190 matches
-
transferarea comunei Letca Nouă la județul Giurgiu. Trei obiective din comuna Letca Nouă sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Giurgiu ca monumente de interes local. Unul este un sit arheologic, aflat „la Țățăr”, la 2 km nord de Letca Veche, unde s-au găsit urme de așezări din Epoca Bronzului Timpuriu (cultura Glina) și din perioada Latène (cultura geto-dacică). Celelalte două sunt monumente de arhitectură: biserica „Sfinții Constantin și Elena” a Mitropolitului Nifon (1860) aflată lângă primăria din Letca
Comuna Letca Nouă, Giurgiu () [Corola-website/Science/300439_a_301768]
-
Letca Veche, unde s-au găsit urme de așezări din Epoca Bronzului Timpuriu (cultura Glina) și din perioada Latène (cultura geto-dacică). Celelalte două sunt monumente de arhitectură: biserica „Sfinții Constantin și Elena” a Mitropolitului Nifon (1860) aflată lângă primăria din Letca Nouă; și biserica cu același hram (1880) din satul Letca Veche.
Comuna Letca Nouă, Giurgiu () [Corola-website/Science/300439_a_301768]
-
Epoca Bronzului Timpuriu (cultura Glina) și din perioada Latène (cultura geto-dacică). Celelalte două sunt monumente de arhitectură: biserica „Sfinții Constantin și Elena” a Mitropolitului Nifon (1860) aflată lângă primăria din Letca Nouă; și biserica cu același hram (1880) din satul Letca Veche.
Comuna Letca Nouă, Giurgiu () [Corola-website/Science/300439_a_301768]
-
achiziționarea de case parohiale. Au fost sprijinite lucrările de construcție sau restaurare la multe din locașurile de cult. În plan social-filantropic, au fost înființate mai multe centre sociale, menite să vină în sprijinul celor defavorizați. Între acestea, se numără Asociația „Letca Nouă”, înființată în 2006, ce cuprinde, la ora actuală, mai multe centre - Așezământul social „Dumnezeieștii Părinți Ioachim și Ana”, Casa protejată „Nifon Mitropolitul” și Așezământul social „Grădina Maicii Domnului”. A luat ființă „Așezământul Sf. Arhangheli Mihail și Gavriil” din comuna
Ambrozie Sinaitul () [Corola-website/Science/308633_a_309962]
-
o tipografie, în care a editat aproape toate cărțile de slujbă (mai târziu a luat-o statul). A refăcut cu cheltuiala sa câteva lăcașuri de închinare (Mănăstirea Zamfira, Schitul Cetățuia din Râmnicu Vâlcea) și a ridicat din temelie biserica din Letca Nouă. Mitropolitul Nifon a îndeplinit funcția de președinte al Divanului Ad-hoc din București la 29 septembrie 1857 și al Adunării elective care a ales domn pe Alexandru Ioan Cuza la 24 ianuarie 1859. În timpul păstoririi lui, au avut loc cunoscutele
Nifon Rusailă () [Corola-website/Science/310819_a_312148]
-
În 17 noiembrie 1872 a înființat - din banii săi - un al doilea seminar în București, cu 4 clase, care i-a purtat numele. Acest seminar s-a întreținut - până în anul 1948 - din fondurile lăsate de mitropolit și din veniturile moșiei Letca Nouă. Mitropolitul a încetat din viață la 5 mai 1875, în București, fiind îngropat la Mănăstirea Cernica. La 2 iunie 2014 Banca Națională a României a pus în circulație, în atenția colecționarilor, un set de trei monede (din aur, din argint și din
Nifon Rusailă () [Corola-website/Science/310819_a_312148]
-
înscris în dreapta portalului de intrare. Această biserică este cunoscută și sub numele de biserica iobagilor, ceea ce indică o împărțire anterioară a comunității după statutul social, distincție întâlnită în mai multe așezări din nordul Transilvaniei. Biserica de lemn a iobagilor din Letca se află pe noua listă a monumentelor istorice sub codul LMI: . În Letca a existat și o a doua biserică de lemn, a nobililor (unită), mutată în 1991 la Oradea. Din 1992 există în sat o biserică de zid, care
Biserica de lemn Sf. Maria din Letca () [Corola-website/Science/309785_a_311114]
-
biserica iobagilor, ceea ce indică o împărțire anterioară a comunității după statutul social, distincție întâlnită în mai multe așezări din nordul Transilvaniei. Biserica de lemn a iobagilor din Letca se află pe noua listă a monumentelor istorice sub codul LMI: . În Letca a existat și o a doua biserică de lemn, a nobililor (unită), mutată în 1991 la Oradea. Din 1992 există în sat o biserică de zid, care a preluat în mare măsură funcția celor de lemn. Inscripția în chirilice de
Biserica de lemn Sf. Maria din Letca () [Corola-website/Science/309785_a_311114]
-
României 1916-1919", vol. I, este emoționantă: Deși Regimentul 2 Roșiori a pierit aproape în totalitate -lăsând pe câmpul de luptă 216 camarazi căzuți, morți sau răniți, grație eroicei șarje de la Prunaru, Divizia 18 Infanterie s-a putut regrupa pe aliniamentul Letca Veche - Jilava contribuind din plin la operațiunile de apărare a Bucureștiului iar comandantul acesteia, generalul Refrendaru Ion a avut mai târziu, în perioada de refacere a armatei române un rol pozitiv. Paradoxal, colonelul Naumescu Gheorghe, comandantul regimentului, care a condus
Șarja de la Prunaru () [Corola-website/Science/306046_a_307375]
-
în alte localități din împrejurimi s-au descoperit vestigii daco-romane, sau chiar mai vechi, lucru ce atestă popularea acestei zone de mii de ani. La Sulta (comuna Agăș) avem urmele vechilor aurării dacice (ref), iar teritoriul Bacăului cuprindea localități ca: Letca și Leiteni, cuvinte derivate din latonă și letonă (ref), divinități din timpuri preistorice, sau Tamasidava, denumire scito-dacică. Pe aceste meleaguri au fost întinse păduri în care trăiau turme de zimbri. Muzeul „Moldova” din Bacău deține o importantă colecție de documente
Bacău () [Corola-website/Science/296933_a_298262]
-
valorificat bronzul la vreun centru de reciclare a metalelor. Monumentul a fost închinat jertfei eroilor din Regimentul 9 Vânători de Gardă „Regele Alexandru al Iugoslaviei“ care s-au acoperit de glorie în Primul Război Mondial în luptele de la Bazargic, Amzacea, Letca Nouă și Mărășești. Monumentul a fost construit la inițiativa generalului Gabriel Marinescu, pe timpul cât s-a aflat la comanda acestui regiment, din solda sa și a militarilor din subordine. Monumentul Infanteristului a fost dezvelit cu fast în prezența regelui Carol
Spiridon Georgescu () [Corola-website/Science/321295_a_322624]
-
mic cu mare la concert. „Triluri de zestre” au răsunat în Portul turistic Mangalia, sâmbătă, 15 august, dintre acestea evidențiindu-se Marian Duicu și ansamblul folcloric “Zestrea Branului” împreună cu Cătălin Maximiuc, Liliana Oncioiu, Mariana Stănescu, Gheorghe Sorea, Andreea Jitea, Ionel Letca și Alexandra Folea, ansamblul folcloric “Doinita” al cercului militar Bistrița. Melodia modernă închinata Fecioarei Maria - “Ruga”, avându-l că interpret și compozitor pe talentatul Dragoș Bădoi, fondatorul trupei Direcția 5, a cucerit publicul prin încărcătură emoțională aparte a piesei, care
Festivalul Callatis () [Corola-website/Science/329989_a_331318]
-
arie de protecție specială avifaunistică - SPA) situată în nord-vestul Transilvaniei, pe teritoriile județelor Maramureș și Sălaj. Aria naturală se întinde în extremitatea vestică a județului Sălaj și cea sudică a Maramureșului, ocupând teritoriile administrative ale comunelor Benesat, Băbeni, Cristolț, Ileanda, Letca, Lozna, Năpradea, Rus, Someș-Odorhei, Surduc și Sălățig și cele ale orașelor Jibou și Cehu Silvaniei (din județul Sălaj); precum și cele ale comunelor Mireșu Mare și Valea Chioarului; și cel al orașului Ulmeni din județul Maramureș. Situl se află în aproperea
Cursul mijlociu al Someșului () [Corola-website/Science/332622_a_333951]
-
(n. 5 iunie 1948, Letca Nouă, Giurgiu) este un critic literar român. este un critic literar născut la 5 iunie 1948 în satul Letca Nouă din județul Giurgiu. Părinții: Marin și Elena , poștaș, respectiv muncitoare. Studiază exclusiv la București (Liceul 36, „Ion Barbu”) și la
Aureliu Goci () [Corola-website/Science/337155_a_338484]
-
(n. 5 iunie 1948, Letca Nouă, Giurgiu) este un critic literar român. este un critic literar născut la 5 iunie 1948 în satul Letca Nouă din județul Giurgiu. Părinții: Marin și Elena , poștaș, respectiv muncitoare. Studiază exclusiv la București (Liceul 36, „Ion Barbu”) și la Facultatea de Filologie 1967 - 1972,ultima poromoție cu 5 ani de studiu , cu profesorii: Nicolae Manolescu, Zoe Dumitrescu-Bușulenga, Vladimir
Aureliu Goci () [Corola-website/Science/337155_a_338484]