185 matches
-
și în respingerea opoziției dintre centru și margine, precum și într-un model energetic, care își asumă construirea unui anumit tip de scriitură sau antiteorie în care cuvintele își pierd sarcina lor inițială, ca în exemplul oferit de Lyotard în Economia libidinală. Tot aici, deși recunoaște afinitatea unei părți a teoriei sale cu aceea stabilită de Baudrillard, Lyotard critică "naturalismul" pe care îl regăsește în privilegierea schimbului simbolic de către Baudrillard, critică pe care o regăsim repetată și în La condition postmoderne 427
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
1983. LYON, David, Postmodernitatea, trad. de Luana Schidu, Editura DuStyle, București, 1998. LYOTARD, Jean-François, Condiția postmodernă, trad. de Ciprian Mihali, Editura Babel, București, 1993 (Condiția postmodernă, trad. de Ciprian Mihali, Editura Idea Design & Print, Cluj, 2003, reeditare). LYOTARD, Jean-François, Economia libidinală, trad. de Magdalena Mărculescu-Cojocea, Editura Pandora, Târgoviște, 2001. LYOTARD, Jean-François, L'Inhumain. Causeries sur le temps, Galilée, Paris, 1988. LYOTARD, Jean-François, Postmodernul pe înțelesul copiilor. Corespondență 1982-1985, traducere și postfață de Ciprian Mihali, Biblioteca Apostrof, Cluj, 1997. MAINGUENEAU, Dominique, Discursul
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
de așa ceva, o asemenea perspectivă ni se pare afectată de reprezentarea paradisiacă a unei societăți "organice" pierdute". Lyotard face aici trimitere la lucrarea lui Baudrillard À l'ombre des majorités silencieuses ou la fin du social. 428 Jean-François Lyotard, Economia libidinală, trad. de Magdalena Mărculescu-Cojocea, Editura Pandora, Târgoviște, 2001, p. 113. 429 Barry Sandywell, "Forget Baudrillard?", p. 134. 430 Jean Baudrillard, Pour une critique de l'économie politique du signe, p. 229. 431 Jean Baudrillard, À l'ombre des majorités silencieuses
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
care se instalează după 3 ani. Așa cum menționam într-o altă carte (Munteanu, 2002), odată ce zona erogenă a copilului a migrat de la anus și s-a stabilizat asupra organului său genital, masturbația devine acum principala cale de eșapare a tensiunii libidinale. Virajul curiozității copilului către această zonă este întreținut și de dorința sa, nu lipsită de inflexiuni sexuale, care își propune să-și cunoască mai îndeaproape configurația părților sale intime, dar și diferența anatomică dintre sexe. Apariția comportamentului masturbator la copil
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
un foc ce nu poate fi total stins, dar care poate fi menținut să ardă mocnit. Dat fiind această stare de lucruri, singura atitudine constructivă din partea părinților în fața manevrelor onaniste ale copilului, este de a-i deturna și refocaliza energia libidinală dinspre preocupările respective către alte plasamente atractive: jocul, sportul etc. Reducerea la maximum a timpului pe care copilul nesupravegheat îl petrece în pat se dovedește o altă sugestie eficientă. De aceea, compania plăcută a adultului, înaintea somnului de noapte a
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
câteva exemple: amenințarea cu Bau-bau sau cu pedeapsa divină, inocularea fricii că se va îmbolnăvi, legarea mâinilor pe timpul nopții, bătaia, privațiuni alimentare etc. Toate aceste tratamente aberante, transformă masturbația dintr-un fenomen natural la această vârstă (menită să dezamorseze tensiunea libidinală falică), într-o traumă, care poate degenera patologic pe ruta sa viitoare. Elocvent în acest sens este acel pacient a lui Freud, care având parte de un scenariu similar celui descris mai sus, s-a îmbolnăvit de nevroză obsesională, amplu
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
Rămânând sub „mantaua”teoretică freudiană, retușată de rebelul său discipol, C.G. Jung, reamintim că, în esență, complexul oedipian (numit complex Electra, pentru sexul feminin), prin ramificația lui uzuală (heterosexuală) se definește ca o iubire supradimensionată, a copilului, impregnată cu accente libidinale, față de părintele de sex opus și aversiunea explicită față de părintele de același sex. în versiunea sa inversată (homosexuală), situația se polarizează exact invers, adică e plasat pe piedestalul afectiv al copilului, părintele de același sex, cu recuzarea ostilă al părintelui
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
privilegiat pentru studierea schimbării”. Schimbările produse în această perioadă sunt explicate dintr-o perspectivă psihanalitică: ”prin renașterea mișcării de separare/ individualizare a micii copilării; prin reactivarea conflictului oedipian; prin desprinderea de imaginile parentale infantile și prin reatașarea de noile obiecte libidinale; prin raporturi defensive față de un ideal al eului și de pulsiunile pentru stabilirea unui nou echilibru narcisic (refulare, deplasare, refuz, clivaj, intelectualizare, ascetism, proiecție). Adolescența este în felul acesta un moratoriu identificat cu o problematică identificatorie: esențialul constă din negocierea
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
pentru că suntem "curățiți", "purificați" de aceste afecte. Ne face plăcere să privim imaginile cele mai de calitate ale unor lucruri a căror vedere ne este neplăcută în realitate". (cap. 4) Aristotel gândește, mult înaintea lui Freud, în termeni de economie libidinală. Emoția simțită la spectacolul tragediei, prin personaj interpus, o evacuăm, economisind astfel o neplăcere pe care am resimți-o în existența reală. "Prin celebra sa definiție a tragediei, Aristotel a orientat în mod decisiv problema esteticului incluzând în definiția esenței
by MARIE-CLAUDE HUBERT [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
ecuația esteticii decadente, însă răspunde unei sensibilități simboliste descărcate de negativismul propriu temelor și reprezentării decadente. Rodolphe Rapetti descoperă această "misoginie fascinată" vehiculată de ipostazele feminității prezente în arta plastică, deopotrivă cu o idealizare a corpului feminin decantat de energiile libidinale până la epura spectrală menită să ofere o contrapondere expresiilor volitive ale libidoului, incarnată de femeia fatală. Femeia apare deopotrivă ca un vampir sexual și ca o ființă vampirizată, emaciată, clorotică, de o hipersensibilitate ostentatorie. Și într-un caz și în
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]