228,311 matches
-
ca o ființă netrebnică, cu ochii bulbucați și roșii în cap, rătăciți în adâncul orbitelor pierdute sub câlții părului de pe creștet, urâțită și de alți câlți crescuți anapoda prin barbă și pe obraji. Avea o gură știrbă, care adăpostea o limbă vicleană ce-i adusese cândva multe foloase, dar și multe ponoase. În partea de sus a gurii îi atârnau doi dinți, ultimii care, deși șubreziți, mai puteau devora încă și o piele de animal! Nu se poate spune că acest
PARTEA I-A de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1141 din 14 februarie 2014 by http://confluente.ro/Povestea_sarmanului_tragodas_viorel_darie_1392362416.html [Corola-blog/BlogPost/364098_a_365427]
-
apucă să se bucure de izbânda sa și să-și pună întrebarea că și auzi niște pași prin preajmă, pesemne ai unei străji. S-a trântit numaidecât cu fața la pământ, rămânând nemișcat. Straja trecu chiar pe lângă el, mormăind ceva într-o limbă păgână. Nu-l observase, Tragodas fiind pitulat într-o tufă. Mai stătu astfel ceva vreme, neîndrăznind să se ridice de la pământ. Dar simțind liniște peste tot, cuteză să-și ridice capul și să scruteze împrejurimile la lumina lunii. Era singur
PARTEA I-A de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1141 din 14 februarie 2014 by http://confluente.ro/Povestea_sarmanului_tragodas_viorel_darie_1392362416.html [Corola-blog/BlogPost/364098_a_365427]
-
pentru a fi „bucuria îngerilor și a oamenilor”, mai întâi a Tatălui Ceresc - pe care-l simbolizează tatăl din această pildă. Este bine venit ca, mai întâi, să arătăm că termenul de pocăință, ca de altfel multe alte cuvinte din limba noastră, cu vremea, au suferit o schimbare, o modificare de sens și de înțeles, ba unele au dobândit un înțeles peiorativ. Comparând înțelesul lor originar cu cel nou, te miri cât de mare este schimbarea care s-a produs în
CÂTEVA REFERINŢE MORAL – SPIRITUALE ŞI DUHOVNICEŞTI – EDUCATIVE CU PRIVIRE LA PILDA/PARABOLA FIULUI RISIPITOR – EVANGHELIA DE LA LUCA – CAP. 15, VERSET. 11-32… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1881 din by http://confluente.ro/stelian_gombos_1456298769.html [Corola-blog/BlogPost/383963_a_385292]
-
au dobândit un înțeles peiorativ. Comparând înțelesul lor originar cu cel nou, te miri cât de mare este schimbarea care s-a produs în sensul acesta al cuvintelor. Să dăm doar un singur exemplu: cuvântul prost - care la origine, în limba slavonă, precum se știe, însemna om simplu, din popor, a ajuns să însemne om lipsit de inteligență, fără minte și judecată axiologică (a se vedea Dicționarul Explicativ al Limbii Române, DEX, p. 753). În acest sens grăiește un personaj - domnitorul
CÂTEVA REFERINŢE MORAL – SPIRITUALE ŞI DUHOVNICEŞTI – EDUCATIVE CU PRIVIRE LA PILDA/PARABOLA FIULUI RISIPITOR – EVANGHELIA DE LA LUCA – CAP. 15, VERSET. 11-32… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1881 din by http://confluente.ro/stelian_gombos_1456298769.html [Corola-blog/BlogPost/383963_a_385292]
-
dăm doar un singur exemplu: cuvântul prost - care la origine, în limba slavonă, precum se știe, însemna om simplu, din popor, a ajuns să însemne om lipsit de inteligență, fără minte și judecată axiologică (a se vedea Dicționarul Explicativ al Limbii Române, DEX, p. 753). În acest sens grăiește un personaj - domnitorul, dintr-o cunoscută piesă de teatru: „Boieri și tu prostime!” - indicând prin acest cuvânt din urmă poporul de jos. O situație asemănătoare s-a petrecut și cu cuvântul pocăință
CÂTEVA REFERINŢE MORAL – SPIRITUALE ŞI DUHOVNICEŞTI – EDUCATIVE CU PRIVIRE LA PILDA/PARABOLA FIULUI RISIPITOR – EVANGHELIA DE LA LUCA – CAP. 15, VERSET. 11-32… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1881 din by http://confluente.ro/stelian_gombos_1456298769.html [Corola-blog/BlogPost/383963_a_385292]
-
Acasa > Eveniment > Ordinea Zilei > MAMĂ ȚARĂ, DULCE ROMÂNIE Autor: Marin Voican Ghioroiu Publicat în: Ediția nr. 1066 din 01 decembrie 2013 Toate Articolele Autorului MAMĂ ȚARĂ, DULCE ROMÂNIE! Noi, “generațiile viitoare” Așa cum ne-au lăsat cu limbă de moarte părinții din părinți (scris pe statuia Eroilor Neamului - care se află lângă palatul Cotroceni) ca astăzi, de 1 Decembrie, să ne bucurăm de o patrie liberă, trebuie să cinstim “EROII NOȘTRI LEGENDARI” , să le acoperim trupul cu miresmate
MAMĂ ŢARĂ, DULCE ROMÂNIE de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1066 din 01 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Mama_tara_dulce_romanie_marin_voican_ghioroiu_1385905233.html [Corola-blog/BlogPost/344507_a_345836]
-
a avut succes abia târziu cu piesa jucată în țară la Cernăuți în 30 decembrie 1895 (n.r. nu 1985, cum a apărut eronat în cronica din VL), în traducerea germană a lui Adolf LAST, fiind prima piesă românească într-o limbă străină, pentru a se juca apoi la Berlin, Paris, Magdeburg sau Budapesta, în limba maghiară și germană. Lansarea din 1890 de la Iași a fost primită cu răceală, încât nici n-a mai fost jucată până după primul Război Mondial. De
NĂPASTA-UN ALTFEL DE TEATRU de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 735 din 04 ianuarie 2013 by http://confluente.ro/Napasta_un_altfel_de_teatru_pompiliu_comsa_1357298825.html [Corola-blog/BlogPost/345196_a_346525]
-
decembrie 1895 (n.r. nu 1985, cum a apărut eronat în cronica din VL), în traducerea germană a lui Adolf LAST, fiind prima piesă românească într-o limbă străină, pentru a se juca apoi la Berlin, Paris, Magdeburg sau Budapesta, în limba maghiară și germană. Lansarea din 1890 de la Iași a fost primită cu răceală, încât nici n-a mai fost jucată până după primul Război Mondial. De aici marele curaj de azi al directorului artistic de la Naționalul ieșean, talentatul Adi CARAULEANU
NĂPASTA-UN ALTFEL DE TEATRU de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 735 din 04 ianuarie 2013 by http://confluente.ro/Napasta_un_altfel_de_teatru_pompiliu_comsa_1357298825.html [Corola-blog/BlogPost/345196_a_346525]
-
Negru, negru, negru, negru:/ acesta e brațul meu drept, chiag de energii și emoții,/ brațul meu drept cu care încâlcesc noaptea când scriu". Gheorghe Izbășescu este contaminat de simboluri, e saturat de concret și se încălzește la o rază elegiacă: "Limba de țelină, limba de antracit, unsă cu glicerină/ plângea morții noștri pe-un sfert de tun ruginit/ așa cum istoria nu i-a abandonat inteligența la picioare". Aflat între reflexivitate și vizionarism, între imaginar și concret, Gheorghe Izbășescu creează o lume
GHEORGHE IZBĂŞESCU-CÂNTECE DE MÂNTUIRE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 401 din 05 februarie 2012 by http://confluente.ro/Gheorghe_izbasescu_cantece_de_mantui_al_florin_tene_1328504673.html [Corola-blog/BlogPost/346664_a_347993]
-
negru:/ acesta e brațul meu drept, chiag de energii și emoții,/ brațul meu drept cu care încâlcesc noaptea când scriu". Gheorghe Izbășescu este contaminat de simboluri, e saturat de concret și se încălzește la o rază elegiacă: "Limba de țelină, limba de antracit, unsă cu glicerină/ plângea morții noștri pe-un sfert de tun ruginit/ așa cum istoria nu i-a abandonat inteligența la picioare". Aflat între reflexivitate și vizionarism, între imaginar și concret, Gheorghe Izbășescu creează o lume numai a lui
GHEORGHE IZBĂŞESCU-CÂNTECE DE MÂNTUIRE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 401 din 05 februarie 2012 by http://confluente.ro/Gheorghe_izbasescu_cantece_de_mantui_al_florin_tene_1328504673.html [Corola-blog/BlogPost/346664_a_347993]
-
mulți, foarte mulți oameni care au făcut ceva sau chiar au schimbat cursul istorie sunt, din punct de vedere educațional, inculți. Unii ca Edison, de pildă, se mândresc cu „certificatul de cretin ireductibil”. Cultura, cu sau fără experți în gramatica limbii, este o necesitate iar „educația” ar trebui să se implice mai mult în promovarea ei. Nu uitați că româna este de fapt singura limbă care, în internet, nu beneficiază de un tezaur de cuvinte și expresii precum au cvasi totalitate
NOI INTELECTUALII de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1228 din 12 mai 2014 by http://confluente.ro/Emil_wagner_1399912802.html [Corola-blog/BlogPost/350718_a_352047]
-
de pildă, se mândresc cu „certificatul de cretin ireductibil”. Cultura, cu sau fără experți în gramatica limbii, este o necesitate iar „educația” ar trebui să se implice mai mult în promovarea ei. Nu uitați că româna este de fapt singura limbă care, în internet, nu beneficiază de un tezaur de cuvinte și expresii precum au cvasi totalitate limbilor vorbite ale globului terestru. Politicul, în special cel educațional, ar trebui să-și asume omisiunea. Cu cine să faci îndrumătorul fonetic și tezaurul
NOI INTELECTUALII de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1228 din 12 mai 2014 by http://confluente.ro/Emil_wagner_1399912802.html [Corola-blog/BlogPost/350718_a_352047]
-
este o necesitate iar „educația” ar trebui să se implice mai mult în promovarea ei. Nu uitați că româna este de fapt singura limbă care, în internet, nu beneficiază de un tezaur de cuvinte și expresii precum au cvasi totalitate limbilor vorbite ale globului terestru. Politicul, în special cel educațional, ar trebui să-și asume omisiunea. Cu cine să faci îndrumătorul fonetic și tezaurul limbii când abia ajutorul extern a rezolvat un minim de programe de traducere rudimentar. Cu drept cuvânt
NOI INTELECTUALII de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1228 din 12 mai 2014 by http://confluente.ro/Emil_wagner_1399912802.html [Corola-blog/BlogPost/350718_a_352047]
-
care, în internet, nu beneficiază de un tezaur de cuvinte și expresii precum au cvasi totalitate limbilor vorbite ale globului terestru. Politicul, în special cel educațional, ar trebui să-și asume omisiunea. Cu cine să faci îndrumătorul fonetic și tezaurul limbii când abia ajutorul extern a rezolvat un minim de programe de traducere rudimentar. Cu drept cuvânt nu mai avem o patrie de apărat nici din punct de vedere filologic. Au murit oare toți evreii care au contribuit efectiv la propășirea
NOI INTELECTUALII de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1228 din 12 mai 2014 by http://confluente.ro/Emil_wagner_1399912802.html [Corola-blog/BlogPost/350718_a_352047]
-
când abia ajutorul extern a rezolvat un minim de programe de traducere rudimentar. Cu drept cuvânt nu mai avem o patrie de apărat nici din punct de vedere filologic. Au murit oare toți evreii care au contribuit efectiv la propășirea limbii și literaturii române? Nu cred că neaoși români s-ar încumeta la o asemenea lucrare. Și mai este o problemă culturală care ține mai mult de „educație”, cei 7 ani de-acasă nu educația ministerială care, cică, ar înlocui „învățământul
NOI INTELECTUALII de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1228 din 12 mai 2014 by http://confluente.ro/Emil_wagner_1399912802.html [Corola-blog/BlogPost/350718_a_352047]
-
care s-a autodenumit francofonă, dintr-odată o întreagă clasă de oameni „cultivabili, nu i-ași putea denumi culți” confundă traducerea unui cuvânt cu omonimul său românesc. Este vorba de „MIZERABIL” În română această expresie poate defini complet politrucul. În limba franceză cuvântul a fost folosit drept titlu al unei cunoscute opere literare și ar fi sinonim cu „sărmanul”. Jan Valjan, prototipul „mizerabilului” este un sărman om care, în copilărie a furat o pâine pentru care a căpătat ani buni de
NOI INTELECTUALII de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1228 din 12 mai 2014 by http://confluente.ro/Emil_wagner_1399912802.html [Corola-blog/BlogPost/350718_a_352047]
-
la mâncare. Stă atârnată de gâtul meu și mă sărută incontinuu. Uitasem senzația asta. De obicei, mă rezumam la un singur sărut. Ea stăruie cu o patimă cel puțin curioasă, dar n-aș putea spune că îmi displace. Își folosește limba delicată, care pătrunde adânc și-mi produce o senzație extraordinară. Are un gust plăcut, imposibil de comparat cu altceva cunoscut, alcool, coca-cola, gumă de mestecat sau mai știu eu ce. Mă desfac din strânsoarea ei, tot mai înflăcărată, simțând nevoia
DRUMUL APELOR, 61 ( ROMAN FOILETON ) de AUREL CONȚU în ediţia nr. 2325 din 13 mai 2017 by http://confluente.ro/aurel_contu_1494648232.html [Corola-blog/BlogPost/376340_a_377669]
-
și pe lobul urechilor, se lipește de corpul meu și-i simt mâna în pantaloni. Mă întorc cu fața spre dânsa în timp ce ea îngenunchează și-și face loc cu gura spre sex. Îl strânge delicat între buze, ajutându-se cu limba aspră și umedă, primind erecția în față, aproape instantaneu. Arunc țigara, din care nu trăsesem decât două fumuri, văzând-o cum fuge înapoi și râde. O apuc în ultima clipă de rochie, care alunecă foarte ușor de pe dânsa, lăsând-o
DRUMUL APELOR, 61 ( ROMAN FOILETON ) de AUREL CONȚU în ediţia nr. 2325 din 13 mai 2017 by http://confluente.ro/aurel_contu_1494648232.html [Corola-blog/BlogPost/376340_a_377669]
-
dinți, nu-i pot da însă ascultare, o împing de pe mine și juisez pe fesele ei. În clipa următoare, o văd îngenunchind desupra capului meu și lăsându-se cu sexul umed peste gura mea. Parcă-i nebună! - Termină-mă cu limba! mă imploră, și-i simt lacrimile pe obraji. Cedez stăruințelor și-o fac și pe aceasta. Nu durează mult, se descarcă la prima atingere și se prăbușește respirând greu lângă mine. - Te-am șocat cumva? mă întreabă într-un târziu
DRUMUL APELOR, 61 ( ROMAN FOILETON ) de AUREL CONȚU în ediţia nr. 2325 din 13 mai 2017 by http://confluente.ro/aurel_contu_1494648232.html [Corola-blog/BlogPost/376340_a_377669]
-
istoricii moderni decât să fie prea bucuroși dacă s-ar găsi fie și cât de modeste urme de existență fizică a românilor... necum o existență spirituală creatoare de înalte valori de cultură” (p.119) (subl.SI). Recunoscând că nu cunoaște limba maghiară pentru că nu s-a ocupat în mod special de istoria Transilvaniei, deplânge că „mulțimea” lucrărilor în maghiară „este mai mult citată decât citită” la noi din necunoașterea limbii maghiare! Lipsa de interes pentru susținerea cauzei românești în Transilvania din partea
PROFESORUL SORIN ULLEA, ISTORIC AL ARTEI MEDIEVALE MOLDOVENEȘTI (II) de EMILIA ȚUŢUIANU în ediţia nr. 2343 din 31 mai 2017 by http://confluente.ro/emilia_tutuianu_1496253549.html [Corola-blog/BlogPost/383054_a_384383]
-
valori de cultură” (p.119) (subl.SI). Recunoscând că nu cunoaște limba maghiară pentru că nu s-a ocupat în mod special de istoria Transilvaniei, deplânge că „mulțimea” lucrărilor în maghiară „este mai mult citată decât citită” la noi din necunoașterea limbii maghiare! Lipsa de interes pentru susținerea cauzei românești în Transilvania din partea specialiștilor români este cu amărăciune exprimată și de marele patriot David Prodan, academician, care în Cuvântul înainte din 1991 la cartea Transilvania și iar Transilvania publicată în 2002 mărturisește
PROFESORUL SORIN ULLEA, ISTORIC AL ARTEI MEDIEVALE MOLDOVENEȘTI (II) de EMILIA ȚUŢUIANU în ediţia nr. 2343 din 31 mai 2017 by http://confluente.ro/emilia_tutuianu_1496253549.html [Corola-blog/BlogPost/383054_a_384383]
-
patriot David Prodan, academician, care în Cuvântul înainte din 1991 la cartea Transilvania și iar Transilvania publicată în 2002 mărturisește: „Am scris însumi în tinerețe o replică istorică la teoriile revizioniste, în 1944, sub titlul Teoria imigrației, tradusă și în limba franceză, care a rămas fără replică, a fost înmormântată cu bună știință. Nici n-a fost înregistrată nicăieri de istoriografia maghiară. N-am prea făcut caz nici noi de ea. O reeditez acum în funcție de noua recidivă și la un nou
PROFESORUL SORIN ULLEA, ISTORIC AL ARTEI MEDIEVALE MOLDOVENEȘTI (II) de EMILIA ȚUŢUIANU în ediţia nr. 2343 din 31 mai 2017 by http://confluente.ro/emilia_tutuianu_1496253549.html [Corola-blog/BlogPost/383054_a_384383]
-
perioada 21 - 22 iunie, Primăria Cluj anunță desfășurarea evenimentului CLUJ NEVER SLEEP, o manifestare dedicată tinerilor. Pe langă activitățile care vor avea loc în aer liber în centrul orașului, și aici ne referim la petreceri în special, Organizația Vorbitorilor de Limba Germană din Cluj-Napoca invită toți fanii scurtmetrajelor în limba germană în data de 21 iunie, la ora 23.00, în cadrul evenimentului Cluj Never Sleeps, să participe activ la transformarea străzii Kogălniceanu într-un cinema în aer liber. Astfel, toți cinefilii
Festivalul de Scurtmetraje Gutenberg by http://www.zilesinopti.ro/articole/5590/festivalul-de-scurtmetraje-gutenberg [Corola-blog/BlogPost/98098_a_99390]
-
CLUJ NEVER SLEEP, o manifestare dedicată tinerilor. Pe langă activitățile care vor avea loc în aer liber în centrul orașului, și aici ne referim la petreceri în special, Organizația Vorbitorilor de Limba Germană din Cluj-Napoca invită toți fanii scurtmetrajelor în limba germană în data de 21 iunie, la ora 23.00, în cadrul evenimentului Cluj Never Sleeps, să participe activ la transformarea străzii Kogălniceanu într-un cinema în aer liber. Astfel, toți cinefilii și nu numai au ocazia timp de o noapte
Festivalul de Scurtmetraje Gutenberg by http://www.zilesinopti.ro/articole/5590/festivalul-de-scurtmetraje-gutenberg [Corola-blog/BlogPost/98098_a_99390]
-
au ocazia timp de o noapte întreagă de a se delecta cu cele mai celebre filme de scurt metraj nemțești, premiate la festivaluri de film din Europa și aclamate de critică de specialitate. Pentru cei care nu sunt vorbitori de limba germană, filmele vor avea desigur subtitrări în limba engleză. Intrarea la eveniment este gratuită! - vineri 21 iunie - Str. Kogălniceanu - oră: 23.00
Festivalul de Scurtmetraje Gutenberg by http://www.zilesinopti.ro/articole/5590/festivalul-de-scurtmetraje-gutenberg [Corola-blog/BlogPost/98098_a_99390]