971 matches
-
de amănunt, precum cea referitoare la Matei al Mirelor. Acordă o egală atenție personalităților marcante (Neagoe Basarab, Ion Neculce, Dimitrie Cantemir), ca și indiciilor referitoare la mentalitățile colective (viziunea despre om și lume la cronicarii români, imaginea Imperiului Otoman în letopisețele din Moldova în secolele XV-XVII, conștiința unității de neam în istoriografia medievală, ideea romanității). Umanismului sud-est european i se indică legăturile firești cu restul continentului, iar ritmurile contactelor culturale dintre români și Italia sau Insulele Ioniene sunt surprinse în veritabile microsinteze
BERZA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285711_a_287040]
-
asupra istoriei și literaturii vechi românești. Publică, astfel, ediții și studii privind istoriografia bizantină și sud-slavă, cea mai importantă fiind Cronica lui Constantin Manasses (1922), istoriografia românească - Vechile cronici moldovenești până la Ureche (1891), Cronice inedite atingătoare de istoria românilor (1895), Letopisețul lui Azarie (publicat în „Analele Academiei Române”, 1908-1909) -, precum și texte literare sau folclorice medievale - O traducere moldovenească a „Vieții lui Bertoldo” din veacul al XVIII-lea („Convorbiri literare”, 1891), Vlad Țepeș și narațiunile germane și rusești asupra lui (1896) -, dar și
BOGDAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285785_a_287114]
-
și rusești asupra lui (1896) -, dar și scrieri legate de relațiile cu alte culturi sau de istorie a vechilor instituții românești. B. rezolvă problema dificilă a transpunerii în românește a textelor vechi, realizând o tălmăcire fidelă, de coloratură arhaică a Letopisețului de când s-a început Țara Moldovei, a Letopisețului de la Putna ș.a. Pentru a stabili însemnătatea istorico-literară a textelor, B. întreprinde o analiză detaliată, urmărind, concomitent, soluționarea unor controversate chestiuni de datare, localizare și paternitate. Dacă cercetările de mai târziu vor
BOGDAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285785_a_287114]
-
legate de relațiile cu alte culturi sau de istorie a vechilor instituții românești. B. rezolvă problema dificilă a transpunerii în românește a textelor vechi, realizând o tălmăcire fidelă, de coloratură arhaică a Letopisețului de când s-a început Țara Moldovei, a Letopisețului de la Putna ș.a. Pentru a stabili însemnătatea istorico-literară a textelor, B. întreprinde o analiză detaliată, urmărind, concomitent, soluționarea unor controversate chestiuni de datare, localizare și paternitate. Dacă cercetările de mai târziu vor aduce rectificări sau noi puncte de vedere, comentariile
BOGDAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285785_a_287114]
-
Minerva, București, 1973. 37. Ion Taloș, „Riturile construcțiilor la români”, în Folclor literar, vol. II, Timișoara, 1968, pp. 221- 262. 38. Ion Taloș, „Legendele construcțiilor de pe teritoriul României”, în Folclor literar, vol. III, Timișoara, 1972, pp. 45-60. 39. Ion Neculce, Letopisețul Țării Moldovei, Editura Minerva, București, 1980. 40. „Jurnalul călătoriilor canonice ale mitropolitului Ungrovlahiei Neofit I Cretanul”, traducere și prezentare de M. Caratașu, P. Cernovodeanu și N. Stoicescu, în Biserica Ortodoxă Română, nr. 1-2, ianuarie- februarie 1980, pp. 243-315. 41. Antti
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
având la nivel popular-arhaic și alte înțelesuri decât cele uzuale astăzi. A citi = a descifra în suflet, pe chip, în stele etc. A scrie = a desena, a zugrăvi, a broda („chipurile căpitanilor... erau cu mare meșteșug scrise” ; cf. N. Costin, Letopiseț sau „Iar în pieptul lui,/ Scris îmi este scris/ Soarele și luna”). Ca atare, consider că este forțat să acordăm cuvântului carte (fie ea a solomonarului, fie a eroului de basm de tipul Voinicul cel cu cartea în mână născut
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
ale oamenilor politici, decrete și declarații oficiale. Pe sute de pagini convenția ficțiunii se volatilizează, L. recurgând la nume reale ori transparent anagramate ale unor personalități politice și rescriind, de fapt, fragmente din istoria țării ori a Europei, într-un letopiseț subordonat unui crez politic, prin prisma căruia aproape totul apare desfigurat. Asemenea discrepanțe sunt vizibile mai ales în ciclul Paravanul de aur, alcătuit din romanele Domnul general guvernează, Stare de asediu (1955), Regele Palaelibus (1957), Salvatorul (1959), Ultimul batalion (1960
LUDO. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287879_a_289208]
-
unei înțelegeri profunde a rostului omului de carte în fața semenilor. M. nu mai are nimic din smerita umilință a unui medieval. SCRIERI: Cronica lui Macarie, în Ioan Bogdan, Vechile cronice moldovenești până la Ureche, București, 1891, 149-162, 198-312, în Ioan Bogdan, Letopisețul lui Azarie, AAR, memoriile secțiunii istorice, t. XXI, 1908-1909, în Cronicile slavo-române din sec. XV-XVI, publicate de Ion Bogdan, îngr. P.P. Panaitescu, București, 1959, 77-105, în LRV, 172-190. Repere bibliografice: Bogdan, Scrieri, 320-335, 340-348, 360-363, 431-438; I.G. Sbiera, Mișcări culturale
MACARIE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287940_a_289269]
-
în răstimpul de la 1504-1714, Cernăuți, 1897, 298; Iorga, Ist. lit. XVIII, I, 75, II, 438-440, 447-448; Iorga, Ist. Bis., I, 155-158; D. Russo, Elenismul în România. Epoca bizantină și fanariotă, București, 1912, 36-39; Iorga, Ist. lit., I, 151-156; Ilie Minea, Letopisețele moldovenești scrise slavonește, Iași, 1925, 66-98; Pușcariu, Ist. lit., 46; Cartojan, Ist. lit., I (1940), 38-39, 41-42; Călinescu, Ist. lit. (1941), 19-20, Ist. lit. (1982), 14-15; P.P. Panaitescu, Cronica lui Macarie, în Cronicile slavo-române din sec. XV-XVI, publicate de Ion
MACARIE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287940_a_289269]
-
în 1773, odată cu traducerea lui în limba rusă, la cererea autorității țariste instalate în Moldova în timpul unui război cu turcii (pe la 1770). Varianta românească s-a păstrat aproape integral într-o copie a lui Ștefan Țicău din 1785, sub titlul Letopisețul Țării Moldovei, asigurând astfel conservarea și transmiterea textelor marilor cronicari, iar cea rusească, într-un manuscris masiv, semnalat și descris de Gheorghe Bogaci. S-a presupus că pentru perioada 1741-1769 a folosit o scriere a lui Ioan Canta, dar în
MAZAREANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288070_a_289399]
-
Repere bibliografice: V.A. Urechia, Arhimandritul Vartolomei Măzăreanul (1720-1780), București, 1889; Iorga, Ist. lit. XVIII, I, 440-453; Dimitrie Dan, Arhimandritul Vartolomei Măzăreanu, București, 1911; Ciobanu, Ist. lit. (1989), 418-422; Lăudat, Ist. lit., III, 106-114; Dicț. lit. 1900, 558-559; Gabriel Ștrempel, [„Letopisețul” lui Vartolomei Măzăreanu], în Ion Neculce, Opere, București, 1982, 136-140; Gheorghe Bogaci, Alte pagini de istoriografie literară, Chișinău, 1984, 33-50; Aurora Ilieș, Introducere la Pseudo-Enache Kogălniceanu, Letopisețul Țării Moldovei; Aurora Ilieș, [„Letopisețul” lui Vartolomei Măzăreanu], în Ioan Canta, Letopisețul Țării
MAZAREANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288070_a_289399]
-
1989), 418-422; Lăudat, Ist. lit., III, 106-114; Dicț. lit. 1900, 558-559; Gabriel Ștrempel, [„Letopisețul” lui Vartolomei Măzăreanu], în Ion Neculce, Opere, București, 1982, 136-140; Gheorghe Bogaci, Alte pagini de istoriografie literară, Chișinău, 1984, 33-50; Aurora Ilieș, Introducere la Pseudo-Enache Kogălniceanu, Letopisețul Țării Moldovei; Aurora Ilieș, [„Letopisețul” lui Vartolomei Măzăreanu], în Ioan Canta, Letopisețul Țării Moldovei, îngr. Aurora Ilieș și Ioana Zmeu, București, 1987, XLI-LXX, LXXVII-LXXXIII; Păcurariu, Dicț. teolog., 255-256; Dicț. scriit. rom., III, 164-165; Ursu, Contribuții, 76-132. C.T.
MAZAREANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288070_a_289399]
-
III, 106-114; Dicț. lit. 1900, 558-559; Gabriel Ștrempel, [„Letopisețul” lui Vartolomei Măzăreanu], în Ion Neculce, Opere, București, 1982, 136-140; Gheorghe Bogaci, Alte pagini de istoriografie literară, Chișinău, 1984, 33-50; Aurora Ilieș, Introducere la Pseudo-Enache Kogălniceanu, Letopisețul Țării Moldovei; Aurora Ilieș, [„Letopisețul” lui Vartolomei Măzăreanu], în Ioan Canta, Letopisețul Țării Moldovei, îngr. Aurora Ilieș și Ioana Zmeu, București, 1987, XLI-LXX, LXXVII-LXXXIII; Păcurariu, Dicț. teolog., 255-256; Dicț. scriit. rom., III, 164-165; Ursu, Contribuții, 76-132. C.T.
MAZAREANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288070_a_289399]
-
Ștrempel, [„Letopisețul” lui Vartolomei Măzăreanu], în Ion Neculce, Opere, București, 1982, 136-140; Gheorghe Bogaci, Alte pagini de istoriografie literară, Chișinău, 1984, 33-50; Aurora Ilieș, Introducere la Pseudo-Enache Kogălniceanu, Letopisețul Țării Moldovei; Aurora Ilieș, [„Letopisețul” lui Vartolomei Măzăreanu], în Ioan Canta, Letopisețul Țării Moldovei, îngr. Aurora Ilieș și Ioana Zmeu, București, 1987, XLI-LXX, LXXVII-LXXXIII; Păcurariu, Dicț. teolog., 255-256; Dicț. scriit. rom., III, 164-165; Ursu, Contribuții, 76-132. C.T.
MAZAREANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288070_a_289399]
-
orice preț, în acest gen așa de mult expus falsurilor”. În fine, este de menționat că I. a dat ediții exemplare din scrierile lui Ion Neculce și ale lui Ion Creangă. SCRIERI: Memorii, I-III, București, 1976-1979. Ediții: Ion Neculce, Letopisețul Țării Moldovei și O samă de cuvinte, introd. edit., București, 1955; ed. 2, București, 1959; Ion Creangă, Povești, amintiri, povestiri, București, 1964 (în colaborare cu Elisabeta Brâncuș), Opere, I-II, introd. edit., București, 1970 (în colaborare cu Elisabeta Brâncuș); ed.
IORDAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287603_a_288932]
-
Cantemir, Descrierea Moldovei, traducere de Gh. Guțu, cu o notă asupra ediției de D. M. Pippidi, București, 1973, p. 350-351, 370-373 (în continuare: Cantemir, Descrierea Moldovei). • Miron Costin, Opere, ed. P. P. Panaitescu, București, 1958, p. 214, 236. • Grigore Ureche, Letopisețul Țării Moldovei, ediție îngrijită, studiu introductiv, indice și glosar de P. P. Panaitescu, București, 1955, p. 68; Flavius Solomon, Die Rumänen und das Europa des Mittelalters, în Rumänien in Europa, Hrsg. von Alexander Rubel, Konstanz, Iași, 2002 (în continuare: Solomon
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
în a cărui cronică imaginea lui Gheorghe Duca fost zugrăvită în culori sumbre, ne sugerează că rumeliotul, abia la sfârșitul celei de-a treia domnii, aflându-se în captivitate polonă, va regreta urmările politicii sale24. • M. Kogălniceanu, Cronicile României sau Letopisețele Moldaviei și Valahiei, vol. III, ed. a II-a, București, 1874, p. 100. • N. Grigoraș, Marea răscoală populară din Moldova, p. 219. • Gh. Ghibănescu, Surete și izvoade, IV, nr. 264, p. 278. • Nistor Ciocan, Negoț și neguțători în Moldova veacului
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
l-au luat prizonier, domnul cerând unei femei o cană cu lapte va primi un răspuns vehement: „N-avem lapte să-ți dăm, c-au mâncat Duca vodă vacile din țară, mânca-l-ar viermii iadului cei neadormiți!“; Ion Neculce, Letopisețul Țării Moldovei și O samă de cuvinte, ed. a II-a, București, 1959, p. 43. Negustorii implicați în acest gen de comerț nu reprezentau însă decât o mică parte a locuitorilor armeni trăitori în Moldova; de aceea ne întrebăm ce
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
XVI-lea și al XVII-lea, ediție îngrijită de Vasile Matei, București, Editura Academiei, 2001, p. 297-298, nr. 149. • Hurmuzaki, Documente, XV/2, p. 1343-1344; idem, XVI, p. 9-10, nr. XXI. • Idem, Documente, XVI, p. 11, nr. XXV. • Ion Neculce, Letopisețul Țării Moldovei, ed. cit., p. 41. • M. Kogălniceanu, Letopisețele, vol. II, p. 7; ibidem, vol. III, p. 102. De asemenea, sursele timpului ne zugrăvesc o stare de insecuritate generalizată, mulțimea oamenilor care în toiul iernii și-au căutat refugiul pe
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
Vasile Matei, București, Editura Academiei, 2001, p. 297-298, nr. 149. • Hurmuzaki, Documente, XV/2, p. 1343-1344; idem, XVI, p. 9-10, nr. XXI. • Idem, Documente, XVI, p. 11, nr. XXV. • Ion Neculce, Letopisețul Țării Moldovei, ed. cit., p. 41. • M. Kogălniceanu, Letopisețele, vol. II, p. 7; ibidem, vol. III, p. 102. De asemenea, sursele timpului ne zugrăvesc o stare de insecuritate generalizată, mulțimea oamenilor care în toiul iernii și-au căutat refugiul pe cărările ascunse ale pădurilor și munților impresionându-i pe
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
Miron Costin și după bănuite asemănări cu chipurile care s-au păstrat ale contemporanilor săi. Despre vechiul portret votiv a lăsat o urmă Paul de Alep, care a scris: în naos se afla „chipul voievodului Barnovschi, ctitorul acestei • Miron Costin, Letopisețul Țărâi Moldovei, în Opere, ediție critică cu un studiu introductiv, note, comentarii, variante, indice și glosar de P. P. Panaitescu, București, 1958, p. 103. • Vezi Aurel H. Golimas, Domnul Moldovei Miron Moghilă Barnovschi la tricentenarul morții sale, Iași, 1933, p.
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
schiță referitoare la istoria veche a Basarabiei. De data aceasta însă, I. Liprandi afirmă că nu doar bessii, ci și „triburile bastarnilor, geților și dacilor sunt de origine slavă“37, deosebirea între numele acestor triburi fiind explicată prin faptul că „letopisețele vechi nu acordau atenție denumirilor particulare ale triburilor“38. Potrivit autorului, din aceeași cauză, informația „nu este atestată nici la alți autori antici“39. I. Liprandi nu este consecvent în concluziile sale, acestea variind de la o lucrare la alta. De
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
moldaves et valaques pour servir à l’histoire de Pierre-le-Grand, Charles XII, Stanislas Leszczynski, Démètre Cantemir et Constantin Brancovan, partea I-II, Iași, 1845; Letopisițile Țării Moldovii, t. I, Iași, 1852, t. II-III, Iași, 1845-1846; ed. 2 (Cronicele României sau Letopisețele Moldovei și Valahiei), I-III, București, 1872-1874; Traduceri : [Autor neidentificat], Orbul fericit, Iași, 1840. Repere bibliografice: Constantin Erbiceanu, Scurte notiți biografice asupra vieței și activităței marelui patriot și distins cetățean Mihail Cogălniceanu, București, 1891; A.D. Xenopol, Mihail Kogălniceanu, București, 1895
KOGALNICEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287719_a_289048]
-
numeroasele informații din epocă, datele etnografice și folclorice, utilizarea tradiției autohtone, inserarea unor fapte trăite conferă scrierii lui G. o anume originalitate. SCRIERI: Condica ce are întru sine obiceiuri vechi și nouă a prea înălțaților domni, în Cronicele României sau Letopisețele Moldovei și Valahiei, III, publ. M. Kogălniceanu, București, 1874, 297-333; Condica lui Gheorgachi. 1762, în Dan Simonescu, Literatura românească de ceremonial, București, 1939, 262-312. Repere bibliografice: Iorga, Ist. lit. XVIII, I, 407-409; Dan Simonescu, Literatura românească de ceremonial, București, 1939
GHEORGACHI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287229_a_288558]
-
țara, și așa încolțită de neprieteni. Asumându-și o anume, nu lipsită de prestanță, desuetudine, tirade de vibrantă încărcătură a trăirii exprimă patrioticele simțăminte. Construită cu o tehnică sigură, piesa se susține mai ales prin rostirea cultă, cu mireasmă de letopiseț. Un limbaj colorat, cu replici vioaie și duhlii, și o ironie fină, perceptibilă și în poznașele jocuri de cuvinte, sunt argumentele comediei bufe, „aproximativ istorice”, Ciubăr vodă (montată pe scena unor teatre din Chișinău și Iași). Fanfaronada ubuescă a grotescului
FAIFER-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286939_a_288268]