274 matches
-
au rolul de a închide orice culoar de pătrundere a atacanților și de a se dubla reciproc. D la început îndeplinește funcția de libero, D2 îl marchează pe B, D1 îl marchează pe A, iar D3 dublează sau ia locul libero-ului. 13. Exercițiu tehnico-tactic pentru apărători și atacanți în care accent se pune pe marcaj din partea apărătorilor și șutul la poartă al atacanților. Jucătorii în atac A și B realizează un un-doi pe lângă apărătorul C care încearcă să intercepteze. A
Bazele generale ale fotbalului by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/357_a_953]
-
din fotbalul de performanță actual. Principala caracteristică tactică a acestui sistem de joc este faptul că prin așezarea jucătorilor în teren se obține o evidentă superioritate numerică pe culoarul central (axa centrală) a suprafeței de joc. Sistemul de joc cu libero fix Este un sistem de joc pe care îl practică marile echipe ale fotbalului profesionist când trebuie să apere un rezultat și se „închid” în jocul de apărare a porții proprii. Sistemul de joc cu libero mobil Este un sistem
Bazele generale ale fotbalului by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/357_a_953]
-
Sistemul de joc cu libero fix Este un sistem de joc pe care îl practică marile echipe ale fotbalului profesionist când trebuie să apere un rezultat și se „închid” în jocul de apărare a porții proprii. Sistemul de joc cu libero mobil Este un sistem de joc relativ nou apărut în sfera tacticii jocului de fotbal. Acest sistem de joc permite plecarea liberoului de pe postul său cu scopul de a creea superioritate numerică în faza de construcție sau chiar în faza
Bazele generale ale fotbalului by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/357_a_953]
-
să apere un rezultat și se „închid” în jocul de apărare a porții proprii. Sistemul de joc cu libero mobil Este un sistem de joc relativ nou apărut în sfera tacticii jocului de fotbal. Acest sistem de joc permite plecarea liberoului de pe postul său cu scopul de a creea superioritate numerică în faza de construcție sau chiar în faza de atac. Sistemul de joc 4-1-2-3 Este de fapt o variantă a sistemului de joc 1-4-3-3. Creatorul acestui sistem, antrenorul Osvaldo Calero
Bazele generale ale fotbalului by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/357_a_953]
-
prevedendo cași di non condivisione, del risultato di una Doparia, da parte del partito o coalizione di riferimento, avrebbe comunque îl merito di coinvolgere i RAPPRESENTATI alla partecipazione, nel contempo responsabilizzerebbe politicamente i RAPPRESENTANTI ad agire în una sorta di libero mandato, perseguendo îl principio weberiano dell'agire razionale rispetto allo scopo. L'unico pericolo, che può determinarsi, è rappresentato dall'interpretare le Doparie alla stregua di un'ideologia, lungi dall'essere tale, esse rappresentano uno strumento d'aggiornamento della democrazia
[Corola-publishinghouse/Science/84978_a_85763]
-
Franciache risultò essere îl Paese, che più degli altri, avrebbe dovuto apportare i correttivi alla propria politică estera 7, per questo motivo, îl generale ostacolò la creazione di una comunità politică. De Gaulle era favorevole ad estendere îl regime di libero scambio în agricoltura, a liberalizzare îl commercio all'interno dell'unione doganale, mă soprattutto voleva preservare i Șei Paesi fondatori dall'influenza anglosassone. Continuò a interpretare îl Trattato CEE în maniera restrittiva, pensando ad un blocco commerciale la cui politică
[Corola-publishinghouse/Science/84978_a_85763]
-
Sen e della filosofa americană M. Nussbaum, Con questo termine gli studioși fanno riferimento alla necessità di sviluppare în tutti i soggetti quelle capacitazioni, ossia quelle risorse interne, che possono permettergli, insieme allo sviluppo delle competenze, di agire în modo libero e responsabile all'interno della azienda o istituzione în cui vivono, realizzando îl proprio benessere personale oltre che quello economico e produttivo. E' un concetto questo che, pur essendo nato în ambiti economici, possiede fondamenti pedagogici dal momento che pone
[Corola-publishinghouse/Science/84978_a_85763]
-
în cui agisce. Nel concetto capability, quindi, soggetto e contesto sono considerați come strettamente interagenti e dipendenti l'uno dall'altro în quanto solo se îl soggetto è messo în condizione di esprimere la propria competenza în modo responsabile e libero, cioè senza condizionamenti fisici, burocratici, economici, politici, sociali, ecc., che ostacolano îl suo agire, può determinare sviluppo umano e conseguentemente sviluppo sociale ed economico.19 Di qui la necessità di lavorare parallelamente con le istituzioni e le organizzazioni chiamate a
[Corola-publishinghouse/Science/84978_a_85763]
-
lei ha attribuito valore"22 e riguarda quella attività che îl soggetto consideră rilevante per la propria esistenza (ad esempio essere nutriți, istruiti e impiegați în un lavoro, ecc.). Se îl soggetto è messo în condizione di realizzare în modo libero tale functioning, allora realizza una capability. Per comprendere meglio tale relazione dal punto di vista concettuale, possiamo dire che una functioning è un punto în un determinato spazio, le capabilities sono l'insieme di tali punți e rappresentano la libertà
[Corola-publishinghouse/Science/84978_a_85763]
-
effettivamente dispone. Dată la correlazione stretta, stabilită dallo stesso Sen, tra funzionamenti e capacità (libertà), sembra possibile affermare che nell'approccio da lui proposto, îl wellbeing, ossia îl benessere effettivo di un essere umano viene inteso come l'esito del libero sviluppo di se stessi. L'elemento fondamentale del benessere delle persone, della qualità della loro vită, è costituto, dalla libertà sostanziale di cui essi godono (distinta dalla libertà formale). Libertà considerată nella sua accezione positiva, come possibilità di agire e
[Corola-publishinghouse/Science/84978_a_85763]
-
de cogito, precum și a îndoielii, încercînd să le apere originalitatea, și-au argumentat poziția apelînd la corespondența personală a autorului Discursului și Meditațiilor. El menționează într-o scrisoare din 1640 că a citit textele lui Augustin, De civitate dei, De libero arbitro și De trinitate, ce ilustrează lesne asemănarea frapantă între cele două cogito-uri, după publicarea Discursului asupra metodei și cînd Meditațiile erau “deja en chemain pour aller a Paris”. Ar fi incorect și naiv însă a considera afirmațiile din această
Cartesianismul ca paradigmă a "trecerii" by Georgia Zmeu () [Corola-publishinghouse/Science/471_a_1370]
-
dezvălui o stare de lucruri contrară și anume o clară filiație de doctrină a cogito-ului cartesian din cel augustin. Augustin își prezintă cel mai limpede și complet argumentul cogito-ului în De trinitate. Acesta apare însă și în Solilocvii și De libero arbitro, dar considerarea exclusivă a fragmentului ce înfățișează cogito-ul în De libero arbitro ar duce la concluzia eronată că între Augustin și Descartes, în privința cogito-ului, nu există nici o asemănare. Aceasta pentru că Augustin scrie: ) Iată că în cazul gînditorului medieval, existența
Cartesianismul ca paradigmă a "trecerii" by Georgia Zmeu () [Corola-publishinghouse/Science/471_a_1370]
-
doctrină a cogito-ului cartesian din cel augustin. Augustin își prezintă cel mai limpede și complet argumentul cogito-ului în De trinitate. Acesta apare însă și în Solilocvii și De libero arbitro, dar considerarea exclusivă a fragmentului ce înfățișează cogito-ul în De libero arbitro ar duce la concluzia eronată că între Augustin și Descartes, în privința cogito-ului, nu există nici o asemănare. Aceasta pentru că Augustin scrie: ) Iată că în cazul gînditorului medieval, existența esenței omului apare imediat, fără intermedierea rațiunii care l-a făcut celebru
Cartesianismul ca paradigmă a "trecerii" by Georgia Zmeu () [Corola-publishinghouse/Science/471_a_1370]
-
modurile gîndirii ci doar gîndirea, căci numai ea le face posibile, fiind cauza primă a tuturora, la ea reducîndu-se în fond toate, la fel cum semințele fructelor se întorc în pămînt pentru a renaște sub alte forme ; .) Textul din De libero arbitro ar îndreptăți respingerea ideii că la Augustin întâlnim o conștiință la fel de bine delimitată ca și cea cartesiană ce presupune o repliere a gîndirii asupra ei înșiși. Pentru o concluzie corectă însă trebuie să ne raportăm și la De trinitate
Cartesianismul ca paradigmă a "trecerii" by Georgia Zmeu () [Corola-publishinghouse/Science/471_a_1370]
-
să se autodistrugă. Întreaga desfășurare impresionantă a condițiilor ce fac posibilă îndoiala, se reduce de fapt la una singură: existența gîndirii. Sursa întregii certitudini, principiul indubitabil spre care doar îndoiala poate conduce, aceasta este afirmată limpede în Soliloquia și De libero arbitro. În legătură cu natura cunoașterii de sine a sufletului și cu maniera imediată în care aceasta se realizează, Augustin scrie: .) Așadar prin opoziție cu esența corpului, cea a spiritului se definește eminamente prin natura cunoașterii pe care el o are despre
Cartesianismul ca paradigmă a "trecerii" by Georgia Zmeu () [Corola-publishinghouse/Science/471_a_1370]
-
în formă a celor scrise de Augustin și Descartes: (“non per imaginale figmentum”) scrie Augustin în Contra Academicos. ) De altfel, .) Analiza de pînă acum ne permite să atribuim lui Augustin prioritatea descoperirii cogito-ului . Aceasta este dublată și de pasajele din De libero arbitro, cartea a II-a capitolul 3 din De civitate Dei, cartea a XI-a capitolul 6 din Soliloquia, cartea a II-a capitolu 1 și cel mai important în De trinitate, cartea aX a capitolul 10. Mersenne și Arnauld
Cartesianismul ca paradigmă a "trecerii" by Georgia Zmeu () [Corola-publishinghouse/Science/471_a_1370]
-
întotdeauna, cu abilitatea ce-l caracterizează, motive pentru a-și demarca scrierile de cele augustiniene cu scopul de a-și apăra , cu orice preț , originalitatea. Arnauld, în Al VI-lea șir de obiecții la Meditații, a invocat fragmentul din De libero arbitro în care Alypius vrea sa-i dovedească lui Evodius existența lui Dumnezeu. Pentru aceasta îi cere să-și înceapă raționamentul plecînd de la faptul că adevărul cel mai clar este propria-i existență: “În primul rînd, vă întreb, deoarece noi
Cartesianismul ca paradigmă a "trecerii" by Georgia Zmeu () [Corola-publishinghouse/Science/471_a_1370]
-
Așadar, la fel ca în textul lui Augustin, și aici, din îndoiala aplicată existenței decurge evidența ei indubitabilă . Ea va constitui și la Augustin și la Descartes, deopotrivă, punctul de plecare fundamental pentru demonstrarea existenței lui Dumnezeu. Atât în De libero arbitro (388-395) pe care a scris-o preot fiind, cât și în De civitate Dei (413-426) scrisă cînd devenise deja episcop, Augustin prezintă și dezvoltă cogito-ul și conștiința de sine purtătoare de ființă. În cea de-a doua lucrare el
Cartesianismul ca paradigmă a "trecerii" by Georgia Zmeu () [Corola-publishinghouse/Science/471_a_1370]
-
culturi pentru diverse expresii faciale din fotografii (Izard, 1971, 1992, 1993). Aceste cercetări identifică în final 12 emoții fundamentale, pe care le vom ilustrata prin câteva exemple. Emoțiile de bază din teoria lui Izard cu itemi reprezentativi (adaptare după Izard, Libero, Putman și Haynes, 1993) Exemple de itemi ai testelor graduale „ În viața cotidiană vă simțiți deseori...” Interes ...foarte interesat de ceea ce sunteți gata să faceți. Bucurie ...bucuros; totul merge cum trebuie, totul este roz. Surpriză ...uimit când nu înțelegeți ce
[Corola-publishinghouse/Science/1974_a_3299]
-
subiectivității; dar cea mai mare parte dintre ele declanșează și reacții comune (activarea sistemului simpatic cu secreții de adrenalină sau stresul), fapt ce explică, de exemplu, fenomenul accelerării bătăilor inimii în majoritatea stărilor emoționale... Pentru mai multe detalii Izard, C.E.; Libero, D.Z.; Putnam, P.; Haynes, O.M., „Stability of Emotions Experiences and their Relations to Traits of Personality”, Journal of Personality and Social Psychology, nr. 64, 1993, pp. 847-860. Panksepp, J., „Toward a General Psychobiological Theory of Emotions”, The Behavioral
[Corola-publishinghouse/Science/1974_a_3299]
-
realizarea unificării și de succesul mișcării național-liberale. Din acest moment se punea cu acuitate o dublă problemă: aceea a chestiunii romane și a relațiilor dintre Biserică și Stat, pe care Cavour spera s-o rezolve conform principiului "libera Chiesa in libero Stato" (Biserică liberă în stat liber). Dar Syllabus frîna orice demers moderat, lăsînd puține opțiuni catolicilor liberali. L'Armonia della religione con la civiltà, o revistă cu titlu semnificativ, fusese fondată la Torino, în iunie 1848, de către canonicul Audisio, autorul
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
înainte de toate, și toate printr-însa subzistă. Prin existența ei lumea și-a căpătat existență și se menține. Toate pe ea o doresc” . Augustin precizează că Dumnezeu este „Bunul” Suprem, cel de posedarea căruia depinde fericirea umană. Astfel, în De libero arbitrio, el spune că „orice bine vine de la Dumnezeu” , iar în De doctrina christiana precizează că „lucrurile de care avem a ne bucura sunt Tatăl, Fiul și Sfântul Duh” . în același sens, Toma d’Aquino spune, în lucrarea Despre guvernarea
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Violeta Stanciu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1352]
-
vicenda. Propone a se stesso, infine, di essere l'uomo che non accetta la libertà dell'amore, perché rifiuta îl riscatto della vită nella grazia della sofferenza offerta quale dono, restando abbarbicato all'essere dell'uomo vecchio per non divenire libero în Cristo, cioè appunto nell'amore. Îl rifiuto del dono, în fondo, pone al centro tutta la problematică dell'orgoglio del peccato che non riconosciuto permette una servile sicurezza nel non darsi e nel restare unico, mă solo (nel senso
[Corola-publishinghouse/Science/84976_a_85761]
-
è l'eternità di Dioche crea îl mondo e îl tempo nel mondo nella sua indeterminabilità comunque presente, incontro tra noi e Lui, gioia della ricerca del suo Amore. Dio pur non influendo șu ciò che facciamo, nella ragione del libero arbitrio, tuttavia să come la nostră stessa vită și dipanerà în esistenza perché attraversata dal tempo, șino a tradursi în "destino", destino che diviene tale e și configura tale solo nel momento finale, nell'istante che prescinde dal precedente e
[Corola-publishinghouse/Science/84976_a_85761]
-
I criteri sono stați spesso vaghi. În Albania, come ovunque, uno dei criteri è stată la prigione. Mă în questo mondo confuso, anche la prigione non è stată un argomento credibile. Veniva certo messa în prigione gente meravigliosa, di spirito libero, mă succedeva altresì che venissero messi în prigione ufficiali del Ministero degli Interni, che în una lotta da cannibali și divoravano a vicenda. Uno scrittore, e anche ufficiale della polizia segreta, appena uscito dalla prigione la prima cosa che ha
[Corola-publishinghouse/Science/84976_a_85761]