540 matches
-
știut ce să scrie. De această dată vă vorbesc și în calitate de profesor la universitate. De altfel, toți cei care au participat la organizarea concursului și la punctarea tezelor au o asemenea practică. Secretarii de stat Teodor Baconschi, Valentin Naumescu, Lucian Leuștean au și ei această calitate academică. Directorii, care la rândul lor predau la catedră, au mai participat la concursuri de admitere. Ceea ce aș vrea însă să subliniez este calitatea pregătirii, care a lăsat de dorit. Am descoperit atâtea teze cu
[Corola-publishinghouse/Administrative/2017_a_3342]
-
Hans 696-697 Kwasñiewski, Aleksander 817 L Laczynski, Michael 377-378 Lagendijk, Joost 639 Lahoud, Emile 444 Lavrov, Serghei 66, 383, 488, 491, 619, 628, 679, 693-695 Lazăr, Gilda 82 Lazurca, Marius 128-129 Lăzăroiu, Laurențiu 627 Lăzăroiu, Sebastian 627 Lența, Cătălin 590 Leuștean, Lucian 197, 483, 633 Litvinov, Maksim Maksimovici 789 Lohadynsky, Otmar 591-593 Ludford, Sarah 644-645 Lungu, Adrian 576, 578, 581 M Macovei, Monica 323, 382, 509, 587, 626, 627, 704, 767 MacShane, Denis 771 Mádl, Ferenc 818 Magheru, Gheorghe 791 Maior
[Corola-publishinghouse/Administrative/2017_a_3342]
-
hotărâre, se asigură din prevederile bugetare aprobate Ministerului Transporturilor, Construcțiilor și Turismului pentru Autoritatea Națională pentru Turism pe anul 2006, cu respectarea prevederilor legale. PRIM-MINISTRU CĂLIN POPESCU-TĂRICEANU Contrasemnează: -------------- Ministrul transporturilor, construcțiilor și turismului, Gheorghe Dobre p. Ministrul afacerilor externe, Lucian Leuștean, secretar de stat Ministrul finanțelor publice, Sebastian Teodor Gheorghe Vlădescu București, 16 martie 2006. Nr. 343. Anexa DEVIZ ESTIMATIV privind organizarea Reuniunii Grupului de lucru pentru turism (București, 7-8 aprilie 2006) și a Salonului special pentru turism (București, 6-9 aprilie
EUR-Lex () [Corola-website/Law/175726_a_177055]
-
face parte integrantă din prezenta hotărâre, care au avut această cetățenie și au solicitat redobândirea ei, cu menținerea domiciliului în străinătate. PRIM-MINISTRU CĂLIN POPESCU-TĂRICEANU Contrasemnează: ──────────────── p. Ministrul justiției, Maria Cristina Manda, secretar de stat p. Ministrul afacerilor externe, Lucian Leuștean, secretar de stat Ministrul administrației și internelor, Vasile Blaga București, 18 august 2005. Nr. 938. Anexa LISTA persoanelor care solicită redobândirea cetățeniei române, cu menținerea domiciliului în străinătate 1. BANDEL IULIAN, fiul lui Bandei Strul și Rosa, născut la data
EUR-Lex () [Corola-website/Law/170244_a_171573]
-
sc. C, ap. 32 țel. 211300 094384310 1977 ILIE AURORA (n. 1949) Târgoviște, Bd. Independenței, bl. H13, ap. 16 țel. 217364 091224165 1978 IONIȚĂ DUMITRU (n. 1951) Târgoviște, Str. I. C. Brătianu, bl. A2, sc. B, ap. 6 țel. 211770 1983 LEUȘTEAN DOINA (n. 1961) Târgoviște, Calea București, bl. O2, sc. B, ap. 28 țel. 218117 1985 LUNGU PETRE (n. 1938) Târgoviște, Str. Nuferilor, bl. 4, sc. A, ap. 19 țel. 211763 091272929 17531 MATEI MIHAI Com. Crevedia, sat Mănăstirea 1990 MIHALCIOIU
EUR-Lex () [Corola-website/Law/142865_a_144194]
-
unei hotărâri anterioare pentru contopirea parohiilor Bâcu și Frenciugi În una nouă, sub denumirea de „Bâcu-Frenciugi” În vederea readucerii . Hotărârea amintită se lovește de opoziția enoriașilor din Bâcu, care nu doreau afilierea la Frenciugi și cererea ca preot a lui Ioan Leuștean, respinsă de Episcopie la 27 martie 1958. Se solicită preotului paroh: . Se păstrează procesul verbal din 16 aprilie 1962, semnat de preotul paroh Constantin Popescu, Mitică Butnaru, președintele Sfatului Popular Drăgușeni, prin care sunt predate , În valoare de 1600 de
BISERICILE DIN SATUL FRENCIUGI, COMUNA DRĂGUŞENI, JUDEŢUL IAŞI by COSTIN CLIT, IONUŢ ALEXANDRU FIGHER () [Corola-publishinghouse/Memoirs/392_a_1315]
-
cercului cultural „Șcheia”, a cărui ședință s-a desfășurat În parohia Drăgușeni. Suferind de reumatism cardiac și internat În spitalul „Cantacuzino Pașcanu” din Iași, preotul Constantin Agapie va fi suplinit Începând cu ziua de 15 noiembrie 1938 de către preotul I. Leuștean, parohul din Ipatele. Adresa din 6 decembrie 1938 către Episcopia Hușilor ne indică ca dată a morții ziua de 30 noiembrie 1938, când satul Frenciugi făcea parte din parohia Bâcu-Frenciugi . Preotul Th. Ciobotariu (1938-1939), suplinitor. Preotul Constantin Popescu (1 aprilie
BISERICILE DIN SATUL FRENCIUGI, COMUNA DRĂGUŞENI, JUDEŢUL IAŞI by COSTIN CLIT, IONUŢ ALEXANDRU FIGHER () [Corola-publishinghouse/Memoirs/392_a_1315]
-
și activitatea politică desfășurată după la 23 august 1944 și achitarea taxei de 200 de lei. Consiliul Județean Sindical Vaslui aprobase sindicalizarea preoților și cântăreților, formând grupul sindical Culte . Procesul verbal din 14 mai 1948, semnat de preotul Ion I. Leuștean de la parohia Ipatele, dovedește implicarea preotului paroh În buna desfășurare a Învățământului religios la școala din sat, toți elevii cunoscând Simbolul Credinței (Crezul) . Protoieria transmite la 12 iunie 1948 ordinul Episcopiei Hușilor cu nr. 828, privitor la obligativitatea prezenței În
BISERICILE DIN SATUL FRENCIUGI, COMUNA DRĂGUŞENI, JUDEŢUL IAŞI by COSTIN CLIT, IONUŢ ALEXANDRU FIGHER () [Corola-publishinghouse/Memoirs/392_a_1315]
-
din Bâcu fără deviz . La 27 decembrie 1967 inventariază bunurile bisericii și Întocmește un scurt istoric. Procesul de constatare este Încheiat la 18 ianuarie 1968 și este semnat de protoiereul Andrei Gheorghiu (președintele comisiei), preoții Ioan Juncu, Arghir Bascamuș, Ioan Leuștean, Iulius Mocanu, Vasile Hâncu, H. Manoilescu, Gh. Croitoru, Cezar Diaconu, Grigore Mitru și Constantin Fligler. Unele inventare sumare din anii 1971 1974, semnate de preotul Constantin Fligler, se păstrează În arhiva protopopiatului Iași . Începând cu 1 decembrie 1972, potrivit ordinului
BISERICILE DIN SATUL FRENCIUGI, COMUNA DRĂGUŞENI, JUDEŢUL IAŞI by COSTIN CLIT, IONUŢ ALEXANDRU FIGHER () [Corola-publishinghouse/Memoirs/392_a_1315]
-
Române, Editura Institutului Biblic și de Misiune Ortodoxă. Biblioteca bisericii din satul Frenciugi. <endnotelist> 1 Numele este tăiat.</endnotelist> 1981 aprilie 3 Spre amintire În ziua de Duminică 3 april. 1981 am fost la Înmormântarea Catincăi V. Cozmei cu Preotul Leuștean Ioan de la Ipatele. Cântăreț V. Diaconu Evhologiu Biblioteca bisericii din satul Frenciugi. 1986 aprilie 1 Citită cu mare atenție de mine Grâu Vasile la anul 1986, vrâstă 73 primăveri. / 1 aprilie 1986-1 martie 1987. Grâu Vasile, sat Frenciugi, am citit
BISERICILE DIN SATUL FRENCIUGI, COMUNA DRĂGUŞENI, JUDEŢUL IAŞI by COSTIN CLIT, IONUŢ ALEXANDRU FIGHER () [Corola-publishinghouse/Memoirs/392_a_1315]
-
Triod (vechi). Arhiva bisericii din satul Frenciugi. 1987 ianuarie 27 27 IANUARIE 1987 AM OFICIAT SLUJBA ÎNMORMÂNTĂRII PREOTULUI FLIGLER CONSTANTIN DIN PAROHIA FRENCIUGI ÎMPREUNĂ CU UN SOBOR FORMAT DIN URMĂTORII PREOȚI, SUBSEMNAȚI. DUMNEZEU SĂPL IERTE ȘI SĂ-L ODIHNEASCĂ. Pr. Ioan Leuștean Pr. Gh. T. Croitoru Preot Iancu Pr. <...> Cântăreț Comișescu Maxim 1987, prima săptămână din Postul Mare Pr. Straton Constantin Prima săptămână a Postului Mare din anul 1987 am oficiat prima slujbă În parohia Frenciugi, protopoiatul Iași, după ce am fost transferat
BISERICILE DIN SATUL FRENCIUGI, COMUNA DRĂGUŞENI, JUDEŢUL IAŞI by COSTIN CLIT, IONUŢ ALEXANDRU FIGHER () [Corola-publishinghouse/Memoirs/392_a_1315]
-
meu (cu varii permutări ale acestei formule - să nu uităm că suntem În Camden) și deja demodatele Țestoasa mea Ninja/Diavolul meu tasmanian/ Poneiul meu. Ca să recunosc cinstit, Linda nu era deloc lașă. Nu a Încercat s-o ia pe după leuștean În privința propunerii pe care o făcea În cadrul ședinței, mai puțin atunci când doar ne sugerase vag că toată lumea va fi avantajată dacă ea se vota, fără a-și călca pe inimă să ne explice unde anume avea să fie câștigul. Liniile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2136_a_3461]
-
a asuda, privea și el cu obidă și cu oleacă de scârbă, în fundul gol al paharului propriu. Încă un tur și terminăm resursele! Lefteri-lefteri-lefteri, nu? Sportivi! Ei? Și nici n-avem pe cine să vrăjim, să ne-nvârtim de niște leușteni, că de-abia acuma ni s-a deschis și nouă cheful. Neam! Big Sile e tanc! Distonie! Gata! Băiatu' a părăsit scena! L-a luat somnul! Nu mai primește și nici nu mai dă nimic! Și doar l-am avertizat
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
cerea de la gazdă alte femei, mai ascultătoare. Și i se dădea dreptate: ce s-ar fi Întâmplat dacă fiecare ar fi venit cu gărgăunii ei de acasă? Balamuc! Ar fi ieșit sarmalele pătrate, prăjiturile fără zahăr, ciorba fără borș și leuștean. De aceea bărbații celor atinse cu linguroiul nu se supărau, ba le mai trăgeau și ei câte o palmă după ceafă ori un pumn În spinare, că-i făcuseră de râs călcând rânduielile pe acolo. Se petrecea toată noaptea, deci
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
neprețuitele mele cărți, căpisterea-n care mama plămădește pâinea și colacii, briciul ce sta cuminte Într-un cui În grindă, castronașul pentru bărbierit, clanțele, broaștele și Încuietorile cu tot cu uși, mese și scaune din lemn cioplit de mână, legături uscate de leuștean și mărar, semințe de muștar și coriandru, creioane, ascuțitori, stilouri cu penițe scumpe, cerneluri chinezești, nenumărate coli de scris, pantofi, izmene, sandale, cămăși, câteva pălării de fetru sau de paie, papiote, ace de cusut, basmale, fote, ii, fuste, preșuri Împletite
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
educative. Cursurile de îndrumare misionară și socială (Bogdan Moșneagu) 225 Țărăniștii și problema agrară din România, 1935-1946 (Dumitru Șandru) 245 VESTUL DE LÂNGĂ NOI Principatele Române în raporturile franco-ruse, 1861-1866 (Dumitru Ivănescu) 281 Despre unele „planuri“ de uniune româno-maghiară, 1919-1942 (Lucian Leuștean) 303 Relațiile româno-polone și politica britanică din estul Europei, 1938-1939 (Bogdan-Alexandru Schipor) 331 ROMÂNII NOȘTRI, ROMÂNII ALTORA Românii din Bucovina habsburgică, 1774-1918 (Constantin Ungureanu) 353 „Ausgleich“-ul din 1910, o încercare de rezolvare a problemei naționalităților în Bucovina habsburgică (Mihai-Ștefan
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
Biblic și de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, 1997, p. 505-507. • „Biserica Ortodoxă Română“, Anul LXVI (1948), p. 387. • Ibidem, p. 388. • „Scânteia“, 22 februarie, 1948; apud Dennis Deletant, Teroarea comunistă în România. Gheorghiu-Dej și statul polițienesc, 1948-1965, trad. Lucian Leuștean, Iași, Editura Polirom, 2001, p. 78. declara prin glasul patriarhului Justinian: „A intervenit iarăși legea învățământului public, care a separat școala de biserică și deci a separat învățământul laic de învățământul religios. Declarația făcută de Ministrul învățământului Public, cunoscută de
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
refractară față de noul domnitor, care va fi recunoscut cu foarte multă greutate de către Alexandru al II-lea. • V. Russu, România în relațiile internaționale, p. 209. • C. P. Russie, dosar 236, f. 402. DESPRE UNELE „PLANURI“ DE UNIUNE ROMÂNO-MAGHIARĂ (1919-1942)* Lucian Leuștean Mulți dintre istoricii care au scris despre România și Ungaria din perspectiva relațiilor internaționale în perioada dintre cele două războaie mondiale au făcut referiri, mai scurte sau mai lungi, mai vagi sau mai substanțiale, cu privire la anumite idei ce au circulat
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
ultimul rând, faptului că Ungaria a permis tranzitul pe teritoriul său a armamentului pentru Polonia, în timpul conflictului acesteia cu sovieticii din 1920. Vezi Pologne 1919-1939, I, Vie politique et sociale, Neuchâtel, Éditions de la Baconnière, 1946, p. 128. Vezi și Lucian Leuștean, România și Ungaria în cadrul „Noii Europe“ [1920-1923], Iași, Polirom, 2003, p. 35-36. • Vezi Ministerul Afacerilor Externe, Direcția Arhivelor Diplomatice, România-Polonia. Relații diplomatice, I, 1918-1939, Cuvânt înainte Mircea Dan Geoană, Ministrul Afacerilor Externe al României, București, Editura Univers Enciclopedic, 2003, p.
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
doilea război mondial, vol. I, traducere de Any și Virgil Florea, cu un cuvânt înainte de Florin Constantiniu, București, Editura SAECULUM I.O., 1996, p. 143. • A.J.P. Taylor, Originile celui de-al doilea război mondial, traducere și note de Lucian Leuștean, postfață de I. Ciupercă, Iași, Polirom, 1999, p. 159. Germania a recunoscut însă independența Slovaciei, iar succesorul lui Beneš în funcția de președinte al Cehoslovaciei, Hácha, lipsit de orice sprijin, a cerut să fie primit de Hitler. La Berlin însă
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
Leon 222. Lengyel, A. 477. Lenin, V.I. 227, 412-422, 453. Leon Filosoful 131. Leon, Niță 436. Leopold al III-lea de Babenberg 61. Lepelley, C. 475. Leslie, John 374, 377. Lesviodax, Geanoglu 135. Leszczynski, Stanislaw 87, 89. Leucuția, Aurel 276. Leuștean, Lucian 231, 303, 332, 337. Lévêque, P. 467. Levinson, Filip Iacovlevici 401. Lévi-Strauss, Claude 492, 493. Lhuys, Drouyn de 283, 286, 289, 294, 295, 299. Liancourd 509. Licinii 477. Liiceanu, Gabriel 499. Linden, Elisabeth van der 146. Liprandi, I.P. 481-489
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
apoi veneam alături de ei, făceau cu schimbul. Mergeam fie la magazinele din Piața 9 Mai, fie în Centru, la Hale (marile hale pustii, cercuri de beton etajate, cu galantare în care nu găseai, de obicei, decât ceva verdețuri - mărar, pătrunjel, leuștean -, câțiva cartofi zbârciți, copite de porc, salam cu soia și piept ardelenesc), la magazinul Mercur (un enorm hangar stalinist, pătrățos) sau la cele din spatele Hotelului „Berbec”. Stăteam și la coadă la butelii. Mult mai des stăteam însă la coadă la
[Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
gimnastă, un exercițiu la bârnă, înseamnă ușurința și bucuria de a te mișca pe o suprafață de sprijin micșorată, înseamnă agilitatea, coordonarea și armonizarea unui bagaj motric imens. Execuția la acest aparat reprezintă libertatea și neobișnuitul [A. Ionescu Albu, E. Leuștean; P. Dungaciu, L. Nanu, N. Vieru]. Exercițiului la bârnă durează 1'10" - 1'30". Oprirea cauzată de o cădere nu trebuie să depășească 10", în caz contrar exercițiul este considerat terminat. Foarte multe dintre elementele acrobatice și aproape toate mișcările
Aspecte teoretice privind pregatirea asrtistica in gimnastica artistica feminina by LIUȘNEA DIANA NICOLETA () [Corola-publishinghouse/Science/1673_a_2936]
-
de motorină, robinete, lighene, ibrice, "cutii de cremă neagră de ghete", pompe de flit, balamale, cratițe, solnițe, samovarul, "păinjeni murați în lămpi cu gaz", "sticle de oțet în care s-au înecat furnici". Îl solicită, nu odată, melci, fluturi, dovleci, leușteanul, mărarul, "cepe dulci" și păpădii. O Elegie e mostră relevantă: "O, magazii de mărfuri! / O, sfecle vechi de zahăr! / Sunt stampilat de îngeri, / Nu pot să mă mai apăr; / În săli de așteptare / Cu miros de harbuz / Beau iar dulci
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
un oraș din Laconia, în sudul Greciei; cupru este format în latină de la numele insulei Cyprus; gablonz < Gablonz, numele german al localității Jablonec-nad-Nisou din Cehia; gutui provine, prin greacă, de la orașul Cydonia din Creta; holender < Holland, numele german al Olandei; leuștean < pro vincia italiană Liguria; magnet < Magnesia, oraș din Asia Mică; muscal < Mosc, nume arhaic al Moscovei; palat < colina Palatinum din Roma; pergament < Pergam, în prezent Bergama, în Turcia; sacîz < sakiz, numele turcesc al insulei grecești Chios; sardea < Sardinia; satin < Zaitun
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]