185 matches
-
va castra, trăire inductoare de anxietate (anxietate de castrareă. Oricum, părinții (adulțiiă sunt sursă nu doar de satisfacții, ci și de interdicții. Prin asimilarea imago-urilor acestora, în interiorul psihismului se instituie instanța supraeului, sursă de interdicții și reprimare a pulsiunilor libidinale. Apare astfel un conflict intrapsihic, între id și supraego, sursă de anxietate, conflict mediat de ego. În plus, ego-ul mediază și rezolvă adaptarea la exigențele realității, la realitate, în general. În plus, intră în joc conștiința. Aceasta se cantonează la
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
fost conceput ca o căutare a plăcerii, dar el trebuie înțeles mai degrabă ca o căutare a obiectului securizant și gratificant. Plăcerea e găsită și anxietatea redusă prin calitatea relațiilor (interne sau externeă ego-obiect mai mult decât prin descărcarea energiei libidinale. Maher propune o teorie a dezvoltării copilului mic, „individuația”, adică separarea psihismului său de o relație duală indistinctă. Sandler (1962Ă dezvoltă teoria unei lumi reprezentaționale în care, în contextul relației duale, apar la copil reprezentări care vizează sinele în relație
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
in love with love, și manifestă preocupări estetice exagerate (Bornstein, 1998; Shopshire și Craik, 1996Ă. Intensitatea și diversitatea manifestărilor TP histrionice depind de nivelul educațional și cultural. Determinismul acestei caracteriopatii apelează atât la repere psihanalitice - în primul rând la fixațiile libidinale -, cât și la factorii socioculturali prin personogeneza viciată de raporturile dezavantajante din familia parentală, ca și de modele comportamentale sau tradițiile culturale și mentalitățile colective cu semnificații hiperprotective sau represive. Ca rezultantă, la nivel individual se conturează o imaturitate psihoafectivă
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
care se instalează după 3 ani. Așa cum menționam într-o altă carte (Munteanu, 2002), odată ce zona erogenă a copilului a migrat de la anus și s-a stabilizat asupra organului său genital, masturbația devine acum principala cale de eșapare a tensiunii libidinale. Virajul curiozității copilului către această zonă este întreținut și de dorința sa, nu lipsită de inflexiuni sexuale, care își propune să-și cunoască mai îndeaproape configurația părților sale intime, dar și diferența anatomică dintre sexe. Apariția comportamentului masturbator la copil
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
un foc ce nu poate fi total stins, dar care poate fi menținut să ardă mocnit. Dat fiind această stare de lucruri, singura atitudine constructivă din partea părinților în fața manevrelor onaniste ale copilului, este de a-i deturna și refocaliza energia libidinală dinspre preocupările respective către alte plasamente atractive: jocul, sportul etc. Reducerea la maximum a timpului pe care copilul nesupravegheat îl petrece în pat se dovedește o altă sugestie eficientă. De aceea, compania plăcută a adultului, înaintea somnului de noapte a
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
câteva exemple: amenințarea cu Bau-bau sau cu pedeapsa divină, inocularea fricii că se va îmbolnăvi, legarea mâinilor pe timpul nopții, bătaia, privațiuni alimentare etc. Toate aceste tratamente aberante, transformă masturbația dintr-un fenomen natural la această vârstă (menită să dezamorseze tensiunea libidinală falică), într-o traumă, care poate degenera patologic pe ruta sa viitoare. Elocvent în acest sens este acel pacient a lui Freud, care având parte de un scenariu similar celui descris mai sus, s-a îmbolnăvit de nevroză obsesională, amplu
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
Rămânând sub „mantaua”teoretică freudiană, retușată de rebelul său discipol, C.G. Jung, reamintim că, în esență, complexul oedipian (numit complex Electra, pentru sexul feminin), prin ramificația lui uzuală (heterosexuală) se definește ca o iubire supradimensionată, a copilului, impregnată cu accente libidinale, față de părintele de sex opus și aversiunea explicită față de părintele de același sex. în versiunea sa inversată (homosexuală), situația se polarizează exact invers, adică e plasat pe piedestalul afectiv al copilului, părintele de același sex, cu recuzarea ostilă al părintelui
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
de către timp, deformat de către amintire, reconstruit de imaginație, transfigurat de dorință. Itaca, capăt și țintă ale căutării ospitaliere, a revelat ospitalitatea timpului, adică puterea sa de întâmpina, păstra și hrăni înalta dorință a unei primiri definitive. Arhitecturi ale dorinței Economia libidinală a ospitalității este inseparabilă de plăcerile senzuale pe care ea le oferă gazdei: plăcerea găzduirii și seducțiile ei, plăcerile mesei și plăcerile patului. Fiindcă găzduirea privește și trupul, cele două trupuri care se găzduiesc reciproc. Pentru ca acest spațiu erotic să
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
D. Anzieu a atras atenția asupra sentimentului primar al unui eu nelimitat care va fi reexperimentat în depersonalizare sau în anumite stări mistice; el îl citează pe Federn în această privință: "Când o frontieră a Eului este încărcată de sentimentul libidinal intens, dar nu este aprehendată în conținutul său, rezultatul este un sentiment de extaz; când, pe de altă parte, el este doar aprehendat și nu este simțit, survine un sentiment de stranietate" (Federn, citat de către Didier Anzieu, op. cit., p. 93
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
civilizației este o modificare a experiențelor vitale sub influența unei sarcini care este stabilită de Eros și provocată de Ananke — de exigențele realității; și că această sarcină este cea de a uni persoane separate într-o comunitate bazată pe relații libidinale.” În „Teroarea antică”, un eseu pe care Robert Bird îl considera (deși „aparent un comentariu cu privire la pictura Terror Antiquus a lui Léon Bakst”) „o imagine foarte sintetică a evoluției religiei grecești către o credință originală într-o singură zeiță supremă
Ananke (mitologie) () [Corola-website/Science/336858_a_338187]