1,939 matches
-
se generaliză. Nu este doar impresia mea, căci iată două dintre mărturiile anonime citite pe forumul de discuții amintit. Mai întîi o redau pe cea a unui comentator mai vîrstnic, probabil coleg de suferință (am păstrat, de dragul autenticității, ortografia, sintaxa, lexicul și punctuația nemodificate în ambele citate): Profu^: Respins, Joi, 03 Iulie 2008 09:55: Invatamantul dinainte de 1989 era de elită... adevărat că erau cateva materii politice, dar matematică era matematică, fizica fizică... am dat la liceu și treaptă I și
Pîine și circ by Mihai Floarea () [Corola-journal/Journalistic/8225_a_9550]
-
Rodica Zafiu In zona cea mai tehnică a argoului interlop românesc, cîmpul semantic al diferitelor "specializări" e bogat, dar nu tocmai omogen, nici foarte stabil. Instabilitatea semantică, tipică lexicului argotic, se explică prin circulația sa orală, prin riscurile decodării contextuale și prin periodicele remotivări produse de vorbitorii înșiși. Specializările meseriei de hoț sînt desemnate mai ales prin derivate de la obiectul sau metoda furtului, cu ajutorul sufixelor de agent: -ar (cel
Specializări interlope by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/8239_a_9564]
-
demonstrat priorități, superiorități, unitatea națională sau spiritul popular. Plasează cazul românesc, firesc, într-un spațiu al integrării și într-un orizont al comparației, între fenomenele culturale universale și mai ales între cele europene, care urmează căi asemănătoare. Cartea investighează constituirea lexicului religios românesc, pe baza traducerilor, urmărind în primul rând traducerile biblice: accentul cercetării cade pe Biblia de la 1688, în relație cu manuscrisele care i-au stat la bază, comparate cu traduceri anterioare și posterioare. O primă versiune a cărții (Studii
O carte fundamentală by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/8449_a_9774]
-
în interpretarea calcului semantic, a concurenței dintre acesta și împrumut, a rezultatelor sale (între care "hipersemantizarea", "estomparea contururilor semantice" etc.). Sînt în Lexicologie biblică românească informații de care trebuie să dispună orice om de cultură: privitoare la sursele religioase ale lexicului cult, la intertextualitatea și interferențele sale istorice, la rolul diferitelor traduceri (pe lîngă Biblia de la București, e subliniată importanța excepțională a Bibliei de la Blaj, din 1795, model urmat îndeaproape de traducerile ulterioare). De la autor nu putem să nu așteptăm o
O carte fundamentală by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/8449_a_9774]
-
ucis pisica; dacă era un autor, și nu o zicere din acelea anonime care fac deliciul unei limbi, cum este și a noastră. Totuși, propoziția avea altă... tăietură,... alt stil, - părea construită de un scriitor. Unul care se topise în lexicul englez. E ca și proza lui Shakespeare. (De pildă Bufnița, fiica brutarului.) Versuri care singularizează, scoase din canoanele liricei, devin simple propoziții, ciudate, cu o compoziție... arbitrară. Nu-i rostul poeziei?... Care să fie origina acestei...Curiozități care a ucis
O noapte de insomnie by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/8472_a_9797]
-
a acestora. Sînt semnificative și domeniile și cîmpurile lexicale în care diminutivarea e mai puternică, într-o anumită limbă: zone tipic marcate sînt cele ale relațiilor de rudenie (bunică, verișoară), ale numelor de plante și animale, ale obiecte casnice, ale lexicului afectiv etc. Româna produce diminutive cu o mare ușurință și cu ajutorul unui număr impresionant de sufixe (despre diminutivele românești au scris lucruri esențiale Sextil Pușcariu - care le-a consacrat chiar teza sa de doctorat, în 1899, la Leipzig - și Iorgu
Diminutive culinare by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/8496_a_9821]
-
le, nu mă iau eu după toți licuricii care spun că avantajez o echipă sau alta (...) nu mă interesează ce spune câte un licurici din ăsta" (sport.ro). Termenul ilustrează importanța jocului de cuvinte și a asocierilor formale în dezvoltarea lexicului argotic. Mi se pare evident că licurici a fost folosit nu descriptiv, prin metaforă sau metonimie, ci pur și simplu pentru că, prin finala sa, în -ici, intră într-o serie de cuvinte cu valoare ironic-peiorativă: păcălici, măscărici, tremurici, agarici, bambilici
Licurici, agarici, pogonici... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/8517_a_9842]
-
o eventuală funcție individualizantă. Altfel spus, personajele, în tiradele ori confesiunile lor epistolare, nu se exprimă mulțumitor în limba română curentă nu întrucât ele ar fi depozitare ale unui fond cultural arhaic sau străine de neam, cu privire proaspătă și lexic împiedicat. De fapt, după cum se poate observa, tânărul occidental amarnic amorezat, la Veneția, de est-europeana întoarsă acasă cu tot cu inima lui scrie exact la fel ca ea și ca "prozatoarea" noastră: execrabil. E un calificativ prea dur? N-aș crede: "Inteligenta
Amintiri venerice by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/8601_a_9926]
-
și aspectele cele mai domestice ale vieții cotidiene vor fi impregnate de imaginarul războinic. Că e vorba de "mulsul vacilor sau culesul cartofilor, nu auzi vorbindu-se decît de fronturi, bătălii, atacuri, rezistență, strategie și tactică...", observa Françoise Thom. Inflația lexicului militarist nu e apanajul regimului comunist. "Regăsim, de altfel - completa cercetătoarea -, această predilecție pentru terminologia militară în vocabularul nazist, unde cuvintele Kampf, kämpferisch, marschieren revin neîncetat"xii. În virtutea mimesisului realist-socialist, beligeranța va deveni și o categorie estetică. Raționamentul este simplu
Sacralizarea urii by Fernanda Osman () [Corola-journal/Journalistic/8383_a_9708]
-
nici calitățile subiacente - timbrul vocal și dicția ireproșabilă - nu mai au vreo importanță. Ele devin variabile secundare pe care, tocmai fiindcă nu le folosești, ajungi să le neglijezi. Urmarea este că pantomima te expune riscului de a-ți atrofia aptitudinea lexicului pînă la pragul alexiei. Cînd ani de zile taci cu gura și vorbești cu trupul, expresivitatea ți se dezvoltă treptat pe o singură latură: gestul și ritmul înlocuiesc nuanța verbală. Devii un saltimbanc ale cărui figuri de stil pornesc din
Mogîldeața by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/8394_a_9719]
-
baremi formal, nu prea se scriu, căci producătorii de astăzi au deprins deja lecția lenei artistice și a comodității discursive. Acolo unde poeții adevărați, tensionați și reformatori căutau o transgresare a genului liric, o mutație la nivelul sintaxei și în interiorul lexicului, autorii mimetici se instalează confortabil și previzibil, scriind versuri fără rimă și ritm, cap și coadă, reguli gramaticale și coerență simbolică. O excepție este, pe lângă cea reprezentată de Gabi Eftimie, foarte tânărul Andrei Doboș, câștigătorul concursului organizat de editura Vinea
Căminul liric by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/8399_a_9724]
-
de a dispărea și de a bea fără căință și singur pentru o lungă perioadă de timp, de a dispărea de pe fața pământului pentru un lung week-end "pierdut"? Ce faceți atunci? Atunci scopul dumneavoastră este o beție cruntă. Definit în lexicul argotic al băutorului, beția cruntă este o perioadă de cel puțin trei zile de băut continuu. De ce trei? Pentru că weekendul are două zile. Numai în cea de-a treia zi (foarte probabil o zi de lucru) jocurile sunt făcute, atunci
O antologie a decadenței () [Corola-journal/Journalistic/7771_a_9096]
-
un fidel al totalei lipse de scrupule și a cruzimii ce definesc bolșevismul: "Răutu apărea drept un guru suprem, sacerdotul unei religii seculare (...), emanînd o formidabilă încredere în sine, un fel de gravitate cvasidivină. La care se adaugă faptul că lexicul său era capabil de înțepături și loviri sub centură, dialectic camuflate. Ca și Stalin, ca și Dej, Răutu avea un comportament de felină aflată mereu la pîndă, așteptîn-du-și cu bine temperată răbdare momentul vendetei. De la Ťvenerabilulť politruc Răutu, cu al
O carte despre Cameleonea by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/6906_a_8231]
-
cea occidentală; dincolo de pierderea contactului cu "cultura înaltă" occidentală, este evocată tema substratului, a concordanțelor româno-albaneze, cea a puținătății elementului germanic și mai ales cea a caracterului constitutiv, decisiv, al contactului cu slavii (ilustrat de analiza unor cîmpuri semantice esențiale: lexicul abstract, al sentimentelor etc.). Profesorul Nicu-lescu are darul rar de a asocia pasiunea ideilor cu rigoarea filologică. Volumul acesta îmbină, ca și celelalte cărți ale sale, o perspectivă foarte de sus, capabilă să separe esențialul de nonesențial, cu o atenție
"Cealaltă latinitate" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/8120_a_9445]
-
sau milos, destinul implacabil, diavolul, educația, eliberarea, eroul milostiv, evadarea prin vicleșug, execuția, fârtații, fratele și sora, frații regăsiți, gospodăria părăginită, incestul evitat, infracțiunea. Un set bogat de cântece bătrânești (815-1039) ilustrează toate articulațiile temei. Filolog versat, Marian Munteanu examinează lexicul detenției, termenii ei specializați și semnalează că unele cuvinte se "ridică, prin expresivitate și rezonanță, la rangul de veritabile esteme". Din rândul acestora făcând parte rob și temniță, primul "dominând autoritar întreaga arie semantică a restrângerii libertății", capacitatea lui expresivă
Folclorul detenției by Iordan Datcu () [Corola-journal/Journalistic/8126_a_9451]
-
Capitală, majoritatea au trecut prin Viena, unde au studiat ori au rămas un timp, s-au întors în locurile unde văzuseră lumina zilei, și au început să scrie într-o limbă germană specifică, uneori ușor colorată regional; nuanțele slave ale lexicului lor au doar semnificație estetică, nu revendicativă. Prozatorii austrieci "provinciali" se considerau mai presus de toate cetățeni ai Imperiului, slujitori fideli ai împăratului și ai unui ideal cosmopolit de esență luministă. Le-a rămas străin naționalismul, ura față de alte popoare
Prozatorul Biedermayer: Slavici by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/7065_a_8390]
-
trăsăturile definitorii ale argoului, în comparație cu alte variante ale limbii, este rolul însemnat pe care îl joacă în evoluția sa jocurile de cuvinte. Pe lângă mijloacele obișnuite de îmbogățire a vocabularului - împrumutul lexical, derivarea și compunerea, schimbarea sensurilor prin metaforă și metonimie -, lexicul argotic utilizează și simpla modificare a formelor și a construcțiilor, prin confuzia voită cu alte cuvinte asemănătoare. Contaminarea, calamburul, "deraierea lexicală" (de obicei procedee discursive efemere) se fixează, produc cuvinte și expresii care se impun în uz datorită originalității lor
Jocuri de cuvinte by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/6952_a_8277]
-
Rodica Zafiu Dacă rolul metaforei în formarea lexicului argotic este unanim recunoscut, cel al metonimiei (în care includem și sinecdoca) a fost adesea neglijat sau minimalizat. De fapt, procesele metonimice sunt foarte bine reprezentate în argou, alcătuind serii întregi de termeni și oferind modele pentru noi dezvoltări figurate
Metonimii argotice by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/6974_a_8299]
-
să fie vioara întîi. Dialectic, reacția a dus la soluții contrare, restituindu-le deplina importanță discursului literar, valorilor stilistice, retoricii. Fără să se repete pe ei înșiși din anii de demult, maeștrii au reintrat în matca discursului elevat, cu un lexic specializat, inclusiv filosofic, revizitînd temele majore: Luzi, Caproni, Zanzotto, Franco Fortini ș.a. Generalizatul vers liber le-a făcut tot mai des loc endecasilabilor din metrica seculară, ba chiar și pretențioasele forme fixe. De data aceasta, ei au fost cei care
Contra curentului? by Doina Condrea Derer () [Corola-journal/Journalistic/3930_a_5255]
-
tradus și în proză Psaltirea, Dosoftei nu s-a limitat la o astfel de operațiune teologal - culturală, ci a întreprins traducerea textului sacru și în versuri. În al doilea rînd, efortul autorului s-a exercitat în aria prozodiei și a lexicului, domenii caracteristice regimului poetic. De ce a ieșit Dosoftei din aria răsăriteană, slavonă, atunci cînd a scris versuri, pentru a se încadra celei occidentale? Probabil că un instinct superior și ascuns, ținînd de inspirația pură, l-a condus spre cultura apuseană
Apariția poeziei românești culte: Dosoftei (1623-1692) by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/4307_a_5632]
-
Luînd ca textbază varianta slavonă a Bibliei, familiar fiind al Septuagintei, Dosoftei părea integrat lumii răsăritene: dar n-a fost așa! Introducerea neașteptată, aproape subreptice, a prozodiei occidentale în versul românesc incipient s-a cuplat fericit cu structura etimologică a lexicului poetic dosofteian, latin în proporție strivitoare. Se producea astfel actul fondator, greu de consecințe, al poeziei noastre culte. Intuiția profundă a poetului moldovean a frizat aici geniul: el a pus bazele limbii poetice românești extrăgînd de la început lexicul ei din
Apariția poeziei românești culte: Dosoftei (1623-1692) by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/4307_a_5632]
-
etimologică a lexicului poetic dosofteian, latin în proporție strivitoare. Se producea astfel actul fondator, greu de consecințe, al poeziei noastre culte. Intuiția profundă a poetului moldovean a frizat aici geniul: el a pus bazele limbii poetice românești extrăgînd de la început lexicul ei din fondul latin de bază, fără concesii contextuale majore. Crescut în spiritul monastic moldovenesc, îmbibat de slavonă bisericească, traducător din aceeași arhaică slavonă, prelat ortodox avînd limba greacă drept model, cunoscător al culturii polone și urmînd exemplul lui Kochanowski
Apariția poeziei românești culte: Dosoftei (1623-1692) by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/4307_a_5632]
-
limbajul personajelor sale - ca într-un lichid amniotic, trecând de la unul la celălalt (cum se întâmplă și în epistole) cu ușurința unui Ariel, care ia, la momentul potrivit, chipul textual al interlocutorului, mimându-i genial, până la completa identificare, dicțiunea ideilor, lexicul și stereotipurile de gândire. Astfel, avem un Caragiale berlinez foarte amuzat de vizita pe care - după insistențe repetate - i-o face Delavrancea (în scrisoarea din 7/20 iulie 1905 către doctorul Alceu Urechia) și, respectiv, un Caragiale lucid, coroziv și
Caragiale reinventat by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/4208_a_5533]
-
Rădăuți, unde, în ciuda traumei provocate de plecarea de acasă, s-a ales cu primele cunoștințe de limbă germană. Astfel viitorul traducător al lui Kant ieși cu mintea din matca fonetică a dulceții moldovenești și se izbi de peristaltica tare a lexicului nemțesc, o experiență aspră a cărei silnicie avea să-i fie hotărîtoare pentru evoluția ulterioară. La Rădăuți dăm peste prima traumă cu urme adînci în timbrul interior: doi dintre frați, Ionică și Aurelia, se îmbolnăvesc de difterie, drept care Traian, în
Peripsema by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/4288_a_5613]
-
Apar și imagini consacrate ale armoniei, câte o porumbiță sfioasă sau doi salcâmi foșnind în fața ferestrelor: simboluri setate, ca să zic așa, ce nu mai solicită acest tip de prelucrare lirică. În orice condiții, însă, cuvintele sunt cele care salvează - un lexic și o sintaxă ce recuperează din realul cel mai abject o dimensiune sonoră, luminoasă și vibratilă pe care poeta reușește s-o exprime. Ultima patrie, care dă titlul plachetei, nu este în nici un caz țara în care trăim, ci ținutul
Ghetoul galben by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/8699_a_10024]