281 matches
-
forma prognostic (cu accentul pe silaba penultimă sau pe finală: prognóstic și prognostíc), cu sensul „prognoză medicală”, de pronostic (cu accent pe finală) - „previziune”. Investigația cea mai la îndemână (cu ajutorul motorului de căutare Google) pare să confirme justețea acestei opțiuni lexicografice: pronostic are cel mai mare număr de apariții, mai ales în legătură cu pariurile, cu previziunile asupra unor competiții sportive sau electorale, în vreme ce prognostic apare aproape exclusiv în context medical. Pronostic și prognostic au origine comună, în limba greacă: substantivul prognostikon și
Pronostíc și prognóstic by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/5522_a_6847]
-
al problemelor cu care se confruntă limba română literară din Republica Moldova în condițiile concrete ale comunicării, autorul și-a conceput lucrarea ca instrument pus la îndemîna tuturor basarabenilor aspirînd la o bună stăpînire a limbii române culte. Optînd pentru modul lexicografic de prezentare - care are avantajul de a permite o consultare punctuală rapidă ori de cîte ori apare o nedumerire sau o ezitare, cînd vorbitorul - avizat - nu e sigur de justețea opțiunilor și a deprinderilor sale lingvistice - A. Crijanovschi a înregistrat
Româna de dincolo de hotare by Valeria Guțu Romalo () [Corola-journal/Journalistic/16247_a_17572]
-
ne mai poate folosi acest dicționar? E o sursă de informații cu posibilități multiple de prelucrare și interpretare, îndeosebi în aria tematismului și a sociologiei, dar și din alte unghiuri nebănuite. Civilizația romanului solicită exploratori specializați și devotați. Structura articolului lexicografic permite cumularea multor informații utile: ediția princeps, locul apariției, editura, anul, numărul de pagini, eventuale apariții fragmentare în reviste, rezumat, alte ediții, traduceri, premii, referințe critice. Spațiul cel mai mare este ocupat de descrierea analitică a romanului și de evidența
Un monument dedicat romanului by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12184_a_13509]
-
doar le sintetizează și le formalizează ca antinomii menite să sublinieze insolitul substanței genetice, precum și al cineticii aparte ce guvernează existența terestră a geniului romantic. În Nirvana are ca personaj Poetul romantic, nu pe Mihai Eminescu." (pag. 250) Față de regulile lexicografice, acesta e un abuz. Nu singurul din cuprinsul Dicționarului subiectiv al personajelor lui I.L. Caragiale. Cine se mai uită, însă, la detalii când are în față unul din cele mai interesante și mai provocatoare eseuri critice dedicate clasicilor junimiști? A
Subiectivitate și predicație by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/7241_a_8566]
-
imposibil de trecut la infinitiv și care nu e exact cel al frazelor, al propozițiilor și al sintagmelor din proverbe și zicători, înzestrate cu o anumită autonomie sintactica și semantica - e mai rar cuprins ca atare în dicționare. Dificultățile tratării lexicografice se văd în DEX chiar în tratarea celeilalte expresii cu funcție asemănătoare: "(pop.; în expr.) Ce hram porți (ori poartă) sau ții (ori ține)? = ce fel de om ești (sau este)?". În orice caz, expresia cu ce se mănîncă apare
Despre mîncare by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17894_a_19219]
-
De fapt, după părerea mea, o asemenea periculoasă tendință n-a existat nici atunci, și nu există nici acum. Numai că un astfel de efort interpretativ nu se poate dispensa nici o clipă, în favoarea verdictului, de inerenta, obositoarea și cronofaga metodologie lexicografică. Orice analiză aplicată e nevoită să conțină cel puțin o intrare plauzibilă de dicționar, cel puțin o versiune fermă a misterioaselor subterfugii mateine, contribuind în felul acesta, la ipotetica enciclopedie visată dintotdeauna de mateinii veritabili. Sper ca, prin amplele glose
Interogații mateine by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/8046_a_9371]
-
Rodica Zafiu În ultimul deceniu au început să apară și la noi dicționare, glosare și enciclopedii cuprinzînd termeni comuni și nume proprii din sfera religioasă. Deocamdată, însă, în lucrările lexicografice de acest tip a dominat latura de conținut, interesînd mai puțin aspectele propriu-zis lingvistice. Dicționarele existente vizează în primul rînd conceptele, semnificațiile teologice, sursele biblice ale lexicului de specialitate. Lingvistul ar fi în schimb mai interesat de viața formelor, de
Călugărești by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16896_a_18221]
-
Ottawa datorită editurii Mosaic Press, Valley Editions. Față de aceste calități, eventualele observații sunt mai degrabă sugestii pentru viitoare ameliorări inevitabile în orice lucrare omenească. Ne gândim în primul rând la facilitarea găsirii informației dorite, Bibliografia funcționând și ca excelent instrument lexicografic. Poate că la edițiile ulterioare, pe care această Bibliografie le merită din plin, se va găsi și o modalitate mai lesnicioasă de concatenare a acronimelor revistelor cu indicativul ales pentru numele traducătorilor. La fel, e de dorit a înlătura unele
Poezie românescă în engleză by Mihaela Mudure () [Corola-journal/Journalistic/14022_a_15347]
-
genere justificate) că multe englezisme au pătruns în română, mai ales în prima jumătate a secolului al XX-lea, prin filieră franceză (Th. Hristea a demonstrat în multe cazuri acest proces, analizînd forma sau sensurile particulare ale unor împrumuturi), lucrările lexicografice românești au emfatizat această sursă. Presupun că se va simți în curînd o tendință de reechilibrare a raportului dintre influențe, chiar extinsă asupra trecutului (întotdeauna reinterpretabil!). Un caz interesant mi se pare de pildă cel al substantivului bluf "minciună, înșelătorie
Între franceză și engleză by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15828_a_17153]
-
stylish, stylist) au căpătat și sensuri legate de eleganța vestimentară și a coafurii (hairstyle). Ca împrumuturi culte din secolul al XIX-lea, stil și stilistic aveau în română doar sensurile preluate din franceză, păstrate de dicționarele noastre. E drept, definițiile lexicografice nu sunt totdeauna mulțumitoare; la termenul stilistic, dincolo de simpla legătură cu termenul de bază, în DEX apare doar o foarte parțială referire la o direcție a stilisticii lingvistice ("Care ține de stil, privitor la stil; privitor la mijloacele de exprimare
Stilistice by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/7388_a_8713]
-
însoțește): "instrumentul respectiv", "la vremea respectivă", "ziua respectivă?? "legea respectivă", "profesorii respectivi", "etichetele respective", "în limbile respective", "stadiul prezent al tratării problemelor respective", "anvergura realistă a episoadelor respective" - dar și: " responsabilitatea respectivei integrări", "respectivele opere", "respectiva întindere de apă". Definiția lexicografică e oricum greu de dat în asemenea cazuri, în care esențială a funcția cuvîntului, nu un sens conceptual; în cazul dat, explicația - "care privește împrejurarea, persoana sau obiectul despre care este vorba" (DEX) - pare să fi rămas oarecum în urma evoluției
Respectivul, împricinatul ... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17197_a_18522]
-
relatării discuțiilor și chiar controverselor dintre Șerban Cioculescu și Vladimir Streinu, de asemenea colaboratori, sub coordonarea lui Tudor Vianu, comentatorul regretă că după dispariția acestuia din urmă "s-au eliminat elemente importante ale limbajului poetic eminescian, încât au prevalat criteriile lexicografice, nu cele stilistice." Profesorul Gh. Bulgăr, fost lector de limba și literatura română, lungi perioade, la Paris, a ținut să marcheze împlinirea frumoasei vârste de 80 de ani, tot cu un volum consacrat lui Eminescu, vechea sa iubire statornică. Îi
Momentul Eminescu by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/17039_a_18364]
-
de contexte e un lucru foarte simplu și eficient: rămînînd că respectivele contexte să fie, totuși, interpretate de specialist - care să ierarhizeze faptele, descoperind tendințele uzului și devierile adesea intenționate de la acesta. Evident, asemenea analize pot avea aplicații în tratamentul lexicografic al cuvintelor și al expresiilor, sau in învățarea limbilor străine, mai ales cînd normele de uz nu sînt explicitate (pentru română, e cazul unor sinonime - prim / întîi, tot / mereu - a caror distribuție nu e identică, dar e greu de descris
"În caz de..." by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17501_a_18826]
-
Cornelia Ștefănescu Poate nu ar fi fost nevoie să apelez la Émile Littré, la citatul despre caracterul niciodată sfîrșit al activității lexicografice, comentînd Dicționarul etnologilor români, dacă după lectură nu aș fi realizat cît adevăr cuprinde, aplicat la această cercetare științifică de copleșitoare dimensiuni. Pentru a mă susține adică, în comentarea geografiei spirituale a itinerariilor pe care le străbate știința etnologiei, orizonturile
"Niciodată sfîrșit..." by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/15220_a_16545]
-
Mi se pare că nu ar fi lipsită de interes o examinare a raportului semantic și stilistic dintre cuvintele vampir și strigoi: relativa suprapunere dintre referenții fantastici ai celor doi termeni produce o anume incertitudine, reflectată și în tratarea lor lexicografică (ca sinonime parțiale sau ca entități total diferite). În Dicționarul de sinonime (DSR, 1982) de Luiza și Mircea Seche, strigoi este "tradus", în sensul său restrîns, prin numeroase denumiri, majoritatea populare - stafie, moroi, pricolici, vîrcolac, șișcoi; într-un sens mai
Vampiri și strigoi by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16912_a_18237]
-
umoristic al textelor (umorul absurd și involuntar al clișeelor pompoase și al formulelor pseudoștiințifice), dar e pândită de monotonie, textele provocând destul de repede efectul de saturație. Formula găsită de autor este interesantă, deși contrazice într-o anumită măsură modelul pur lexicografic: nu există definiții, cuvintele fiind ilustrate de o serie de citate, grupate în funcție de sintagmele clișeizate în alcătuirea cărora intră. Organizarea presupune o grupare a familiei lexicale (abate și abatere, a lichida și lichidare etc.) și o serie de indicații sintagmatice
Cuvintele limbii de lemn by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/7157_a_8482]
-
o singură marcă, cea mai simplă, dar îngrijorător de înșelătoare pentru cei nepreveniți: repetiția (la p. 48 exercițiul acesta de prestidigitație se desfășoară cu maximă transparență); „Moima”, care apare pretutindeni în acest volum, ca entitate terifiantă, dar imprecisă somatic, trimite, lexicografic, către două posibile sensuri regionale și învechite: cel de „maimuță” (emblemă a spiritului parodic, în definitiv) și cel de „umflătură”, nocivă aceasta, cu rezonanțe maligne, întocmai discursului fals profetic, întotdeauna verbios și ornat, pe care Conkan îl denunță; în sfârșit
Doi insurgenți by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/3782_a_5107]
-
prepoziția de) se reia în Tomul I, partea a 3-a de la început; dispunem astfel de o porțiune de text (D-de) tratată atît în vechea, cît și în noua formă; e o bună ocazie de a observa schimbările concepției lexicografice și unele evoluții ale limbii. Cum se știe, noua serie a manifestat o mai mare permisivitate pentru înregistrarea neologismelor. E interesant că unele apăreau totuși în vechiul DA: e cazul anglicismului dancing, înregistrat în 1949 cu paranteza "cuvânt nou, din ce în ce mai
Litera D by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/9588_a_10913]
-
exactă și mai documentată". Se poate constata, la distanță de 20 de ani și după o schimbare de regim, totala divergență a evaluărilor. înainte de a fi considerat necinstit și de rea-credință, cazuistul păcătuia doar prin exces de subtilitate. în lucrări lexicografice contemporane din alte limbi, definițiile sînt fundamental descriptive și informative, uneori înregistrînd și folosiri figurate ușor ironice - fără a ajunge însă la condamnarea fără replică din DEX. Cum e de așteptat, în țările cu tradiție catolică sensurile cuvintelor respective sunt
Cazuistică by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16099_a_17424]
-
în 1995 și impulsionat de sprijinul acordat de două ministere și de Consiliul Național al Cercetării științifice Universitare. Volumul IV al Dicționarului analitic de opere literare românești, apărut la sfârșitul anului trecut, încheie o lucrare enciclopedică de analiză, sub formă lexicografică, a operelor reprezentative din istoria poeziei, a prozei și a dramaturgiei românești. Este prima lucrare de acest gen de la noi, geamănă cu Dicționarul scriitorilor români (în patru volume) și cu Dicționarul esențial al scriitorilor români (într-un volum masiv, apărut
Dicționarul patrimoniului literar by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/13138_a_14463]
-
doua (2003), autoarea adaugă la ecsivă sensul "știre, anunț", ilustrat de expresia preluată probabil de la Tandin (a da ecsivă). George Volceanov și Anca Volceanov (Dicționar de argou și expresii familiare ale limbii române, 1998) tratează cuvântul tot în două intrări lexicografice diferite: ecsivă - "act găsit într-un portofel furat"; "mesaj scris trimis pe căi ilicite complicilor din libertate" și ixivă - "act de identitate". Definițiile rămân neschimbate în ediția din 2006, semnată doar de G. Volceanov. E destul de evident că, etimologic, ecsivă
Exive sau ixive by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/7181_a_8506]
-
nu cadă prizonieri unor tabuuri și clișee? Temerara expediție începe cu „Abendbrot” , modesta și cucernica „cină cea de toate zilele” prin care credincioșii luterani desfid și azi excesele gastronomice ale „papistașilor”. Ultimul popas din cele peste 60, incluse în traseul lexicografic, are o încărcătură dramatică și un final deschis: Zerrinsenheit. Termenul desemnează sfîșiere (interioară), zbucium sufletesc, conflict între idealuri și realitate. Acest ADN „sufletesc” propus de cei doi autori nu este complet, dar fiecare din elementele spiralei este purtătorul unor mărci
O carte de citire by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/2945_a_4270]
-
decât oriunde altundeva, interesul pentru privatizarea limbajului comun e manifest. Varietatea neologismelor e uluitoare, iar aceea a sintagmelor are nevoie, categoric, de un index final. Pe care, sigur pe sine, autorul Măcelului în Georgia îl și întocmește, cu neașteptată precizie lexicografică. Mai puțin inspirate, capitolele dispuse să privilegieze, faute de mieux, alternanța dintre persoana întâi și cea de-a treia respectă la rândul lor, în desfășurarea compactă a unei proze vădit puternice, o atare facilă găselniță gramaticală. Scăzând însă ce e
Cruzimi în Georgia by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/7590_a_8915]
-
poetici" dincolo de uzul lor specific: decăzuți și ironizați, sau rezistenți și refolosiți. Destule "cuvinte poetice" au intrat, de pildă, în limbajul politic totalitar, în stilul "înalt" al discursurilor omagiale: prinos, a făuri, ctitor, meleaguri. Consecvent tradiției teoretice românești și deciziei lexicografice de a nu risca în indicarea registrului, DEX-ul nu oferă aproape nimic pentru identificarea conotațiilor și uzului acestor cuvinte. Filomelă apare ca "învechit", dar dalb nu are nici un semnal (cu riscul de a-l vedea preluat ca atare în
"Cuvinte poetice" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14904_a_16229]
-
atîta senin/ mi-a crescut/ uriaș destinul”. Mai în glumă trebuie să fie după tonul general, dar astfel de ambiguități nu sunt chiar puține. Sunt, să zicem, riscurile ironiei prea subtile. Altminteri, lui Iulian îi convine joaca, are o vervă lexicografică și parodică pe care abia mai poate s-o strunească odată pornită: „călătoresc și eu pe limba pantofului/ seara mă-ntorc cu funicularul/ vizionez cu mîța televizorul/ și crivăț ruinînd icoanele varului// davaite rusul marș țvaite prusul/ parol franțuzul okei
stolul 2012 de al. cistelecan: Un fel de experimente () [Corola-journal/Journalistic/2794_a_4119]