134,783 matches
-
Murdoch. Ionescu în țara tatălui vine după mult discutata Un trecut deocheat sau din 1999. Acolo, Cioran e judecat, cum s-a spus, pentru derapajele sale de dreapta din tinerețe și pus în fața grozăviilor pe care a ales în deplină libertate să le emită într-o perioadă, mult iubita perioadă interbelică, față de care ar trebui poate să ne arătăm mai mefienți. Mare greșeală din partea Martei Petreu... oamenii onorabili de astăzi sînt fie îndrăgostiți de mansarda lui Cioran, fie îi analizează, inocent
Țara rinocerilor by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15367_a_16692]
-
vitalist de sorginte germană, romantic și neoromantic, sînt influențați fiecare în moduri diferite fie de Nietzsche sau Schopenhauer, fie de filosofia creștină sau de ortodoxism, Eugen Ionescu face cumva figură aparte cu iraționalismul său sofist care îi permite o maximă libertate interioară și îl ferește, prin importanța acordată subiectivității, de iluziile și capcanele ideologiilor colectiviste și totalitare. Cioran și Ionescu se întîlnesc în obsesia apartenenței la o cultură mică și laolaltă cu toți ceilalți Ionescu minimalizează generația anterioară. Ce-l singularizează
Țara rinocerilor by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15367_a_16692]
-
greu de uitat: Nu veți fi salvați nici de arme și nici de avere. Veți fi salvați de minoritatea celor care gândesc. De sufletele voastre tainice." Dar pentru asta trebuie să se trezească, să se scuture de jugul prea marii libertăți, străpungând zidul care desparte de enigme, să admită nevoia de spirit creator - spiritul de contradicție. Jean Cocteau, Scrisoare către americani. Traducere din franceză de Irina Mavrodin. Editura EST, Samuel Tastet Editeur, 2001. Întrebarea, cu voce tare Un best-seller german al
Povești despre întrebare by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/15333_a_16658]
-
noua configurație a raporturilor profesionale și morale în spațiul public românesc, raporturi ireproșabile, cel puțin în această etapă, în ceea ce privește onestitatea și acuratețea ofertei. Compania lansează invitația, oferă spațiul și face toate oficiile de gazdă, iar artistul vine cu maxima sa libertate, cu preocupările sale constante și cu obsesiile neștirbite. Paula Ribariu vine, astfel, în spațiul companiei de asigurări, cu o etapă nouă a propriului său proiect artistic și nu încearcă în nici un fel să se adapteze unui public, în mare parte
Allianz..., ca imperativ moral by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/15331_a_16656]
-
disciplinată și exact orientată, ea fiind îngăduită doar împotriva "dușmanilor poporului"; altfel, limba de lemn nu permitea nici o derogare de la demagogia vremurilor. înainte de comunism, România fusese marcată de democrații integrale sau parțiale, dar care, cu toate, nu limitaseră decît efemer libertatea de exprimare și opinie, astfel încît violența lingvistică și imaginarul său putuseră să funcționeze în voie. După patruzeci și cinci de ani de comunism, însă, verva s-a dovedit a fi incendiară, adesea, depășind limitele bunei cuviințe.
Imaginarul violent al românilor by Ruxandra Cesereanu () [Corola-journal/Journalistic/15386_a_16711]
-
cercetări de istorie și arheologie, în sfârșit de războaiele napoleoniene, de relații diplomatice), dublată de "dorul de altceva", de "răul de țara în care trăiești" cuprinde întreaga Europă în secolul al XIX-lea. Nu avantajele economice erau importante cât căutarea libertății, a misterului, a aventurii, în sfârșit a iubirii asociate cu haremul. În Orient trebuie să căutăm culmea Romantismului" scrie în revista "Athenäum" la 1800 Friedrich Schlegel. Numai că acest Orient al libertății și dragostei era doar o fantasmă europeană și
Imamul ascuns by Viorica S. Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15380_a_16705]
-
-lea. Nu avantajele economice erau importante cât căutarea libertății, a misterului, a aventurii, în sfârșit a iubirii asociate cu haremul. În Orient trebuie să căutăm culmea Romantismului" scrie în revista "Athenäum" la 1800 Friedrich Schlegel. Numai că acest Orient al libertății și dragostei era doar o fantasmă europeană și nu avea mai nimic de a face cu realitatea. De altfel unii călători (ca Gérard de Nerval și Alecsandri) au reușit să se lepede de imaginile contrafăcute aduse din Europa, și să
Imamul ascuns by Viorica S. Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15380_a_16705]
-
și de lectura pe care eseurile lui Thoreau o impun (nici în cheie strict realistă, nici contînd exclusiv pe alegorismul lor), critica modernității (a efectelor revoluției industriale, a primelor semne ale societății moderne, de fapt) vizează repunerea emancipării, plenitudinii și libertății în slujba individului, într-o linie a criticii societății industriale care culminează cu mișcările de stradă ale anilor '60. Analiza lui Marius Jucan surpinde în eseurile lui Thoreau premisele și caracteristicile proiectului unei culturi terapeutice, precum și pericolele și utopismul ei
Proiectul unei culturi terapeutice by Roxana Racaru () [Corola-journal/Journalistic/15415_a_16740]
-
șterge amprentele, tentînd a arunca asupra altora vina lor: "Metoda "țapilor ispășitori", menită să salveze acțiunea începută, a fost completată cu o altă operație exorcistică: transferarea vinilor. Ambele s-au desfășurat sub ochii tuturor și pot fi astăzi, în condițiile libertății de informare și de expresie, date la iveală". Adaptarea la împrejurări a fost principala armă utilizată: "Comisarii kominternului în cultură au urmat valul schimbărilor, interne și internaționale, adaptîndu-se cameleonic după împrejurări, cu tenacitate și cu metodă". Nu se suflă nici o
Un nou A.C. Cuza by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15419_a_16744]
-
cu nepătat trecut politic, devotați lui până la sacrificiul vieții. Pe când fusese numai discipolul lui Eugen Barbu trăise, totuși, împrejurarea în care poetul și prozatorul Ben Corlaciu, deținător de rubrică permanentă la Săptămâna culturală a Capitalei, tribună de unde moraliza stratosferic, alesese libertatea. Articolul în replică, ieșit ca din țeava pistolului, al directorului publicației, se intitula Un chelner la Paris și dădea pe față o groază de fapte infamante săvârșite de fugarul Corlaciu, pe când răufăcătoarea în țară - între care furtul unor fețe de
Polca pe furate by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/15412_a_16737]
-
mult decît "totalitarismul" vizat de Bernard-Henri Lévy, năzuința către o structură, către o consecvență firească. Năzuință vizibilă, între altele, și în cazul procesului (desigur simbolic și cîtuși de puțin totalitar, căci atari evenimente se înscriau într-un mediu al deplinei libertăți de conștiință!) intentat lui Maurice Barrès, care de la cartea sa, L'Homme libre, a ajuns propagandist la L'Echo de Paris, fiind socotit vinovat ca "un om ce devine, datorită voinței de putere, campionul unor idei conformiste, cu totul opuse
Salvarea unei specii by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15449_a_16774]
-
din urmă împlinirea și respectul de sine în supa proprie din care au ieșit, cultura etniei lor. Lărgind evident cercul, nu cumva, această fericire a acestor emigranți, la nivel material, social și spiritual se clădește tocmai pe exploatarea drepturilor și libertăților pe care acea lume le pune la dispoziție tuturor? Noii veniți nu trebuie să se schimbe și să se adapteze lumii care-i adoptă pentru a supraviețui: ei sînt acceptați și bine primiți așa cum sînt! E în firea emigranților ca
"Musulmani în America" by Simona Galațchi () [Corola-journal/Journalistic/15453_a_16778]
-
deci cu reprezentantul unei familii mai bogate și mai puternice decît Tescanii, înseamnă vreo cîteva luni iubire, în rest un lung șir de război între "genele" celor două clanuri. Pînă și copii sînt repartizați în două tabere în funcție de aceste caracteristici. Libertatea interioară, emancipare acestei femei provin, paradoxal, dintr-o puternică tradiție patriarhală. Un prim pasaj memorabil este relatarea propriei căsătorii. Părinții celor doi aranjează o întîlnire între familii. Maruca are 18 ani, Mihai, 34. Amîndoi simt că li se pregătește ceva
Poveștile Marucăi by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/15447_a_16772]
-
totuși un bun "tată de familie") și o serie de relații extraconjugale, niciodată concretizate în text... Șocant este chiar începutul cărții unde scriitoarea își povestește admirația pentru bărbatul care conducea curajos mașina și nu pentru soțul care-i stătea alături. Libertatea sa interioară nu este cîștigul traumei despre care vorbeam. Atunci cad lanțurile grele ale căsniciei - mai ales bărbatul își pierde dreptul la gelozie. Libertatea Marucăi se manifestă încă de la primele descoperiri erotice din luna de miere. La un moment dat
Poveștile Marucăi by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/15447_a_16772]
-
povestește admirația pentru bărbatul care conducea curajos mașina și nu pentru soțul care-i stătea alături. Libertatea sa interioară nu este cîștigul traumei despre care vorbeam. Atunci cad lanțurile grele ale căsniciei - mai ales bărbatul își pierde dreptul la gelozie. Libertatea Marucăi se manifestă încă de la primele descoperiri erotice din luna de miere. La un moment dat, soțul este țintuit la pat vreo cîteva săptămîni de o febră tifoidă. Ea îl supraveghează grijulie, dar apăsată de o mică vină. Alături de camera
Poveștile Marucăi by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/15447_a_16772]
-
de prea puține ori de critica noastră. Este vorba despre o categorie aparte de memorialistică: memorii, jurnale ale unor aristocrați. Spre exemplu ironia multor pasaje din cartea Marucăi este greu perceptibilă, este o construcție complexă. Metafizica în exces temperează unele "libertăți", justifică anumite gesturi - există aici un efect terapeutic. Reacția cititorului ar putea fi de respingere. Pe coperta a patra găsim citate cîteva rînduri din Jurnalul lui Eliade: "Vorbește în majuscule: Absolut, Viață, Ideal, Spirit de observație, expresii surprinzătoare. Și, ceea ce
Poveștile Marucăi by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/15447_a_16772]
-
umil. Iar grafica de până la 1989 excelează în astfel de imagini șablon care nu puteau duce decât la atitudinea persiflantă față de ceea ce înseamnă comerț și comerciant. Ca un paradox această activitate a fost cea mai rapid îmbrățișată în climatul de libertate de cei mai mulți dintre întreprinzători dar pentru ceilalți subconștientul acționând spre a-i privi cu invidie și superioritate, cu un început de ură neputincioasă. Iar textul din manual continuă cu aprecierile de clasă. Pentru că acum se folosește în clar glorificarea clasei
Cuza și lupta de clasă by Marius Dobrin () [Corola-journal/Journalistic/15466_a_16791]
-
1950) dă măsura unei acceptări calme a sorții, apropiate de fatalism: Îi cumpăr iubitei/ ultimele flori, înainte de bombardamente/ Dau și ultimul ban,/ o mică avere, avutul zeilor./ Trebuie să fii și să rămâi/ domn și stăpân./ Plătesc astfel propria-mi libertate,/ recurg la ultima apărare/ în fața îngerilor fioroși./ Este acesta scutul meu de lumină/ Privirea mea spre cer..." (Adam Pusloici, Ultimele flori). Tema demnității națiunii, prezentă de la Patriarhul Danilo (care clama în bine cunoscutul stil medieval Mai bine moartea în mărire
Omul grec by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/15483_a_16808]
-
pe lector curajul de a vedea dincolo. Lecția lui Peter Ackroyd este trecerea hotarului, trecerea tuturor hotarelor. E acesta un mesaj premeditat, ori e doar vorba de o înclinare firească sensibilității dvs.? Intenționați să călăuziți sensibilitatea lectorului ori îi lăsați libertatea să simtă ce poftește? în ce măsură sunteți conștient sau vă planificați când scrieți cum să intrați în viața interioară a lectorului? Nu am un mesaj ca atare - nimic identificabil, doar ceea ce implică experiența lecturii, care diferă desigur de la lector la lector
Peter ACKROYD - Mintea este suflet by Lidia Vianu () [Corola-journal/Journalistic/15460_a_16785]
-
încearcă să profite de pe urma fricii noastre. Se spune tot timpul că după atentate lumea s-a schimbat definitiv. Mi-ar face plăcere să cred că nu e adevărat. Noi vrem să trăim cum am trăit și înainte de atentate. Pentru noi, libertatea și democrația sunt niște valori pe care va trebui să le apărăm cu orice preț. Vorbeam însă de faptul că unii încearcă să profite de pe urma evenimentelor și să ne limiteze drepturile. După aceste atentate, au fost arestați abuziv 300 de
"Libertatea și democrația - valori pe care trebuie să le apărăm cu orice preț..." by Nichita Danilov () [Corola-journal/Journalistic/15435_a_16760]
-
nici despre războiul din Afganistan. A trebuit să ne mulțumim cu cele transmise de comandament, care sunau exact ca în Orwell. Adică: "Am reușit o mare victorie". Mi-e frică să nu pierdem ceea ce am câștigat de-a lungul secolelor, libertatea și democrația. Să nu aruncăm, cum se spune, odată cu apa din găleată și peștii care sunt în ea. "Decesul comunismului" și receptarea lui Cioran în SUA Știm că Mircea Eliade, Eugen Ionescu și Emil Cioran, această trinitate de aur a
"Libertatea și democrația - valori pe care trebuie să le apărăm cu orice preț..." by Nichita Danilov () [Corola-journal/Journalistic/15435_a_16760]
-
și... caricatura (să recunoaștem: nu reprezintă suprarealismul o caricatură a discursului poetic uzual?). O asemenea spectaculoasă schimbare de perspectivă (mutație ar fi mai bine zis) presupune un grad înalt de emancipare a conștiinței umane. Dar e nevoie nu de o libertate primitivă, sălbatică, ci de una lucidă, decantată, care se asumă încercînd a depăși nu numai stadiul preistoric al evoluției omului, cu enclave și în prezent, ci și hibridul liberului arbitru conținut în perioada modernă. Ceea ce impune o rectificare a modelului
Salvarea unei specii by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15473_a_16798]
-
politicianului-poet... Din păcate pentru democrația din România, nu doar U.D.M.R.-ul valsează languros, obraz lângă obraz, cu partidul majoritar. Rareori am avut un mai jenant sentiment că prea mulți dintre reprezentanții etnii-lor din România sunt fericiți să joace în libertate rolul de "națiuni conlocuitoare", și nu de cetățean cu drepturi depline. Sigur că la mijloc e și trădarea liderilor, ahtiați de putere și dornici să-și consolideze poziția în partid arătând ca pe niște trofee grăunțele scăpate printre degetele Marilor
Stridența cu ifose democratice by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15484_a_16809]
-
om liber pînă la boemă, imaginativ și cu un inepuizabil tonus fabulatoriu în tot ceea ce face. Din această pricină te-am întrebat despre relațiile tale cu suprarealismul, pentru că și suprarealiștii au o disciplină a creației aproape academistă, pe fondul unei libertăți maxime, cultivată și întreținută uneori pînă la disoluție. Orice invenție, și acum revin la prestidigitație - îmi cer scuze că sunt obstinat, dar asta e...-, se clădește pe exactitate și pe rigoare... Poți să revii la orice, poți să revii și
François Pamfil "Mă consider scamator" by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/15481_a_16806]
-
configurație peisagistică și fascinația pentru o sinteză aproape didactică a coabitării elementelor, ci și mecanismele de funcționare a fenomenului nostru artistic și întregul său spectru de sensibilitate. Posibilitatea participării neîngrădite la acest spectacol natural, absența oricărei birocrații și premisele unei libertăți absolute, plasează fenomenul Balcic într-un spectru valoric și stilistic foarte larg. Or, tocmai acest lucru demonstrează, cu o mare acuratețe, cît de unitară și de coerentă este, în esență, școala noastră de pictură interbelică. Indiferent de stilistica proprie și
Un imn pentru Balcic by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/15524_a_16849]