282 matches
-
destul) sau cu forma de imperativ vezi (Vezi să nu cazi!). 3.1. Sensurile verbelor de percepție. Definițiile lexicografice 3.1.1. Flexibilitatea sensurilor Clasa verbelor de percepție cuprinde unități polisemantice 57. Dicționarele, indiferent de modul de organizare a materialului lexicografic, disting, în cazul celor mai multe verbe din această clasă, mai multe sensuri. Consultând lucrările lexicografice, se observă că nu există o unitate în privința numărului de sensuri atașate lexemelor polisemantice din câmpul verbelor de percepție. Această variație se poate explica prin dificultatea
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
verbelor de percepție. Definițiile lexicografice 3.1.1. Flexibilitatea sensurilor Clasa verbelor de percepție cuprinde unități polisemantice 57. Dicționarele, indiferent de modul de organizare a materialului lexicografic, disting, în cazul celor mai multe verbe din această clasă, mai multe sensuri. Consultând lucrările lexicografice, se observă că nu există o unitate în privința numărului de sensuri atașate lexemelor polisemantice din câmpul verbelor de percepție. Această variație se poate explica prin dificultatea delimitării discrete a sensurilor, cu atât mai mult cu cât nu toate dicționarele trimit
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
care verbul desemnează o proprietate; (b) construirea cu un obiect direct al cărui referent este caracterizat prin trăsătura semantică [-Animat]; c) construirea cu o propoziție conjuncțională având drept centru complementizatorul that. Ceea ce i se poate reproșa unui astfel de demers lexicografic este: nespecificarea mai exactă a naturii referenților (în cazul de față, a referenților din poziția obiectului direct) de care depinde sensul global al predicației, dar și inexistența unei ierarhizări care să dea seama de legătura dintre diferite sensuri, de transferurile
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
care îl conduc pe locutor la concluzia că respectivul eveniment a avut loc). Din modelele prezentate anterior se constată că există numeroase moduri de interpretare și analiză a polisemiei verbelor de percepție, explicabile prin continuumul fiziologic-cognitiv. Existența diferențelor de interpretare lexicografică a verbelor de percepție se corelează cu dificultatea de a distinge și de a individualiza anumite sensuri prin semnalarea unor proprietăți semantice și a unor tipare sintactice specifice, care să le individualizeze. Se observă totodată că numărul de sensuri asociate
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
unor tipare sintactice specifice, care să le individualizeze. Se observă totodată că numărul de sensuri asociate aceluiași lexem diferă chiar pentru aceeași limbă în funcție de lucrările consultate. 3.1.3. Abordarea polisemiei verbelor de percepție fizică din limba română. Problemele definițiilor lexicografice Pornind de la aceste modele de descriere pentru verbele prototipice percepției vizuale din engleză și franceză, ne propunem să urmărim modalitatea de analiză și definire a verbelor de percepție în limba română, pe baza definiției lexicografice din DLR. Această analiză ne
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
din limba română. Problemele definițiilor lexicografice Pornind de la aceste modele de descriere pentru verbele prototipice percepției vizuale din engleză și franceză, ne propunem să urmărim modalitatea de analiză și definire a verbelor de percepție în limba română, pe baza definiției lexicografice din DLR. Această analiză ne va ajuta ulterior la stabilirea unor caracteristici semantico-sintactice proprii fiecărui sens determinat. În analiza de față ne vom limita la descrierea structurii semantice a verbului prototipic pentru percepția vizuală - a vedea. În DLR, delimitarea sensurilor
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
sensului de tip proprietate "a avea simțul văzului", așa cum propun dicționarele. Situațiile de acest tip sunt numeroase în cadrul definiției de dicționar și nu vor fi exploatate aici, însă acest tip de analiză ne conduce la observația că modalitatea de prezentare lexicografică, pornind de la glosarea sensului prin parafraze sau prin sinonime contextuale, înregistrând toate contextele sintactice și toate determinările de tip circumstanțial pentru fiecare sens în parte, nu este economică și nu stabilește o corelație între configurația sintactică și configurația semantică a
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
Așa cum se va vedea în capitolul următor, verbul specific percepției vizuale - a vedea - înregistrează cele mai numeroase extinderi către domeniul semantic intelectual și mental. 4. Concluzii În prima parte a acestui capitol am încercat să observăm, pe baza unor modele lexicografice și a unor lucrări monografice dedicate temei analizate, cum sunt definite verbele de percepție și care sunt problemele pe care le întâmpinăm în descrierea structurii lor semantice. Pe baza unor teorii consacrate, am sugerat că o descriere cât mai exactă
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
alt plan temporal: (180) Privește tinerețea cu regret. În limba română mai există un verb care exprimă percepția vizuală intențională - a se uita (vezi supra, Capitolul 1.3). Iliescu (2009: 146-150) menționează că, deși cele două verbe au, în lucrările lexicografice, definiții circulare 135, se disting prin mai multe trăsături semantico-sintactice136. * Verbul reflexiv a se uita exprimă o activitate vizuală voluntară prin care perceptorul focalizează o entitate. În aceste contexte, a se uita este echivalent semantic și substituibil cu a privi
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
de unități, făcându-se mereu referire la trăsături disparate ale acestora, fără a se surprinde în mod sistematic și unitar particulăritățile "de clasă". Am pornit de la definirea percepției, coroborând două definiții: cea din psihologia cognitivă cu cea dintr-un dicționar lexicografic de uz general. În psihologie, percepția este definită ca "funcția de captare a informației despre evenimentele din mediul exterior sau interior, pe calea mecanismelor senzoriale". În DEX 2009 se surprinde extensiunea termenului și spre domeniul cognitiv: "proces psihic prin care
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
În cazul sensului mai general, se observă opacizarea naturii esențial fizice a procesului și accentuarea apropierii de domeniul cognitiv. Având în vedere precizările făcute, am delimitat câmpul lexico-semantic al verbelor de percepție, ținând seama de două seme specificate în definițiile lexicografice din DEX 2009: prezența semului comun inerent [+Percepție] și a semelor variabile [de un anumit tip], concretizate prin valorile specifice [Văz], [Auz], [Tactil], [Miros], [Gust], subordonate semului comun [+Percepție]. În interiorul câmpului verbelor de percepție am identificat cinci micro-câmpuri -al verbelor
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
clasă se poate reprezenta prin membri centrali (prototipici) și membri subordonați (neprototipici). Am identificat, pentru fiecare dintre cele cinci modalități de percepție, membrii reprezentativi și membrii non-centrali. Am delimitat ulterior, pe baza semului recurent [±Intențional], implicit sau explicit în definiția lexicografică a lexemelor analizate, clasa verbelor de percepție nonintențională (a vedea, a auzi, a simți etc.) și clasa verbelor de percepție intențională (a privi, a asculta, a mirositranz. etc.). Am semnalat că, în interiorul clasei verbelor de percepție nonintențională, se disting câteva
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
dintre context și sens. Pustejovsky, autorul acestui model, arată că semantica cuvintelor se caracterizează prin flexibilitate, prin permeabilitate, permițând contextual numeroase variații. Continuăm prin a urmări cum se manifestă polisemia la nivelul clasei verbelor de percepție și, revenind la definițiile lexicografice, constatăm că unui verb ca a vedea (considerat membru reprezentativ al clasei verbelor de percepție și totodată cel mai bogat semantic dintre acestea) îi este atribuit un număr variabil de sensuri. Explicăm această variație prin imposibilitatea de a delimita clar
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
substantive, adjective) și oferă în analiză și date din română. 9 Pentru un studiu asupra adjectivelor sinestezice - care pot exprima, prin tranzițiile semantice, caracteristici perceptuale sincretice -, vezi Gebăilă (2010). 10 Obiectivarea sensurilor cuvintelor s-a făcut pe baza consultării definițiilor lexicografice, luând în considerare doar sensul primar (cel care denotă percepția fizică) al lexemelor analizate. Analiza polisemiei și a sensurilor "derivate" fac obiectul capitolelor III și IV. 11 Pentru un model recent de descriere a structurii sensului lexical, vezi Bidu-Vrănceanu (2008
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
Bidu-Vrănceanu (2008: 20-28). 12 La Bidu-Vrănceanu (2008: 19) semnificatul comun al unei paradigme este denumit arhisemem. 13 Vezi și inventarul din Dima (2002). Un inventar al verbelor de percepție din limba română este inclus în Anexă, constituită pe baza definițiilor lexicografice din DEX 2009. 14 Termenul prototip a fost definit pentru prima dată de Rosch (1973), desemnând cel mai bun reprezentant asociat unei categorii ale cărei proprietăți tipice le redă. 15 Vezi și Cruse (1986: 143) pentru referirile la conceptele good
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
astup sau să-mi îndreptez luarea aminte într-o altă parte. Ascultare implică auzire, nu viceversa". 21 Unele dintre diferențele semantice dintre verbele a auzi și a asculta sunt menționate și de Bidu-Vrănceanu, Forăscu (1988: 109, 147), pornind de la definițiile lexicografice. Autoarele remarcă faptul că verbul a asculta este definit ca "a auzi cu un anumit scop, ca o acțiune determinată", "a auzi cu interes". Componentele semantice "cu un anumit scop", "cu interes", absente din definiția verbului a auzi, diferențiază cele
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
voinic ca un urs (Negruzzi); Pe semne că straiele acestea pocite fac să arăți așa sfrijit și închircit (Creangă); Arătase la fire mai aspru decât cum era cu domnia d'intâi (Neculce). 149 Inventarul a fost stabilit pe baza definițiilor lexicografice din DEX 2009, corelat cu inventarul stabilit de Dima (2002). Am inclus în anexă verbele care au sensuri de bază corespunzătoare domeniului semantic al percepțiilor. 150 Această clasă a verbelor de percepție nu este delimitată la Dima (2002) ca atare
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
metisaj”, pus la loc de cinste pentru a Însoți și ă În măsura În care această poziție ideologică a devenit ea Însăși obiect al contestațiilor ă a legitima politica de integrare, a căpătat un sens cu totul diferit față de cel sugerat de tradiția lexicografică franceză. Nu mai este vorba despre Încrucișare, ci despre coexistență, despre traiul Împreună. Această poziție datorează mult egalității culturale propovăduite de antropologii contemporani: toate culturile trebuie tratate la fel și nu se mai poate pune problema, așa cum se Întâmpla În
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
problemelor din acest domeniu și, de aceea, s-a simțit mereu nevoia unor precizări noționale și terminologice, pe măsură ce specialiștii elaborau metodologii interpretative și taxinomii adaptate obiectului vizat și perspectivei din care este cercetat. În acest context, s-au elaborat lucrări lexicografice, îndeosebi în spațiul de limbă franceză, alcătuite sau coordonate de specialiști ce contribuiseră prin propriile investigații la dezvoltarea cunoașterii și la perfecționarea mijloacelor analitice. De aceea, după cum se poate constata chiar din titlu, în lucrarea noastră, a fost urmat în
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
au fost redate cu caractere aldine (bold) sau cursive (italice). În același timp, numărul intrărilor este mai mare decît în dicționarul lui Charaudeau și Maingueneau, fiindcă s-au avut în vedere și propunerile altor specialiști, mai ales cele din lucrarea lexicografică publicată în 2001 de C. Detrie, P. Siblot și B. Verine. Pe lîngă asemenea completări plecînd de la sugestiile din studiile specialiștilor, lucrarea noastră conține și completări ce țin cont de trăsăturile limbii române, precum sublinierea distincției dintre limba literară și
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
de care țin termenii pot pune probleme din perspectiva situației în care se prezintă această cercetare și a opțiunilor privind obiectul, metodele și mijloacele antrenate în realizarea ei. De aceea, se impune ca, în cazul alcătuirii unei astfel de lucrări lexicografice, să se ofere și o argumentare de principiu în legătură cu principiile care stau la baza ei, dincolo de faptul că urmează un anumit model. Între inițiativele științifice din a doua jumătate a secolului al XX-lea, cele care au ca obiect probleme
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
c u r s u l u i exploatează colingvismul din perspectiva efectelor asocierii între limbi asupra stilurilor literare și vocabularului, studiul neologismelor, al calcului și al împrumuturilor, fiind foarte util în special în analiza discursului politic sau al celui lexicografic.V. diglosie. DSL 2001; CHARAUDEAU - MAINGUENEAU 2002; VARO - LINARES 2004. DH COLOCAȚIE. Pentru a comunica, vorbitorii recurg inevitabil la îmbinări de cuvinte. Existența acestora este motivată de necesitatea de a numi realități, de a descrie, de a transmite gînduri și
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
delimitare. Dacă semnificatul definit există în uzul limbii, atunci definiția este recapitulativă (sau descriptivă), așa cum este ilustrată în mod deosebit de dicționarele monolingve și de dicționarele enciclopedice. De aceea, acest tip de definiție se poate prezenta în două moduri, ca definiție lexicografică și ca definiție enciclopedică. Prima, definiția lexicografică, este un discurs metalingvistic care realizează o expansiune a expresiei în raport cu definitul și, prin aceasta, este un fenomen contrar desemnării, care este o condensare a unui conținut într-un nume. Totuși, definiția lexicografică
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
limbii, atunci definiția este recapitulativă (sau descriptivă), așa cum este ilustrată în mod deosebit de dicționarele monolingve și de dicționarele enciclopedice. De aceea, acest tip de definiție se poate prezenta în două moduri, ca definiție lexicografică și ca definiție enciclopedică. Prima, definiția lexicografică, este un discurs metalingvistic care realizează o expansiune a expresiei în raport cu definitul și, prin aceasta, este un fenomen contrar desemnării, care este o condensare a unui conținut într-un nume. Totuși, definiția lexicografică este incompletă, deoarece nu inventariază toate elementele
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
lexicografică și ca definiție enciclopedică. Prima, definiția lexicografică, este un discurs metalingvistic care realizează o expansiune a expresiei în raport cu definitul și, prin aceasta, este un fenomen contrar desemnării, care este o condensare a unui conținut într-un nume. Totuși, definiția lexicografică este incompletă, deoarece nu inventariază toate elementele unui conținut lingvistic, ci numai pe cele esențiale care privesc una dintre semnificațiile unui cuvînt, fiind construită după reguli determinate, în vreme ce definiția enciclopedică poate cuprinde și elemente neesențiale, descrieri și clasificări, varietăți și
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]