152,821 matches
-
spuneau "tovarășe" - "trebuie să veniți cu noi." Le-am zis: "Eu vin, dar pe scenă mă așteaptă 200 de oameni" - pregăteam Simfonia a IX-a, care are și cor - "și dacă nu ajung acolo, mâine o să auziți asta la Europa Liberă!" Atunci s-au speriat, s-au uitat unul la altul (când sunt doi, nici unul nu are încredere în celălalt) și au zis: Da' după repetiție, puteți să veniți?" M-au așteptat, m-au dus cu mașina și am fost interogat
Cu maestrul Emanuel Elenescu - "Domnule, există oameni inteligenți, fără humor" by Tudor Călin Zarojanu () [Corola-journal/Journalistic/15326_a_16651]
-
atmosfera volumului în discuție, îmbibat de exacerbare etnicistă: "Holocaustul culturii române începe cu denunțuri seci, cu liste negre, alcătuite de scriitori de linia a doua, de linia a treia sau chiar mai de jos, care vin din descendența revistei "Cuvîntul liber" scoasă cu ideile și pe banii "Ajutorului roșu" și ai Moscovei bolșevice, ca și din descendența unor efemere publicații suprarealiste". Datele istorice alcătuiesc doar un pretext pentru atitudinea naționalistă ce nu șovăie a se dezlănțui. În continuare apare incriminat, din
Un nou A.C. Cuza by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15370_a_16695]
-
instalau confortabil în fotolii... Marianne, soția personajului narator, este internată pentru un timp îndelungat. Micile bucurii ale eliberării de sub supravegherea consoartei sînt descrise cu lux de amănunte. Urmează și o eliberare de sub influența amantei... iar de aici drumul naratorului este liber (spre sfîrșitul romanului se va "încurca" cu un încîntător personaj de-al său). Alt plan dezvăluie viața unui mic clan de români exilați - un tînăr proaspăt sosit din America își regăsește unchiul din Paris. O altă poveste este cea a
Sfînta lizibilitate și tirania rețetei by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/15344_a_16669]
-
un interviu pierderea de prestigiu - ""Altădată și femeile bătrâne îmi ziceau "sărut-mâna"". "Supraviețuiți?" "Exact! Ăsta e cuvântul: supraviețuim"" (Curierul Național, nr. 2353, 1998) - , sau față de un ofițer: "E colonel, dar sătenii nu-i spun "Să trăiți!", ci "Săru' mâna!"", Viața Liberă, arhivă 2001). Evaluarea negativă a formulei privește de altfel tocmai folosirea sa după criteriile poziției sau rolului social, excesul umilitor sau nesincer de politețe, și se reflectă mai ales în expresii: a umbla (sau a se duce) cu săru' mîna
"Săr'na" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15372_a_16697]
-
a se considera mulțumit dacă cel puțin..."): "sînt mulți șomeri, atunci ciocul mic și zi săru' mîna că ai și salariul ăla" (sictir.org/ Arhiva/); "ar zice săru' mîna dacă în 50 de ani de aici încolo ar reuși..." (România liberă, forum on-line). Interesante sînt și variațiile formale, mai exact gradele de transcriere în scris ale unor pronunții simplificate: de la reproducerea integrală, evident cultă și scrisă, sărut mîna, la cea care reflectă mai autentic rostirea comună, cu simplificarea grupului consonantic creat
"Săr'na" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15372_a_16697]
-
consonantic creat la întîlnirea cuvintelor și implicit cu mai mare unitate a formulei - săru' mîna - pînă la simplificarea prin dispariția uneia sau a două silabe mediane: săr' mîna ("intră în primul compartiment și se adresează extrem de "politicos": - Sar' mâna!" (Cuvântul liber, Deva, 2001); Sar'mîna, dom' takeda! Dau o bere!" (learn.reflex.ro/ cgi/forum) și chiar săr'na: "Săr'na, mi-apare și mie o scrisoare pe ecran...." (beavis.go.ro/ idiots). Evident, formele în cauză se plasează pe o
"Săr'na" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15372_a_16697]
-
a visat-o, în rol, pe Emily Watson, cu timbrul ei de inocență și de patetism ghiduș; cînd a fost gata scăpărătorul scenariu - scris de Jeunet în colaborare cu Guillaume Laurant (romancier și dramaturg) - Emily Watson n-a mai fost liberă; și așa, a apărut Audrey Tautou, care e o Amélie de un farmec desăvîrșit. Ce face Amélie? De pildă, înșfacă de mînă un cerșetor orb și vizibil blazat, îl trece strada, îl conduce în viteză prin mulțime, pe drum îi
Fenomenul "Amélie" și fenomene colaterale by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/15379_a_16704]
-
invariabil: "discursul politically correct"; "acesta este noul termen politically correct pentru zona Balcanilor" (divers.ro/arhiva), "interminabilele dumneavoastră platitudini politically correct" (bojariu.tripod.com); "nu îndrăznesc să spună asta public, nu e politically correct" (FRL = Forum on-line al revistei "România liberă"); "s-o las mai lizibilă sau s-o scriu politically correct" (lug.ro/mlist) etc.; de asemenea, poate apărea și cu valoare nominală: "conceptul de politically correct" (hbo.ro), "sfera extinsă a americanului politically correct" (orizontliterar.ro). Destul de frecvent este
"Politic corect" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15396_a_16721]
-
Eugenia Vodă Amen, de Costa-Gavras, e o "adaptare liberă" după "Vicarul", de Rolf Hochhuth. Faptul istoric central: în timpul celui de-al doilea război mondial, cînd camerele de gazare au început să funcționeze, Papa, din rațiuni diplomatice, a tăcut. Îmi aduc aminte cum, la începutul anilor '70, am văzut Vicarul
Restul nu e tăcere by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/15405_a_16730]
-
Vicarul devine film. Cineva se întreba de ce atît de tîrziu. Printre altele - dincolo de "încărcătura inflamabilă" -, și pentru că piesa nu e cîtuși de puțin cinematografică; gestul lui Costa-Gavras (dublat întru scenaristică de dramaturgul Jean-Claude Grumberg) de a o adapta, oricît de liber, e un gest temerar. S-o spunem din capul locului: cineastul a cîștigat pariul cu sine însuși. Amen e un film puternic și sobru, care distilează o emoție cerebrală, o răceală incandescentă... Scenariul a operat și a epurat masiv substanța
Restul nu e tăcere by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/15405_a_16730]
-
dl. Ungheanu e unul din făurarii acestei "ideologii noi"; oare din modestie nu-și recunoaște contribuția în chestiune?), autorul emite o altă teză burlescă, potrivit căreia credincioșii de altădată ai capelei moscovite și-ar fi găsit adăpost sub aripa Europei libere, în speță a redacției pariziene a postului de radio, conduse de Monica Lovinescu și Virgil Ierunca, post și el, la rîndu-i, cu finalități asasine în planul culturii românești: "Rămași în instituții, vechii combatanți ai Kominternului și-au schimbat doar orientarea
Un nou A.C. Cuza by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15394_a_16719]
-
am numărat și eu. Nici acum n-am izbutit să aflu cum de a dispărut semnătura mea de pe acea scrisoare. Nu cred că a șters-o Dan Oprescu. Lista aceea în forma ei finală, care a fost difuzată la "Europa liberă", a fost o porcărie fără margini, din punctul meu de vedere. O porcărie coordonată de doi amici ai mei. Unul care mi-a cerut semnătura, iar altul care a șters-o, după ce lista inițială a circulat "prin tîrg" și a
Turnători și ștergători la Securitate by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/15409_a_16734]
-
altul care a șters-o, după ce lista inițială a circulat "prin tîrg" și a ajuns și pe mesele operative ale Securității. Încît, de pe urma acestei semnături, m-am ales cu toate ponoasele posibile. Atunci cînd scrisoarea a fost citită la "Europa liberă" nu mi-am mai auzit numele printre semnatarii ei. Nu cred că Securitatea s-a ocupat de asta, deși cine știe! Dar dacă tot se fac dezvăluiri, poate mă luminează și pe mine cineva de ce lista din tîrg s-a
Turnători și ștergători la Securitate by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/15409_a_16734]
-
mai auzit numele printre semnatarii ei. Nu cred că Securitatea s-a ocupat de asta, deși cine știe! Dar dacă tot se fac dezvăluiri, poate mă luminează și pe mine cineva de ce lista din tîrg s-a scurtat pentru "Europa liberă", în ceea ce mă privește. Fiindcă, repet, la Securitate, ea a ajuns în forma completă. Cu mici efecte asupra vieții mele personale, în 1989.
Turnători și ștergători la Securitate by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/15409_a_16734]
-
ruptură pe care o produce aceasta din urmă în partea apuseană a continentului, cu toate frământările, crizele de conștiință, răsturnările de viziuni care i se datorează, medievalitatea se prelungește excesiv de mult și își golește treptat conținutul, fără a lăsa loc liber noilor mentalități. Când, foarte târziu, lucrul acesta se întâmplă, sub ochii tinerilor de atunci nu se mai află decât un cadavru care le stă în cale. Dar acest cadavru a fost cândva viu, plin de putere și de succes. Cred
Fantoma părintelui ucis by Manuela Tănăsescu () [Corola-journal/Journalistic/15425_a_16750]
-
ce domn și ce păstor te vei chema, cînd vei lăsa să se amestece toți în lucrurile domnii tale și să fie domni ca și tine, sau să se bage în venitul țării tale?". Sigur, această ideologie statală deschide drum liber abuzului fără limite (cum de fapt se și întâmpla) dacă domnul s-ar reprezenta doar pe sine ca deținător al puterii. Dar atitudinea violent autocrată (Neagoe, ca orice domn medieval, a poruncit țepuiri, decapitări, spânzurări și poate chiar asasinate ascunse
Fantoma părintelui ucis by Manuela Tănăsescu () [Corola-journal/Journalistic/15425_a_16750]
-
Dar pentru o lume în care "sufletul și nu trupul" are importanță, individul are o altă accepțiune: el este un suflet unic, irepetabil, în permanent dialog cu divinitatea și în necontenită căutare a mântuirii - pentru aceasta i s-a dat liber arbitru - și toate meritele, titlurile și averile pămîntești nu vor avea nici o importanță în ziua Marii judecăți. Fiindcă este vorba de o lume activă, dar făptuirea trebuie să fie întru slujirea Domnului; o lume "perfecționistă", fiindcă modelul este unul ceresc
Fantoma părintelui ucis by Manuela Tănăsescu () [Corola-journal/Journalistic/15425_a_16750]
-
prima ei iubire aproape adolescentină, și că orice adolescent sau tânăr, ascultă această chemare, dincolo de orice rațiune. Cu un tact deosebit, ea va ști totuși, ca În același timp să Își respecte soțul și familia, dar și să dea frâu liber unei iubiri romantice. Până la moartea soțului ei, iubirea lor a fost pură și neîntinată. Între ea și Eminescu s-a născut o frumoasă idilă la Viena, care peste timp se va transforma În iubire profundă și va continuă apoi cu
Veronica Micle. In: Editura Destine Literare by Elena Buică () [Corola-journal/Journalistic/81_a_329]
-
să binecuvântăm Împreună ironia soartei. În mizeria asta a lumii trebuie să primim cu inimă bună o clipă de fericire pe care ne-o dă fatalitatea, cu toată ferocitatea ei răzbunătoare”. Tia Șerbănescu a publicat un amplu eseu În România liberă În 1992 comentând cu multă competență și mult fler feminin aura personalității Veronicăi Micle așa cum se desprinde din corespondenta lor. Printre altele, ne spune: „Și-a dozat foarte bine notele comportamentului. A știut să fie muza ideală: cochetă când trebuia
Veronica Micle. In: Editura Destine Literare by Elena Buică () [Corola-journal/Journalistic/81_a_329]
-
a lui E. Lovinescu "despre care nimeni nu a pomenit pînă acum nimic". În aceeași ordine a pătrunderii în biografia lui E. Lovinescu, Gabriela Omăt, după ce s-a lovit de inaccesibilitatea Arhivelor Statului, descoperă un Anuar al negustorilor, meseriașilor și liberilor profesioniști români, din 1927, care aduce lumină asupra unui "detaliu ignorat" care "intră astfel în atenția cercetătorilor". Margareta Feraru "readuce în memorie" contribuția publicației La Nation Roumaine la cunoașterea preocupărilor eminesciene ale lui E. Lovinescu, prin pana lui Ionel Jianu
Monumentalitatea epică by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/15424_a_16749]
-
Cărților Proaste. Citatele din versurile unor oarecare George Tănsănică sau Rodica Dehelean sînt demne de cel mai sever prostologhikon liric. România surprinzătoare Inițiativa ministrului Turismului, Dan Matei Agathon, de a aclimatiza palmieri pe litoral e comentată pe larg în ROMÂNIA LIBERĂ, sub titlul "Palmier, extremă urgență!" Comentînd și inițiativa aceluiași de a construi Dracula Park lîngă Sighișoara, Simona Popescu, autoarea editorialului, e de părere că dacă ministrul vrea să ofere turiștilor scene horror la intensitate maximă, îi poate plimba prin anumite
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15440_a_16765]
-
să importe și maimuțe, pe care să le folosească la relansarea zootehniei autohtone. Ministrul Turismului a reunit aceste proiecte sub lozinca "România surprinzătoare", ceea ce o face pe editorialistă să exclame cu năduf caragialian: "Adevărat surprinzătoare, coane Agathoane". * Tot din ROMÂNIA LIBERĂ: "Angajații prefectului de Hunedoara îi aleargă pe ziariștii care îndrăznesc să-i fotografieze vila". E adevărat că acești angajați nu sînt plătiți din bani publici, dar angajatorul e, orișicît, prefect. Iar premierul Năstase le-a recomandat reprezentanților puterii să aibă
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15440_a_16765]
-
din contră. El a fost foarte fericit cînd Președintele Bush a luat apărarea musulmanilor din America într-un discurs în față întregii națiuni. Ce să facă și bietul Bush?! Se putea el dezminte, tocmai acum? Doar e conducătorul celei mai libere și mai multiculturale dintre societățile lumii, pentru care drepturile omului sînt sfinte! Măcar la ea acasă! Și aici documentarul cu pricina insistă - doar asta e mîndria lumii americane și scopul acestui documentar, s-o "repereze" cumva -, cu o viziune din
"Musulmani în America" by Simona Galațchi () [Corola-journal/Journalistic/15453_a_16778]
-
acești emigranți trăiesc în America cu propriile lor tradiții, cu propriile lor mentalități, ca niște oaze avînd o viață independentă, după legi proprii, dar a căror apă care le hrănește este peste tot religia musulmană. Ei sînt acum niște oameni liberi, fericiți și mulțumiți cu viața lor construită după voința și convingerile lor proprii și care nu au de gînd să plece nicăieri de acolo, așa cum mărturisesc deschis și răspicat în acea parte a documentarului despre modul cum au fost tratați
"Musulmani în America" by Simona Galațchi () [Corola-journal/Journalistic/15453_a_16778]
-
este aici mai puternică decît oricînd. Se simte că povestea conjugală este deja clasată, judecată. Autorul nu mai are nimic de adăugat. în spatele patetismului, al descrierilor nesfîșite, al frazelor pline de "ah" și "of", stă ascunsă o femeie extraordinar de liberă, în cel mai deplin sens al cuvîntului. Și, în primul rînd, eliberată de căsnicie... La patru ani după căsătorie, își surprinde bărbatul în pat cu o soră a ei, Nellie. între Maruca și Mihai începe din acel moment o relație
Poveștile Marucăi by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/15447_a_16772]