219 matches
-
liceului din Salonta, apoi ca student la drept, a participat la anchetele dialectologice și la culegerile de folclor literar, organizate la Salonta de secția maghiară a alianței internaționale a folcloriștilor, Folklore Fellows. Debutează în revista „Magyar Nyelvőr” cu articole de lexicologie dialectală (1916). După primul război mondial se stabilește la Oradea, unde participă la activitatea societății „Cele trei Crișuri”. Român după mamă, își semnează scrierile, începând cu anul 1934, și Al. Olteanu sau Oltyán Sándor. De la sfârșitul deceniului al patrulea, locuiește
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287709_a_289038]
-
și numerale cu articolul nehotărât: un alt(ul), un al doilea, un același", în AUI, XXX, p. 33-43. Gaatone, D., 1988, "Cette coquine de construction", în Travaux de linguistique, 17, p. 159-176. Gaudin, F., L. Guespin, 2000, Initiation à la lexicologie française. De la néologie aux dictionnaires, Bruxelles, De Boeck-Duculot. Găitănaru, M., 2002, Adjectivul în limba română. Structura și evoluție, Pitești, Editura Universității din Pitești. Geurts, B., R. van der Sandt, 2004, "Interpreting focus", disponibil la adresa: www.ru.nl/ncs/bart/papers
[Corola-publishinghouse/Science/85007_a_85793]
-
Pop, L., 2005, La grammaire graduelle, à une virgule près, Bern, Berlin etc., Peter Lang. Popescu-Marin, M., 1987, "Adjectivele defective din română contemporană", în LR, XXXVI, 5, p. 356−365. Porhiel, S., 1995, "Leș marqueurs de catégorisation", în Cahiers de lexicologie, 66, 1, 77-93. Porhiel, S., 1997, " Le marqueur de catégorisation Point de vue", în Le Français Moderne, 65, 2, p. 84-200. Pușcariu, S., 1976, Limba română, Vol. I, București, Editura Minerva; ed. I: 1940. Quirk, R., S. Greenbaum, G. Leech
[Corola-publishinghouse/Science/85007_a_85793]
-
un număr impresionant de instrumente de lucru pentru cei interesați de studiul limbii și literaturii engleze: 42 de dicționare anglo-române și poliglote, generale și specializate, 34 de tratate, manuale, lucrări didactice și numeroase articole de gramatică engleză și contrastivă, fonetică, lexicologie, semantică, stilistică, teoria traducerilor. Este autor, singur sau în colaborare, al celor mai ample dicționare anglo-române: Dicționar englez-român enciclopedic (1974) și English Romanian Dictionary (1972), în colaborare cu cu Leon Levițchi. Ducând mai departe activitatea lexicografică a mentorului său, Leon
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285607_a_286936]
-
limba rusă, după care devine profesor titular. Pe plan didactic a ținut cursuri și seminarii la diverse discipline ca limba slavă veche, gramatica comparată a limbii ruse, gramatica istorică a limbii ruse, istoria limbii ruse literare, limba rusă contemporană (fonetică, lexicologie, morfologie, sintaxăă, folclorul rus. Ca profesor și șef al Catedrei de limba și literatura rusă, A. Zacordoneț a pregătit multe generații de studenți, îndrumându-le primii pași în cercetare. Între altele, rezultatele activității didactice se oglindesc în lucrările Gramatica limbii
PERSONALITĂȚI UNIVERSITARE IEŞENE DIN BASARABIA by VLAD BEJAN IONEL MAFTEI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91488_a_93522]
-
I în România; 52. Letiția Litica Petriceicu Hașdeu, (1869-1888), poetă de limbă franceză, fiica lui Bogdan Petriceicu; 53. Bogdan Petriceicu Hașdeu, (1838-1907) lingvist, istoric și scriitor, una din cele mai proeminente personalități din cultura română, fondator al lingvisticii, filologiei și lexicologiei românești, membru al Academiei Române; a condus numeroase publicații: "Lumina", "Traian", "Columna lui Traian", Aghiuță"; și-a început activitatea politică în organizații antițariste din Ucraina, refugiindu-se în Principate la 1857, devenind simpatizant al ideilor conservatoare; 54. Nicolae Grigorescu, (1830-1907), cel
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
urmărească țelurile celor două periodice scoase de Cipariu în 1847 și 1848, „Organul luminărei” și „Organul națiunale”. Elementul esențial al programului editorial este acțiunea de unificare a limbii și ortografiei. Se preconiza studierea istoriei limbii române, a ortografiei, gramaticii și lexicologiei. De asemenea, științele înrudite cu filologia, mai ales istoria și geografia, constituiau un obiectiv al preocupărilor științifice ale lui Cipariu. Literatură nu se tipărește, cu unele excepții, precum poezia Imnul creațiunii de I. Heliade-Rădulescu, apoi o adaptare în limba română
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285425_a_286754]
-
să citez in extenso propria-mi explicație a desenului: "Distribuția "contorsionata" a componentelor acestui model se datorează faptului că, în ceea ce privește sensul (semnificația), frazeologismul se aseamănă mult cu lexemul/cuvântul (este motivul, pentru care se spune ca frazeologia tine și de lexicologie), dar nu în totalitate de pildă, cuvantul este, de obicei, polisemantic, pe câtă vreme frazeologismul, foarte rar; nu întotdeauna frazeologismul poate fi echivalat cu un cuvânt, există tipuri care funcționează la nivelul morfemelor, având, bunăoară, valoare de superlativ (cu ochii în patru
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
disciplină lingvistică independența, trimițând și la articolul Tatianei Slama Cazacu, The Place of Applied Linguistics în the System of Sciences: All în Relation to "Linguistics" (în "Revue roumaine de linguistique", XXV, 3, 1980, pp. 153-159). 31 Termenul lexiologie (și nu lexicologie, cum greșit transcriu unii interpreți/exegeți ai lui Hașdeu) a fost inventat și lansat de indoeuropenistul belgian H. Chavée, odată cu publicarea cărții sale Lexiologie indo-européene ou essai sur la science des mots, Paris, 1849 (pe care Hașdeu o și trece
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
pînă la momentul actual, au fost elaborate și editate dicționare asociative pentru cîteva zeci de limbi. Fiind predestinat tuturor celor interesați de studiul imaginarului lingvistic românesc, dicționarul poate fi de folos, în primul rînd, pentru lingviști în predarea cursurilor de lexicologie, lexicografie, psiholingvistică, lingvistică generală, culturologie, în didactica limbii române ca limbă maternă și străină. El oferă baza pentru cercetările culturale și interculturale, pentru elaborarea unor studii axate pe bilingvism. Filosofii și culturologii pot analiza în baza dicționarului consecutivitatea desfășurării elementelor
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
cercetare fundamentală și aplicativă. La acel moment, la Universitatea de Stat "Alecu Russo" din Bălți se constituiseră cîteva grupuri de cercetare, unul dintre care ezita între un proiect privind elaborarea unui dicționar de frazeologisme (majoritatea cercetărilor fiind formați în domeniul lexicologiei) și un dicționar asociativ al limbii române. Două evenimente complementare aveau să motiveze decizia grupului. Pe de o parte, în același an, apărea un nou Dicționar de frazeologisme, iar pe de altă parte un Dicționar asociativ, în spațiul limbii române
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
redactor responsabil), „Limba română”, „Studii și cercetări lingvistice”, „Limba română” (Chișinău), „Dacoromania” (Freiburg im Breisgau), „Contrapunct”, „Revista română”, „România literară”, „Timpul”, „Balkan-Archiv”, „Revue de linguistique romane”, „Romanische Sprachgeschichte” (Berlin-New York), „Idei în dialog” ș.a. A dat tiparului volumele Studii de lexicologie biblică (1995; Premiul „Timotei Cipariu” al Academiei Române) și Aeterna Latinitas. Mică enciclopedie a gândirii europene în expresie latină (1997, în colaborare), precum și o suită de traduceri, îndeobște în ediții bilingve, cu ample studii introductive, note și comentarii, din literatura latină
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288291_a_289620]
-
Antichitatea târzie, Evul Mediu și către scolastici), dar și de filologie românească și de istorie a limbii române literare. Cercetările lui conturează câteva domenii de preocupări complementare, între care cele biblice ocupă un loc de prim-plan. Lucrarea Studii de lexicologie biblică propune o metodă nouă în abordarea textuală, interlingvistică, istorică și comparativă a lexicului de origine biblică al limbii române. Cunoașterea limbilor vechi (greacă, latină, slavonă, ebraică) și a câtorva limbi moderne i-au permis exegetului evidențierea unor interesante fenomene
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288291_a_289620]
-
Burana, alcătuită împreună cu Lucia-Gabriela Munteanu. Întocmită în aceeași colaborare, Aeterna Latinitas. însumează aproape opt mii de sintagme, expresii, maxime, formulări memorabile etc. în limba latină (cele mai multe puțin cunoscute), fiind socotită cea mai completă lucrare de acest tip. SCRIERI: Studii de lexicologie biblică, Iași, 1995; Aeterna Latinitas. Mică enciclopedie a gândirii europene în expresie latină (în colaborare cu Lucia-Gabriela Munteanu), Iași, 1997; Enciclopedia Bibliei (în colaborare), Cluj-Napoca, 1996. Ediții: Monumenta Linguae Dacoromanorum. Biblia 1688, I-III, Iași, 1988-1994 (în colaborare). Traduceri: Sf.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288291_a_289620]
-
Litere (Filologia de altădată), atât cursuri de limbă (azi se spune comunicare), cât și cursuri de literatură. Deși nu m-am specializat în lingvistică, am avut totdeauna un faible pentru disciplina cu pricina, mai ales pentru istoria limbii și pentru lexicologie (studiul vocabularului), mai puțin pentru gramatica propriu-zisă, care va intra peste puțini ani în zodia nefericită a generativității. Toponimie propriu-vorbind, n-am făcut. E foarte probabil ca interesul pentru studiul numelor de locuri să fie la noi mai recent, dovadă
Toponimice by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/2381_a_3706]
-
de expresii. Pruvost este animatorul unei „Zile a Dicționarelor”, în cadrul căreia sunt prezentate și discutate tipuri mai puțin ortodoxe de dicționar, menite să trezească un interes cât mai larg și, de ce nu, să-i și înveselească pe aceia care consideră lexicologia prea serioasă. De exemplu, „Dicționarul cuvintelor care nu există, dar sunt totuși folosite”. Sau seria de „Dicționare iubitoare” de tot felul de lucruri. Faptul că la noi preocuparea pentru limba română, în condițiile în care se vorbește cum se vorbește
Meridiane () [Corola-journal/Journalistic/2723_a_4048]
-
Rodica Zafiu Cartea profesorului Eugen Munteanu, Lexicologie biblică românească (București, Humanitas, 2008), e un volum exemplar, care fixează un reper și consolidează o ierarhie de valori. E o carte fundamentală, model de rigoare filologică, dar și de obiectivitate științifică, care se plasează într-o deplină normalitate a
O carte fundamentală by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/8449_a_9774]
-
românesc, pe baza traducerilor, urmărind în primul rând traducerile biblice: accentul cercetării cade pe Biblia de la 1688, în relație cu manuscrisele care i-au stat la bază, comparate cu traduceri anterioare și posterioare. O primă versiune a cărții (Studii de lexicologie biblică) apăruse în 1995, la Iași, la Editura Universității "Al. I. Cuza" -, avînd astfel o circulație mai limitată, în mediul universitar (primise însă Premiul "Timotei Cipariu" al Academiei Române). Noua versiune, mult extinsă, cuprinzând noi studii publicate între timp de autor
O carte fundamentală by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/8449_a_9774]
-
traducerii religioase. Lingviștii au la dispoziție în acest volum un material extrem de bogat și mai ales idei noi în interpretarea calcului semantic, a concurenței dintre acesta și împrumut, a rezultatelor sale (între care "hipersemantizarea", "estomparea contururilor semantice" etc.). Sînt în Lexicologie biblică românească informații de care trebuie să dispună orice om de cultură: privitoare la sursele religioase ale lexicului cult, la intertextualitatea și interferențele sale istorice, la rolul diferitelor traduceri (pe lîngă Biblia de la București, e subliniată importanța excepțională a Bibliei
O carte fundamentală by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/8449_a_9774]
-
Catedrei de germanistică. Pentru perioada până în decembrie 1989, se cuvin menționați ca mentori dr. Johann Wolf (dialectologie, metodică, literatură germană), prof. univ. dr. Stefan Binder (lingvistica germană), prof. univ. dr. Yvonne Lucuța (teoria și practica traducerii, lingvistică contrastivă, semantică și lexicologie), dr. Eva Marschang (literatură germană, stilistică), dr. Herbert Bockel și dr. Walter Engel (literatura germană din Banat), dr. Franziska Itu (metodică), lect. univ. dr. Peter Kottler (dialectologie, interferențe lingvistice). O serie de absolvenți au fost cooptați de-a lungul anilor
Agenda2006-20-06-senzational 2 () [Corola-journal/Journalistic/284961_a_286290]
-
o importantă revistă de cultură e astfel o datorie de onoare să semnaleze importanța unei asemenea apariții. Așadar, e vorba de data aceasta de studiul eminentului lingvist, clasicist și profesor la Universitatea "Alexandru Ioan Cuza" din Iași, dl Eugen Munteanu, Lexicologie biblică românească. Lucrarea impune nu doar prin dimensiuni (peste 500 de pagini text, fără "aparat"!), ci, în primul rând, prin amploarea ariei de investigație, ca și prin fericita alternanță stilistică între limbajul specializat și comentariul deschis, aproape colocvial, care o
Cultura cuvintelor by Radu Ciobanu () [Corola-journal/Journalistic/7154_a_8479]
-
române, adică nucleul semantic-lexical al oricărei activități intelectuale minimale" (subl. RC). După cum se vede, studiul de față exploatează doar o parte - o mică parte, aș zice - dintr-o investigație de proporții ale cărei rezultate sunt de urmărit cu tot interesul. Lexicologie biblică românească nu este o lucrare aridă, de strictă specializare, destinată unui cerc de inițiați. Dimpotrivă. Consider că performanța dlui Eugen Munteanu stă tocmai în viziunea contemporană asupra fenomenelor investigate, constând în permanenta racordare la actualitate a unor procese altfel
Cultura cuvintelor by Radu Ciobanu () [Corola-journal/Journalistic/7154_a_8479]
-
tipuri de acțiuni didactice: 1. «a învăța despre comunicare» 2. «a comunica» 3. «a comunica pentru a învăța»”- a învăța despre comunicare - circumscrie demersurile orientate spre asimilarea conceptelor și noțiunilor a căror cunoaștere determină calitatea comunicării: cunoștințele metalingvistice (noțiuni de lexicologie, fonetică, vocabular, morfologie și sintaxă), metatextuale (cunoștințe despre structura textelor narative, descriptive, argumentative etc.) și metadiscursive (cunoștințe despre parametrii situației de comunicare, funcțiile limbajului etc.). - a comunica - se referă la actele de comunicare propriuzisă, în varianta ei orală sau scrisă
Reprezentativitatea exerciţiilor de limbă pentru formarea competenţelor de comunicare by Carcea Mariana, Haraga Ana, Luchian Didiţa () [Corola-publishinghouse/Science/91830_a_92362]
-
literatură engleză se ocupă Marcel Corniș-Pop, Pia Teodorescu-Brînzeu, Constantin Chevereșan, Ilie Gyurcsik; Alfred Heirrich abordează probleme legate de istoria literaturii ruse. Articole de literatură comparată semnează Clio Mănescu, Corneliu Nistor, Traian Liviu Birăescu. În domeniul lingvistic se remarcă cercetări de lexicologie (Marin Buca, Ivan Evseev, Richard Sarbu, Maria Sarbu), de stilistica, istoria stilisticii (G. Ivănescu, Ileana Oancea, St. Munteanu, Felicia Giurgiu), istoria limbii (Doina David), dialectologie (Ionel Stan, Vasile Frățilă), morfologie (Rodica Popescu, I. Muțiu). Articole aplicate limbilor franceză, engleza și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285343_a_286672]
-
cercetărilor rusești, București, 1957; Valeriu Ciobanu, A.I. Iațimirski și folclorul român, RITL, 1959, 3-4; Ecaterina Fodor, Cercetările lingviștilor ruși și sovietici despre relațiile lingvistice slavo-române, RSL, 1962, 221-233; A.S. Kidel, Aleksandr Ivanovici Iațimirski. Biobibliografia, Chișinău, 1967; G. Mihăilă, Studii de lexicologie și istorie a lingvisticii românești, București, 1973, 184-186; Alexandrina Matcovschi, Iațimirski Aleksandr Ivanovici (Biobibliograficeskii spravocinik), Chișinău, 1979; Datcu, Dicț. etnolog., II, 5-6. Il.M.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287493_a_288822]