Trântorilor, a Marilor Leneși. (Un domn bine) În acest moment poezia încearcă să-și cucerească o dimensiune proprie: Și am spart sticlosul perete, Acea dimensiune care mă fascina. (Muzeul) Numai astfel dispare posibilitatea de a vedea prea mult ori de a se vedea într-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1504_a_2802]
-
adoptă poza leneșului. Starea poetică de "lene", starea Trântorului, se traduce printr-un refuz al verticalității: Flacără jucăușă, dogorâtoare, ai clipit la patul meu de șmecher crai. Rogu-te politicos, nu sta în picioare, suntem în lunca Trântorilor, a Marilor Leneși. (Un domn bine) Când poetul își propune să lupte împotriva "lenei", o face cu mijloace neadecvate: Ah! Vino repede sabie, armură, să lupt cu lenea care mă fură. (Lecție) De altfel, papionul, bastonul, sabia, armura, alternanța succesivă a mitizării și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1504_a_2802]
-
furat echilibrul, pământul meu se clatină ca un trapez. (Un cuceritor) Dezechilibrul conduce poetul spre o lene contrafăcută, exhibiționistă (suprem paradox), scontând anumite efecte regizorale. Reluăm versurile: Rogu-te politicos, nu sta în picioare, Suntem în lunca Trântorilor, a Marilor Leneși. Cel care intră în lunca Trântorilor, pe tărâmul "Somnoroasei", trebuie să își însușească regulile jocului, așa cum cel care intră în infern nu are voie să privească înapoi. Așadar, starea orizontală se dezvăluie a fi o surpare, o cădere în sine
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1504_a_2802]
-
după cum Îi era firea. Asta observase ea pe la familiile mai Înstărite, unde mai făcea treburi să câștige câțiva bănuți, pentru a avea ce da celor cinci copii ai lor de mâncare. Bogații nu Înțelegeau nevoile săracilor și ori Îi considerau leneși ori ziceau că nu i-a dus mintea să facă și ei ceva avere În viața lor. Când nu ai nimic....de unde să faci avere? Gândea Ionuț, care Încerca și el să scoată câțiva banuți de la familiile care aveau cârduri
În vâltorile Dunării de Jos by Flora Mărgărit Stănescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1138_a_2049]
-
începutul lumii, depărtările se deschiseră deodată ca niște oglinzi fantastice în care puteai privi măreția, singurătatea și tăcerea cea mai blîndă în tot ce au ele mai profund legat de sentimentele omenești... O pasăre neagră făcu ocolul unui țanc bătînd leneș din aripile lungi și terminate în unghi ascuțit, apoi se pierdu în marea de albastru și de cîntec mut, aidoma unei chemări de dincolo de lume... Nu scoase nimeni nici o vorbă mai multă vreme... Parcă pe toți i-ar fi legat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1501_a_2799]
-
tată, plângându-se de insolație. Ziarele au prevestit că, la începutul lui mai, vor fi peste 40 de grade. N au fost, dar canicula a continuat o săptămână, timp în care orașul a devenit un fel de republică sud americană. Leneș și taciturn, transpirat și dependent de sticluțele de apă, la jumătate de litru, care pluteau cu sutele prin mijloacele de transport, într-o pâclă moleșitoare de căldură umedă și zumzăindă de țânțari. Pe 2 mai a venit ploaia. Patru zile
Dincolo de portocali by Ioana Bâldea Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1347_a_2732]
-
a fi. Impon derabil. Refuzul de a gravita în jurul meu. În jurul oricui, de fapt. Lipsa maniilor. Insensibilitatea totală la ce-mi place. — De ce nu încerci, din când în când, o ojă mai deschisă? — Te preocupă oja mea? Aceiași ochi întredeschiși, leneși, același zâmbet complet detașat. — Asta nu-ți stă bine. Nu răspunde. Zâmbește mai larg și se așază mai comod în fotoliu. Schimbă privirea molatecă, de mâță, pe una de o impasibilitate aproape obraznică. E incredibilă siguranța asta la cineva atât
Dincolo de portocali by Ioana Bâldea Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1347_a_2732]
-
sau puncte-puncte, mișcării diurne (și nocturne!) de organe, celule și funcții (personale!), cărora li se spune, conform tradiției, viață. Ba, mai mult (nu cumva mai puțin?), viața mea, visul, dorința, idealul, mobilul moral-social individual... O mișcare mai iute sau mai leneșă, care a strâns între zbateri imperceptibile (sonor) de fluturi, să zicem Albilița, invadând livezi nevăzute, atâtea vorbe, frânturi de idei, exclamații repetate de generații, golite (și iar umplute!) de conținut ani și veacuri la rând (blestemul danaidelor?), dar cu atât
Jucătorul by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1257_a_1933]
-
tenul său al cărei puf de caisă, de dulce caisă cu puf, culege și cerne lumina. Și ochii, acești ochi atât de singuri, sunt făcuți pentru a privi liniștiți. Ah, ce animal! Ce animal domestic grațios această fată! O pisicuță leneșă, atrăgătoare, silențioasă... Și când vorbește? Ce frumoase simplități spune! În special, când pot, își schimbă vorbe, de o clipă, în vestibul. Azi te-am văzut, Apolodoro. "Azi m-a văzut!; că m-a văzut azi!; dar ce bun este acest
Dragoste şi pedagogie by Miguel de Unamuno [Corola-publishinghouse/Imaginative/1414_a_2656]