1,342 matches
-
suportă zile întregi o durere intensă de măsele, un chin înfiorător, dezarmant. Își administra singură fiole de algocalmin, le spărgea vârful deasupra chiuvetei, le scutura picătură cu picătură în lingură sau, alteori, când îi lipsea răbdarea, sugea direct din fiolă licoarea amară ca fierea ce-i oferea amăgirea unei liniștiri de mică durată. De obicei adormea cu fruntea pe birou, epuizată, cu simțurile răvășite, după un timp se trezea buimăcită, răsfoia cărțile și se pornea să citească, lacom, repede, cu ochii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
mult umor relațiile ei cu Dimitrie și pricina micilor lor altercații, părea un subiect inepuizabil, noi și noi amănunte izvorau unul din celălalt, ea era plină de acea bucurie euforică atât de molipsitoare, parcă în paharul de șampanie fusese o licoare miraculoasă ce-i stârnea imaginația și o făcea să picure în jur bucurie. Viața ei de zi cu zi era decodată în fața lor, lor li se încredința cifrul secret al trecerii timpului, avea o fantezie atât de practică, puțin snoabă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
mâinile ard pe tot corpul și mă muști de burtă, de spate, de sâni, ah, de pernă, nu te mai poți opri din foame, te simt, te am, mă ai, la limita ființei tale, la granița fericit-fericită, iubit-iubită, cu toate licorile care curg și fac buzele moi și mari și multe în aerul furat în grabă și contra timpului, ajungi din ce în ce mai adânc, mai adânc, în carne, în tine, în mine, în altceva, ahh, nu mă mai pot opri din sărut și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1988_a_3313]
-
am speriat și am fugit. Dar pe urmă mi s-a explicat ce era de fapt și am fost foarte mulțumită. În timp ce mă jucam la el, descopăr o rețetă care te face mic, mic. Eu atunci, îmi prepar rețeta, beau licoarea și mă fac mică. Intru în calculator și ce să vezi? mă întâlnesc cu circuite integrate, cu memoria calculatorului, fel de fel de piese și altele. Toate îmi povestesc câte ceva. Altădată am visat că eram mare și lucram pe calculator
Manual de compunere pentru clasele II - VIII by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1636_a_2907]
-
De tot? Pentru un timp cel puțin. Și fata aceea? S-a măritat. Păcat... Dar dacă e fericită... Fericirea, ca și războaiele, sunt date oamenilor să le poarte... Până la moarte. Da! Duse din nou paharul la buze. Sorbi Încet din licoarea grea, galbenă. În caz că nu dai ortul popii Înainte... Să o cunoști, vrei să zici. Da... Uneori se Întâmplă să uiți cu totul de ea. Și să te bați orbește. Ori să nu o uiți niciodată. Caz fericit. Da. Caz fericit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
cămașă hawaiiană albastru-deschis cu pescăruși, ochelari de soare cu lentile mari și-o pălărie fără boruri -, așa că probabil eu am fost de vină pentru asta. Când primești frappé-ul, dacă e unul bun, cuburile de gheață stau pe fundul paharului. Pe măsură ce licoarea se așază, devenind mai mult cafea și mai puțin spumă, gheața își croiește drum în sus. Ca o apă curgătoare sau ca focul, e un lucru oarecum hipnotic. Clio spuse ceva despre un colos de șapte metri și jumătate, cioplit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
-
nu face nimic. Probabil că-i o idee bună să vorbim. Polly. Pe sora mea o cheamă Polly. Ce vrei să-ți spun? — Doar... orice. Cum e? Scout se gândi o clipă. — E-o răsfățată. O mare răsfățată, băutoare de licori semialcoolice, purtătoare de fuste scurte și o pacoste de zile mari. — Mda? — Mda, zâmbi ea vag. Știi, dacă mă furișam vreodată noaptea târziu în casă, trebuia să trec pe lângă camera ei ca să ajung la a mea, și, dacă mă auzea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
-
camera mă duse cu gândul la un fumoar pentru gentlemeni. Două fotolii din piele verde, o veioză de birou, cu abajur din sticlă verde și lănțișor de aprindere, o masă cu pahar din sticlă șlefuită sau cristal, plin cu o licoare maronie, probabil o băutură alcoolică. Cu excepția unei uși, toți pereții fuseseră acoperiți cu corpuri de bibliotecă. Sau nu? Uitându-mă mai atent, nu mi-am putut da seama dacă pereții erau acoperiți de biblioteci sau dacă pereții înșiși erau făcuți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
-
cu polaritatea magnetică inversă, pentru a respinge bârfele și a atrage complimentele, ghionturile cu subînțeles, genele false pentru fâlfâiri ambigui, paleta de zâmbete cu colorit insinuant, mai bogată decât spectrul solar și mai complexă decât Tabelul lui Mendeleev, crama de licori pentru situații neprevăzute, de salvări din imprudențe, insistențe, insolențe, apropouri, qui-pro-quo-uri, déjà-vu-uri. Oglinda A tunci când orașul începu să gândească înapoi, Mioara Alimentară nu-și dădu seama. Era joi, ora 6 după-amiază. Banca de sub castan se îndoise sub tristețea ei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
din solzii timpurilor golite de refulări, pline de dezamăgiri, de... poate mâine, această flamură a speranței care, după cum se știe, nu va fi înfiptă pe crenelurile cetății cucerite, pentru că orice cucerire înseamnă o dezamăgire la pătrat, vrei să guști din licoarea absolutului, deși el e atât de aproape, dar suntem orbi, el cântă, dar suntem surzi, el se retrage hotărât, dar se ascunde, așa cum te ascunzi Tu, Cel părăsit, Doamne, cât Ești de singur! Nu sunt singur, Mioara, sunt cu tine
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
de intenții, planuri și speranțe golite de oportunism, închinate compasiunii pentru cei care n-aveau ce bea, în timp ce el răsturna cisternele de alcool pe gât. S-au adunat picăturile de vodcă scurse din sticle în memoria alcoolicilor lipsiți de această licoare. Au ieșit la un număr mai mare decât paharele smulse de soția sa de la gură. Sau decât sticlele răsturnate de copii în chiuvetă. S-au mai adăugat și cele împărțite frățește cu oamenii străzii, care aveau o bogată colecție de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
o băutură care să aibă gust. Nu un gust care să izbească, precum cafeaua, nici unul care să obosească, precum sucul de fructe. Un whisky te-ar termina, căci numai ce te-ai trezit. -Diagnostic imparabil. -Există o soluție perfectă: o licoare ce-ți va alina setea și-ți va da bucurie și tonus, va răspunde chemării palatului și te va exalta, îți va ușura viața și care o să-ți redea totodată gustul vieții. -Ce nectar e acesta? -Șampanie frapată. Izbucnii în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1943_a_3268]
-
să te abordez mai devreme, îi mărturisește cu șiretenie, cred că n-ar fi fost mare scofală să pui din cînd în cînd o ștampilă pe cîte un plic cu destinația externă. Nici vorbă, răspunde Poștașul umflîndu-se în pene, adulmecîndu-și licoarea uleioasă, că nu s-ar fi putut, că totul era controlat la sînge de Securitate, prostia din mintea oamenilor, eu n-am întîlnit pe nimeni care a vrut să trimită sau să scoată ceva din țară și să nu fi
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2723]
-
câmpie de nisip. „A savura voluptatea“ reprezintă un pleonasm: este ca și cum ai spune „a savura savoarea“. Dar, dincolo de aceste greșeli de exprimare, rămâne platitudinea ideii. Este arhicunoscut faptul că după ce rabzi multă vreme de sete apa ți se pare o licoare minunată. Așa se întâmplă și când escaladezi cartea care parcă nu se mai termină a lui Vasile Ghica: savurezi cu nesaț voluptatea puținelor aforisme izbutite. „Doamne, grea meserie e scrisul !“ După publicarea mai multor volume de aforisme, Vasile Ghica a
Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]
-
medicii au făcut minuni și din nou pe gîtlejul lui MacKena băutura lunecă și mai și ca înainte. Ancheta poliției patina. A rupt zgarda, spunea Vasile. A dat drumul cîinelui, contra MacKena. Vasile nu era prost și, utilizînd cu abilitate licoarea lui Bachus, era pe punctul de a se înțelege cu partea vătămată. Trebuie împușcat Cezar, susține și polițistul și partea vătămată. Deja am făcut-o, suspină Vasile. De atunci MacKena se trezește noaptea pe la ora două și aude: Hau, hau-uuuu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
la realitate. Spune-mi, doamna Anica, cu ce ai asemăna trăirile acelea de demult? Într-un beci răcoros este un butoi cu vin. Plin, neînceput și foarte bun. Tu bați cepul: stînga, dreapta, în sus, în jos și deodată țîșnește licoarea... Un pahar, două... începi să plutești în euforie și n-ai vrea să te mai trezești. Moartea nu te mai sperie... Liana și iresponsabilii Liana, femeie la patru decenii, așteaptă încordată să i se facă dreptate de către domnul judecător. Avea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
Nu ai și tu calitatea asta, dar ai altele... Care anume? Nicușor mimează că se gîndește și dă un răspuns tîmpit: Nu prea găsesc momentan, dar cu siguranță... Rezerva de vin fiind generoasă, îl determină pe Nicușor să abuzeze de licoarea lui Bachus. Cam lăcomior, spun în gînd. Discuțiile devin mai puțin elevate. Nivelul lor era inferior celor duse de submediocri. Nicușor abia se ține pe picioare. Caută toaleta prin umbrar, golește paharele ca și cînd le-ar turna într-un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
și dă din codiță, flatat de așa cuvinte. Mașina trece în trombă, revine de cîteva ori, se cercetează gardul de cătină și, într-un final, pleacă. Ilarion sărută cățelușul pe bot și-i mulțumește... Povestitorul se oprește și soarbe tacticos licoarea din pahar. Și după aceea? întreb curios. Mi-am cumpărat pistol! Dar nu știi de ce toată povestea asta s-a intercalat în viața ta? Stăteam cu amicul meu Ilarion la el pe terasă, soarele dădea să se culce, obosit de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
în spic, vinul hodinea în butoaie, coliva îndulcea nevoințele. Sub cerdacul stăreției, grătarul încins. În trapeză, duminica, vinul încălzea sufletul; whisky-ul, coniacul, votca, palinca, șampania și alte rețete pentru amăgit întunericul își expuneau preaplinul în vitrinele odăii de protocol; licorile multicolore reliefau ipostazele fericiri. În chilie, peste trei scânduri, o pătură roasă de molii, un ghemotoc de cârpe, o piele de oaie. În odaia jupânului, salteaua ergonomică relaxa, doldora cu valută, îndulcea visarea; starețul număra în somn. Sub pernă, pistolul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
domnule profesor, pentru că am avut Îndoieli. ― Trebuie să umblu și prin fundul beciului, unde șade uitată de nu știu câți ani o damigeană burduhoasă... a lăsat Petrică vorba la jumătate. ― Și cam ce se găsește În ea? - a Întrebat profesorul. ― Este o licoare adusă de pe la Huși, Încă de când trăia tata... ― Eu cred că e vorba de oarece Tămâioasă - și-a dat cu părerea profesorul. ― Apoi față de tine nu poate omul să ascundă nimic - a făcut-o pe supăratul Petrică. ― Cum să ascunzi? În fața
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]
-
ca protest la unele intenții ale stăpânilor. Un păun suna alarma. Numai cocoșul țanțoș își vedea de meserie, bucuros că a scăpat și de data asta; în timp ce domnul Vasile transfera în damigenele din cramă tării cu damfuri de pergamute și licori de Cotnari și Bucium ce au prins cămașă la doagă de dud și de stejar". La această cea mai recentă culegere din prozele sale scurte, constatăm că Emanoil Rei a găsit formula perfectă de a-și petrece partea a treia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
articuleze, parcă trezit la realitate dintr-un vis urât, trufașul Rex. Așa precum am spus, mărite rege! Din cei rămași la Cotnari, cam patru-cinci mii de viteji, s-a ales praful și pulberea. Mai întâi că s-au îmbătat cu licorile de must de prin cramele locului, după care au făcut pântecăraie și, în sfârșit, au ieșit să-și facă nevoile pe la margine de șanțuri. Și moldovenii hăcuiau în voie ca la abator. Apoi încălecau pe caii lor sprinteni și vânjoși
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
ca protest la unele intenții ale stăpânilor. Un păun suna alarma. Numai cocoșul țanțoș își vedea de meserie, bucuros că a scăpat și de data asta; în timp ce domnul Vasile transfera în damigenele din cramă tării cu damfuri de pergamute și licori de Cotnari și Bucium ce au prins cămașă la doagă de dud și de stejar. * * * Nici nu-ți imaginezi ce mult mă bucură revederea noastră și trebuie să recunosc cinstit că ți-am purtat sâmbetele și dorul o viață de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
în sol... Vezi casa, vezi bucătăria de vară, anexele, dotările, grădinile de flori și legume, instalațiile de udare, livada, piscina, stupina, iazul, amenajările astea de la poala pădurii; vezi gustul bucatelor de care nu te mai saturi, al tăriilor și al licorilor pe care le savurăm cu atâta nesaț, fără dureri de cap sau amețeli. Dar familia... Ce familie, Savetucă!... Aiștia și-au înveșnicit neamul aici la Pătrăuți. Bătu-i-ar norocul sa-i bată de norocoși!... că s-au potrivit ca
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
interesat vorbitorul. Relativ bine... Încă n-am făcut pe mine... În rest... ca la 73 de ani trecuți... Când a fost ultima dată? Luna viitoare... Răspunsurile au adus bună dispoziție și multe zâmbete pe buzele tuturor. Stropii de pergamute și licorile volatile își făceau lucrarea. * * * Un grup de trei-patru domni au polarizat, ca un magnet, în jurul unei mese încărcate cu bucate și udătură din belșug, încă vreo câteva doamne din rândul celor mai puțin interesate de dansul din ring și au
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]