585 matches
-
nemțești: Die Totten reiten schnell 1... Adică: morții sunt repede uitați! îl auzi Nicanor pe Iuga, cumnatul lui, cel semeț la boi, cu înfocate sprâncene și mustăți și invalid din bătăliile pentru eliberarea faimosului oraș bucovinean, Cernăuți. Rupe-ți-ai limba, afurisit de Friț! îl ocărî, în gând, Nicanor pe Iuga, cumnatu-său, mânios că, neauzindu-l venind prin iarba dimineții, se speriase de sunetul glasului său aspru, tresărind ca sub plesnet de șrapnel. Iuga, din neamul lui Panțâru, fusese prizonier în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
răpăit metalic de mitralieră îi zăngăniră lui Nicanor Galan vorbele fără înțeles ale lui cumnatu-său. De aceea, înainte de a îngăima penibilul și idiotul hăhăit, al celui pornit pe obișnuita supușenie, îl mai afurisi, încă o dată, în gând: Rupe-ți-ai limba, blestematule! Că sperii, ca arătările din morminte, pe trecătorii de pe drum. Ca și ceilalți oameni din Goldana, Nicanor era cât se poate de nedumerit: nu cumva, Iuga, cumnatul său, are o firavă idee asupra trăncănelilor sale, potrivind vorbele străine, nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
a ne bucura în liniște de succesul dobândit, o singură recriminare n-ar fi ieșit din pana noastră. Cunoscând țara și știind că tăria ei consistă în poziția geografică ca despărțire între mari puteri rivale, știind că ea asemenea unei limbe de cumpănă va fi tocmai atunci mai sigură când interesele și curenturile se vor contrabalansa, din capul locului ne-a venit greu a crede că cestiunea izraelită ar putea fi cândva cauza reală a vreunui amestec de din afară în
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
trebuie să fie interesant: Păi nu mai știu!" Atunci nu ești scriitor Vintilă, susură iarăși Bacaloglu, scriitorul are memorie, domne, ține minte tot, altfel de unde-ar ști să scrie atâtea cărți? Tu ești un simplu om din popor, care ai limba deslegată, nu te îngîmfa, Vintilă, că și tăcerea e de aur! Uite, așa-zisul nostru șef tace, dar și când o vorbi! Așa că ia aminte, învață să și taci, fiindcă unii te pot asculta în batjocură, Vintilă, nu cum crezi
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
universitare din Berlin de ex. este astăzi de-a nu admite școlarii absolvenți ai gimnazielor reale la frecventarea tuturor cursurilor universitare ca fiind prea puțin înaintați în cultura generală. În Austria aceeași sistemă, cu deosebire că școalele reale nu au limba latină, dar nici nu se obicinuiește a se da absolvenților din aceste școale altă direcțiune de studii decât pentru comerț sau școala politecnică. În Franța cestiunea este mai mult în mișcare. În lacuna simțitoare lăsată prin lipsa totală de școale
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
naționale, să arăt simplu și pe scurt punctul meu de vedere în această privință. Eu cred că nici se cade unui stat liber, nici este cu putință în secolul nostru ca să voim a maghiariza cu de-a sila, luându - le limba acelora care nu sunt maghiari, cu atât mai mult că violența produce pururea ură și reacție. Însă altceva este ceea ce pretindem și vom pretinde de la oricine. Oricine trăiește pe teritoriul acestei patrii sfinte să-și cultive, să-și înavuțească limba
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
lucrarea "Psihologia copilului și psihologia pedagogica" (S.D.P.. București, 1973. p. 165): " Gândirea este strâns legată cu limbajul. În munca instructiv educativa, urmărim că elevii să poată beneficia de principalele funcții ale limbaiului: de comunicare; de comandă; de cunoaștere. Comunicarea prin limbai transmite de la învățător către elevi materialul de învățat. Funcția de comandă a limbaiului este un mijloc de a determina pe elevi să efectueze anumite mișcări sau să adopte o conduită corespunzătoare. Funcția de cunoaștere asigura însușirea de către elev a tezaurului
COMUNICAREA CORECTĂ ŞI EFICIENTĂ ÎN CICLUL PRIMAR by ARINA CRISTINA OPREA [Corola-publishinghouse/Science/319_a_622]
-
Cosmologic Critic Propagandistic Metafizic Am putea spune, prin urmare, că practica discursivă din orice domeniu cognitiv (fie el științific, filosofic, religios, etc.) sau din orice situație de comunicare valorifică limbajul natural adaptându-l domeniului sau situației respective. 1.2. Limbaj - limbă - discurs Limbajul este definit, în Dicționarul general de științe - științe ale limbii, ca „ansamblul limbii, ca instituție socială comună tuturor subiecților care o vorbesc, și al discursului, ca realizare individuală a vorbirii” (Bidu-Vrănceanu, 1997:276). Prin urmare, limbajul este înțeles
COMUNICAREA VERBALĂ / De la Cunoaștere la Acţiune by Constantin Romaniuc () [Corola-publishinghouse/Science/658_a_1041]
-
a limbii și discursului sau vorbirii, a unui nivel social și altul individual, sau ca „limbă vorbită”, „limbă concretizată în vorbire”, „limba actualizată ca discurs”. O astfel de înțelegere a limbajului este de inspirație saussuriană, Saussure fiind inițiatorul distincției limbaj - limbă - vorbire. În Curs de lingvistică generală, Saussure va afirma că „limbajul are o latură individuală și o latură socială care nu pot fi concepute una fără cealaltă.[...]. Separând limba de vorbire vom separa în același timp: ceea ce este social de
COMUNICAREA VERBALĂ / De la Cunoaștere la Acţiune by Constantin Romaniuc () [Corola-publishinghouse/Science/658_a_1041]
-
azi încolo, toată viața mea, nu voi mai înjura. Mi-o fi și mie mai scump Dumnezeu, decât banul”. Și după cum creștinul adevărat și-a ținut făgăduiala, punându-i în palmă suta de lei vecinului său care reușise săși stăpânească limba o zi întreagă, tot astfel și Mitru și-a ținut făgăduiala. În viața lui nimeni nu l-a mai auzit înjurând. Sfânta Scriptură ne povățuiește, zicându-ne: „Cel ce-și păzește gura ălimba) își păzește sufletul. (Pilde XIII, 3) 18
Istorioare moral-religioase by Valeriu Dobrrescu () [Corola-publishinghouse/Science/851_a_1786]
-
promovare a diversității În sine. Totuși, acest model se dovedește prea puțin adecvat În privința limbilor; am putea chiar spune că aceasta este slăbiciunea lui ascunsă. În primul rând, nu este posibilă „privatizarea” limbii, pentru că statul trebuie să decidă În ce limbă/limbi administrează justiția, percepe impozitele, furnizează instrucția publică sau semnalizează șoselele. Orice alegere În această privință privilegiază limbile reținute și pe vorbitorii lor. A contrario, vorbitorii celorlalte limbi sunt În mod automat defavorizați, cu atât mai mult cu cât supraviețuirea
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
care intră în muzeu. Celălalt leu e o fire poznașă. Odată, nici una, nici două, l-a lins în creștet pe un vizitator.“ Ceea ce n-a fost nici politicos din partea lui, nici plăcut pentru bietul domn (pentru că leii de piatră au limba aspră și gâdilicioasă). Un top de hârtie și-o periuță de dinți Da, Donald Bisset știe bine ce spune. Îl cunoaște pe purcelușul care voia să zboare și e convins că Sam rinocerul mănâncă o sută de biscuiți cu ciocolată
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2171_a_3496]
-
naiv", derivat de la "a pune botul", budist "cel care curăță closetul", pisanie "bătaie, anchetă" de la "a pisa", bordeleză "prostituată", sticlar "bețiv"), pseudo-limbi străine (pe nevé), pseudo-nume proprii (substantive comune derivate cu sufixe specifice numelor proprii: -ache, -escu, -eanu, -oiu ). V. limbă literară, limbă populară, normă. DSL 2001; VARO-LINARES 2004; BUSSMANN 2008. CI ARGUMENT. Inițial, "argument" era numai o noțiune a logicii care viza entitățile, reprezentate în enunț prin sintagme nominale, ce se raportează la un predicat și contribuie la realizarea unei
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
evenimentele evocate trebuie să fie congruente (și percepute ca atare de interpret), fiind necesar ca această congruență să fie realizată din punctul de vedere al nivelurilor discursive. Nivelurile sau registrele limbii sînt cele legate de diferențierea socială (limbă standard vs. limbă populară vs. argou) și funcțională (limbă comună, limbaj tehnico-științific, limbaj academic etc.). În ce privește materializările discursive ale coerenței (referință, substituție, elipsă, conjuncție și coeziune lexicală), Daniela Rovența-Frumușani consideră că ele sînt referențiale (determinate de referentul extralingvistic și de cel discursiv) și
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
de limba funcțională în care se realizează vorbirea (stil funcțional, tip discursiv, registru stilistic etc.), 3) ca ilustrare a aptitudinii vorbitorului în folosirea limbii (un reflex al competenței lingvistice) și 4) ca manieră de evidențiere voită a personalității vorbitorului. V. limbă literară, stiluri ale limbii. FLEW 1984; BLACKBURN 1999; CHARAUDEAU - MAINGUENEAU 2002. IO INDICATOR. Pe terenul științei limbii, termenul indicator are mai multe accepțiuni, între care cea atribuită de Emile Benveniste unor deictice, precum pronumele personale de persoana întîi și a
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
țin de paratext (citate, cuvinte străine, glose, definiții, note, tabele, scheme, formule). Pe de altă parte, textele beletristice pot realiza suspendări ale normei prescrise sau ale normei cutumiare prin afirmarea unui mod personal de a folosi limba (în scris). V. limbă populară, normă. PHILIPPIDE 1894, IVĂNESCU 1972, 1980. IO LIMBĂ POPULARĂ. Prima și principala formă de existență a unei limbi este limba populară, căci reprezintă aspectul ei întrebuințat de către toți componenții unei comunități etnice. Ca atare, pentru a fi consideră "vie
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
a structurărilor discursive, de obicei fără o particularizare din punct de vedere social sau profesional. Acest fenomen produce de multe ori dificultăți în analizarea discursului, uneori chiar începînd cu delimitarea enunțurilor componente și cu stabilirea funcțiilor și rangului lor. V. limbă literară, normă, vorbire. IVĂNESCU 1972; COȘERIU 1994. IO LINGVISTICĂ. Despre existența unei științe a limbii de sine stătătoare se crede că poate fi vorba abia începînd cu secolul al XIX-lea, iar, după unele opinii, chiar mai tîrziu, după publicarea
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
a expune și din stilul de a vorbi și care formează comunitatea semiologică. Orice gen de discurs întreține o relație cu memoria, unele enunțuri fiind conservate, iar altele nu, iar modalitățile lor de conservare le conferă identitate, regăsindu-se aici limba ca activitate. Mass-media cotidiană este concepută în acest context ca avînd un discurs cu laturi imediat perimabile, iar discursurile literar, religios, juridic etc. sînt destinate să prezinte cuvintele care le reprezintă, transformîndu-le sau comentîndu-le. V. arhivă, comunitate discursivă, deixis, formație
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
o integrare în social, nu prin simplă imitație, ci printr-un efort conștient de a da valoare de corect faptelor de limbă însușite, de a opera cu cît mai multe fapte corecte și de a renunța la cele incorecte. V. limbă literară, normă. PHILIPPIDE 1894; FREUD 1932; BOCHENSKY 1956; IVĂNESCU 1980; COȘERIU 2000. IO NORMĂ. Prin normă se înțelege, în general, o ordine recunoscută ca obligatorie sau recomandabilă și, de aceea, ea presupune standarde de corectitudine într-o sferă de activitate
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
limbii literare, manifestarea simultană a mai multor norme, raportul dintre norma cutumiară și norma instituită (după A. Martinet, norma descriptivă și norma prescriptivă) etc. Pe baza acestor constatări, se poate stabili timpul, locul și aspectul limbii concretizate în discurs. V. limbă literară, normare. PHILIPPIDE 1894; HJELMSLEV 1934; COȘERIU 1952, MARTINET 1967; DSL 2001. IO NUME PROPRIU. În mod obișnuit, gramaticile tratează numele proprii ca fiind o categorie distinctă în raport cu cea a numelor comune. Problema genului, a numărului și a determinării (cu
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
prin lucrarea sa din 1968, Arta prozatorilor români. A n a l i z a d i s c u r s u l u i preia și valorifică, în cercetarea componentelor comunicative, metode și mijloace oferite de stilistică. V. limbă funcțională, stiluri ale limbii. IVĂNESCU 1972; DSL 2001; CHARAUDEAU - MAINGUENEAU 2002. RN STILURI ALE LIMBII. Ideea care însoțește în mod curent forma lingvistă stil este aceea de "mod propriu și distinct de exprimare (în vorbire sau în scris)", idee care
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
sau starea de a exista și de a se manifesta în forme multiple și diferențiate. În lingvistică, acest cuvînt se folosește pentru a preciza caracterul diferit (din punct de vedere spațial, social, profesional, stilistic etc.) al compartimentelor limbii istorice. V. limbă funcțională, sociolingvistică, stiluri ale limbii. VARO - LINARES 2004. IO VEROSIMIL. În Poetica aristotelică, verosimilul este instituit drept principiu central de compunere a unei opere literare. Poetul nu trebuie să fie preocupat de redarea adevărului istoric; el are drept misiune crearea
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
a crede', 'a visa', 'a vrea' și So pentru verbe care corespund sensurilor 'a exploda', 'a cădea', 'a se supăra'. Sa alternează cu So în funcție de context pentru verbe care denotă sensurile 'a începe', 'a se opri', 'a se supune'. AKHVAKH Limbă nord-caucaziană, ramura andic, familia avar-andic-tzezic, vorbită în partea de vest a Daghestanului și într-un sat din Azerbaidjan. 3 genuri, repartizate astfel: la singular − uman masculin, uman feminin, nonuman; la plural − uman, nonuman. Cu excepția formelor de persoanele 1 și 2
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
de limbi de pe Coasta Oregon, dispărută, aparținând grupului de limbi penutian. Două dialecte: yaquina (vorbit până în jur de 1900) și alsea (ultimul vorbitor a murit în 1951). Marcare cazuală ergativă. Folosire frecventă a pasivului, care dispune de mărci multiple. ALUTOR Limbă paleosiberiană din familia ciukot-kamceatka, vorbită în nord-estul Siberiei. 2 000 de vorbitori. Ergativul coincide ca formă cu locativul pentru numele proprii și cu instrumentalul pentru numele comune. ANYULA − Vezi YANYULA. ANDI Limbă din familia caucaziană, ramura de nord-est, vorbită în
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
coincide ca formă cu locativul pentru numele proprii și cu instrumentalul pentru numele comune. ANYULA − Vezi YANYULA. ANDI Limbă din familia caucaziană, ramura de nord-est, vorbită în vestul Daghestanului. 25 000 de vorbitori. Cazul ergativ este omonim cu instrumentalul. ARABANA Limbă sud-australiană din familia arabana-wangganguru, aproape stinsă. Partiție morfologică acuzativ/ ergativ, determinată de semantica nominalelor: numele comune au flexiune de tip absolutiv−ergativ; cu excepția formelor de singular, pronumele au flexiune de tip nominativ−acuzativ; pronumele la singular au forme diferite pentru
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]