380 matches
-
rareori rezultate bune, pentru că rămurelele tinere nu reușesc să „răzbată” prin lemnul vechi. În regiunile cu climat dur, este mai bine să tundeți planta în ultima săptămână din martie: o plantă care nu este tunsă suportă mai bine rigorile iernii. Levănțica trebuie protejată de ger Pentru levănțica din ghiveci, este prudent să înveliți sistematic ghiveciul cu un acoperământ special pentru iarnă, împăturit în trei. Se poate butăși ușor lavanda? Începeți, de preferință, în iulie-august, cu butași de 5 centimetri lungime. Plantați
Grădina de legume ecologice. Ghid practic by Agnes Gedda () [Corola-publishinghouse/Science/2318_a_3643]
-
nu reușesc să „răzbată” prin lemnul vechi. În regiunile cu climat dur, este mai bine să tundeți planta în ultima săptămână din martie: o plantă care nu este tunsă suportă mai bine rigorile iernii. Levănțica trebuie protejată de ger Pentru levănțica din ghiveci, este prudent să înveliți sistematic ghiveciul cu un acoperământ special pentru iarnă, împăturit în trei. Se poate butăși ușor lavanda? Începeți, de preferință, în iulie-august, cu butași de 5 centimetri lungime. Plantați tinerele plante într-o mini-seră, folosind
Grădina de legume ecologice. Ghid practic by Agnes Gedda () [Corola-publishinghouse/Science/2318_a_3643]
-
de culoare neagră, rezultat din descompunerea materiilor organice vegetale și animale. Humusul aduce elemente nutritive solului și îi poate îmbunătăți structura. Hibrid Legumă rezultată din încrucișarea a două varietăți sau două specii, imposibil de reprodus prin semințe. Labiate (familia) Busuioc, levănțică, măghiran, voronică, melisă, oregano, rozmarin, cimbru, salvie, cimbrișor. Lemnos Care seamănă cu lemnul (tijă lemnoasă). Liliacee (familia) Usturoi, sparanghel, arpagic, hașmă, ceapă, praz. Oidium Boală ce se caracterizează printr-un puf alb care acoperă frunzele și fructele (a se vedea
Grădina de legume ecologice. Ghid practic by Agnes Gedda () [Corola-publishinghouse/Science/2318_a_3643]
-
magazinul de pantofi unde sunt expuși în vitrină pantofi mai degrabă urâți, nările tale încep să freamăte. Sigur veți fi de acord că nu există nimic pe lumea asta care să se compare cu mirosul de șuncă prăjită. Alături de mărar, levănțica proaspătă și Chanel nr. 5, e unul din mirosurile preferate ale Jemimei. Dacă ar rămâne un simplu miros preferat, atunci totul ar fi bine, dar nările Jemimei sunt mai puternice decât voința ei. Pașii tăi devin mai lenți pe măsură ce te
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2027_a_3352]
-
Împinse În mână câteva bancnote, după care, tot dezumflându-se și scăzând În proporții, culese salamul de pe pardoseală și se retrase Într-o altă gaură, apărută nu departe de fișet. Un miros ciudat, de chibrit ars, amestecat cu parfum de levănțică, stăruia În urma ei. „Te pomenești, gândi Ippolit năucit cu totul de această nouă apariție a vechii sale cunoștințe, că drăcia se dă cu spray pe la subsuori și mameluțe...“ Cuvântul „mameluțe“ avu, cel puțin pe moment, darul să-l amuze. „Hei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2067_a_3392]
-
de celulă, îl implora să-i strângă mâna printre gratii. Pentru Valerius, noaptea însemna întâlnirea cu Velunda - glasul ei liniștit, mâinile răcoroase, trupul său alături de el, îmbrățișându-l. Noaptea însemna pasiune. Avea parte de un somn neliniștit, în parfumul de levănțică și verbină ce trăda prezența Velundei în celulă, alături de el. Noaptea avea din nou visul acela. „Nu-l omorî!“ Valerius ridica spre cer sabia scurtă, cu lama însângerată, apoi o îndrepta încet spre bărbatul aflat la picioarele sale. „Nu-l
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2064_a_3389]
-
da prietenilor fiori. Am mers direct printre ei și am ieșit fără să mă mai uit înapoi. Afară, seara era mai caldă decât atmosfera întreținută de aerul condiționat din bancă și, chiar dacă soarele apusese, cerul era încă luminos, un albastru levănțică intens, pătat cu mov. Unde trebuie să ajungi? întrebă Sebastian ajungându-mă din urmă. — În Farringdon. — Acolo locuiești? Vreau să spun, ai vrea să te duc acasă? Am clătinat din cap. E OK, mulțumesc. Am să mă văd cu un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2162_a_3487]
-
unde tatăl ei era șef de accize, post modest, dar rentabil și onorabil, pe care strălucitoarea Lenora, de pe atunci nelipsită de la baluri, pick-nick-uvi și cavalcade, îl înălțase în rang. Amănuntele astea erau date de Lina în zilele când, așezând cu levănțică și sulfină rufele în șifonier, dezvăluia suvenirile de acasă, oftând. Niciodată în orele de repaos buna Lina nu trăia altfel decât în acele amintiri, care lui Mini îi plăceau ca niște povești foarte vechi, mai vechi de la o generație abia
Fecioarele despletite by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295608_a_296937]
-
să meargă să le ia pe miresele imperiale! Stau precum un bujor care înflorește în lumina dimineții. Rochia mea e un amestec de multe nuanțe de roșu. Purpuriu intens brăzdat de galben, culoarea vinului împestrițată cu crem, culoarea caldă a levănțicii diluată până la tonuri albăstrii. Rochia e confecționată din opt rânduri de mătase și e brodată cu flori vioaie de primăvară, reale sau închipuite. Materialul e țesut cu fir de aur și de argint și are pe el mănunchiuri mari de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2323_a_3648]
-
e să mergem la culcare. Între timp, n-ar fi rău să te gândești ce am putea descâlci mâine... Noapte bună! Noapte bună, părinte! Ajuns în cămăruța mea, mi-am făcut rugăciunea și mam lungit în culcuș cu miros de levănțică, semn că bătrânul schimbase așternutul. În scurtă vreme pluteam deja pe aripile moi ale somnului... Visul nu s-a lăsat așteptat... Urcam parcă dealul Copoului înmiresmat de floarea teilor. Crengile se plecau sub povara florilor, făcându-mi temenele cu urarea
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
a pierdut șirul la broderie. — Coaseți foarte frumos, zic ca s‑o încurajez. Ce este? Ea tresare și își pune lucrul jos. — Draga mea... zice, și expiră adânc. După care îmi zâmbește cu căldură. Draga mea, avem niște câmpuri de levănțică, o minunăție. N‑ai vrea să le vezi? — Nu, îmi e foarte bine, îi spun radioasă. Sunt pur și simplu fericită, așa, cum stau cu dumneavoastră aici. Zâmbetul călugăriței piere încet. — Nici cripta? zice. Nici asta nu te interesează? — Nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1997_a_3322]
-
când mai lăsam acolo niște bani, mă simțeam în al nouălea cer. Și, deși asta chiar nu contează absolut deloc, m‑am ales și cu niște chestii foarte drăguțe în schimb. O groază de miere și de uleiuri esențiale de levănțică, niște ceai de levănțică, care sunt sigură că trebuie să fie delicios, plus o pernă cu levănțică, care ajută la somn. E incredibil, dar până acum nu prea m‑a interesat deloc levănțica. Credeam că e o plantă din grădina
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1997_a_3322]
-
niște bani, mă simțeam în al nouălea cer. Și, deși asta chiar nu contează absolut deloc, m‑am ales și cu niște chestii foarte drăguțe în schimb. O groază de miere și de uleiuri esențiale de levănțică, niște ceai de levănțică, care sunt sigură că trebuie să fie delicios, plus o pernă cu levănțică, care ajută la somn. E incredibil, dar până acum nu prea m‑a interesat deloc levănțica. Credeam că e o plantă din grădina omului. Dar călugărița aia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1997_a_3322]
-
contează absolut deloc, m‑am ales și cu niște chestii foarte drăguțe în schimb. O groază de miere și de uleiuri esențiale de levănțică, niște ceai de levănțică, care sunt sigură că trebuie să fie delicios, plus o pernă cu levănțică, care ajută la somn. E incredibil, dar până acum nu prea m‑a interesat deloc levănțica. Credeam că e o plantă din grădina omului. Dar călugărița aia tânără de lângă masă avea dreptate - are atâtea proprietăți vitale și benefice, că ar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1997_a_3322]
-
de miere și de uleiuri esențiale de levănțică, niște ceai de levănțică, care sunt sigură că trebuie să fie delicios, plus o pernă cu levănțică, care ajută la somn. E incredibil, dar până acum nu prea m‑a interesat deloc levănțica. Credeam că e o plantă din grădina omului. Dar călugărița aia tânără de lângă masă avea dreptate - are atâtea proprietăți vitale și benefice, că ar trebui să facă parte din viața fiecăruia dintre noi. Plus că levănțica de la St. Winifred e
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1997_a_3322]
-
m‑a interesat deloc levănțica. Credeam că e o plantă din grădina omului. Dar călugărița aia tânără de lângă masă avea dreptate - are atâtea proprietăți vitale și benefice, că ar trebui să facă parte din viața fiecăruia dintre noi. Plus că levănțica de la St. Winifred e complet organică, mi‑a explicat ea, așa că e net superioară oricărei alteia, însă prețurile sunt mult mai mici decât în orice alte cataloage ale concurenței. De fapt, ea este cea care m‑a convins să îmi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1997_a_3322]
-
e complet organică, mi‑a explicat ea, așa că e net superioară oricărei alteia, însă prețurile sunt mult mai mici decât în orice alte cataloage ale concurenței. De fapt, ea este cea care m‑a convins să îmi cumpăr perna cu levănțică și să‑mi trec numele pe lista lor de clienți. Dacă stau să mă gândesc bine, a fost destul de insistentă pentru o călugăriță. Când mă întorc la Blakeley Hall, șoferul minitaxiului se oferă să mă ajute să le duc, cutia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1997_a_3322]
-
trec numele pe lista lor de clienți. Dacă stau să mă gândesc bine, a fost destul de insistentă pentru o călugăriță. Când mă întorc la Blakeley Hall, șoferul minitaxiului se oferă să mă ajute să le duc, cutia cu miere de levănțică fiind destul de grea. Mă aflu în fața recepției și tocmai îi dau un bacșiș generos, în timp ce mintea îmi zboară la baia pe care am s‑o fac cu esența mea cea nouă de levănțică... când ușa de la intrare se dă în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1997_a_3322]
-
să le duc, cutia cu miere de levănțică fiind destul de grea. Mă aflu în fața recepției și tocmai îi dau un bacșiș generos, în timp ce mintea îmi zboară la baia pe care am s‑o fac cu esența mea cea nouă de levănțică... când ușa de la intrare se dă în lături. În hotel intră cu pași siguri o fată blondă, cu o geantă Louis Vuitton și picioare lungi, bronzate. Mă uit la ea și nu‑mi vine să‑mi cred ochilor. E Alicia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1997_a_3322]
-
mă hotărî eu, mă vede ea și‑și ridică ușor sprâncenele. Și, o, Doamne, acum îmi dau seama în ce hal arăt - îmbrăcată într‑un tricou gri vechi și oribil, cu părul ca naiba și îmbujorată de la atâta cărat miere levănțică. Iar ea are un costum alb impecabil. — Rebecca! zice și‑și duce mâna la gură, jucând disperarea. Nu trebuia să mă vezi! Prefă‑te că pur și simplu nu m‑ai văzut. — Ce... ce vrei să spui? zic, încercând să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1997_a_3322]
-
Mai rămân un timp afară cu Suze. Oamenii încep să plece, încântați de ce și‑au luat și spunându‑și unul altuia cât au dat pe diverse. Un bărbat trece cu minitocătorul de hârtie și cu câteva cutii de miere de levănțică, o fată trage după ea un sac plin cu haine, altcineva a cumpărat invitațiile cu felii de pizza lucioase cu steluțe... Simt că mă ia cu frig, când o voce ne strigă de pe scări. — Hei, îl aud pe Tarquin. E
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1997_a_3322]
-
imediat. Ajuns, în sfârșit, în lumea viselor plăcute, Bichon oftă ușurat și porni în căutarea altor căței. Destul de curând, nimeri într-o haită de semeni gălăgioși, dornici de o mare zbenguială. Tot sărind și alergând, căzu într-un strat de levănțică. Mirosea cu adevărat câinește! A o mie de oase îngropate, a o mie de gândaci, a o mie de râme... Se rostogoli de câteva ori și se pomeni nas în nas cu o cățelușă. Malteza avea umori extrem de promițătoare pentru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2340_a_3665]
-
viață. Iancu îl asculta și tăcea. Avea cu totul alte amintiri. Bunicul îi apărea din copilărie stând drept și privindu-l ca de la o mare depărtare pe sub gugiumanul impresionant din samur. Deși simțea o undă de tutun parfumat și de levănțică, bunicul îl intimida. Știa că sub nici o formă nu trebuia să-i apară dinainte atunci când suferea de melanholie și se închidea în odaie. Apoi, când avea aproape cinci ani, Iancu îl descoperise dormind pe o masă mare, în mijlocul holului. Se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2340_a_3665]
-
Belbo. Prima iubire, Maică Preasfântă. Mama care cântă ținându-mă În poală ca și cum m-ar legăna, pe când eu nu mai aveam de mult nevoie să fiu legănat, dar Îi ceream să cânte, pentru că-mi plăceau vocea ei și mireasma de levănțică a sânului ei: „O, Regină a Cerurilor - pururea curată și pururea frumoasă - slavă ție, fiică, mireasă, roabă - slavă ție, mamă a Mântuitorului”. Firește: prima femeie din viața mea n-a fost a mea - cum, de altfel, n-a fost a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]
-
vale”. Ne arătă camerele unde trebuia să dormim: mie, lui Diotallevi și Lorenzei. Lorenza privi odaia, atinse patul vechi cu cuvertura lui mare, albă, mirosi cearșafurile, zise că i se părea ca Într-un basm al bunicii, pentru că miroseau a levănțică. Belbo observă că nu era adevărat, era doar miros de umezeală. Lorenza zise că n-are importanță, apoi, rezemându-se de perete, Împingându-și ușor În față șoldurile și pubisul ca și cum ar fi trebuit să câștige la flipper, Întrebă: „Da
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]