2,054 matches
-
pacienții cărora li s- a administrat Rebetol în asociere cu peginterferon alfa- 2b . Anemia ( hemoglobina < 9, 4 g/ dl ) a fost raportată la 12 % ( 23/ 194 ) din pacienții tratați cu Rebetol în asociere cu peginterferon alfa- 2b . Scăderea numărului limfocitelor CD4 : Tratamentul cu Rebetol în asociere cu peginterferon alfa- 2b a fost asociat cu scăderea numărului absolut de celule CD4+ în primele 4 săptămâni , fără a fi însoțit și de o scădere a procentului de celule CD4+ . Scăderea numărului absolut
Ro_879 () [Corola-website/Science/291638_a_292967]
-
apariția leziunilor este creșterea numărului de astrocite la valori anormale, din cauza distrugerii neuronilor învecinați. Au fost descrise mai multe tipare ale leziunilor. În afară de demielinizare, celălalt semn al bolii este inflamația. În concordanță cu explicația imunologică, procesul inflamator este provocat de limfocitele T, un tip de limfocite care joacă un rol important în apărarea organismului. Limfocitele T pătrund în creier prin breșele din bariera hematoencefalică. Celulele T recunosc mielina drept un corp străin și o atacă, fapt care explică de ce aceste celule
Scleroză multiplă () [Corola-website/Science/318480_a_319809]
-
Au fost descrise mai multe tipare ale leziunilor. În afară de demielinizare, celălalt semn al bolii este inflamația. În concordanță cu explicația imunologică, procesul inflamator este provocat de limfocitele T, un tip de limfocite care joacă un rol important în apărarea organismului. Limfocitele T pătrund în creier prin breșele din bariera hematoencefalică. Celulele T recunosc mielina drept un corp străin și o atacă, fapt care explică de ce aceste celule se numesc și „limfocite autoreactive”. Atacul asupra mielinei declanșează procese inflamatoare care atrag acțiunea
Scleroză multiplă () [Corola-website/Science/318480_a_319809]
-
reduce transmiterea informațiilor între neuroni. Factorii solubili eliberați pot bloca neurotransmisia neuronilor intacți. Acești factori pot determina sau agrava distrugerea mielinei, sau pot duce la distrugerea completă a axonului. Bariera hematoencefalică face parte din sistemul de capilare care împiedică pătrunderea limfocitelor T în sistemul nervos central. Bariera poate deveni permeabilă pentru aceste tipuri de celule în urma infecției provocate de viruși sau bacterii. După ce bariera se reface, de obicei după eliminarea infecției, limfocitele T pot rămâne captive în creier. De obicei, diagnosticul
Scleroză multiplă () [Corola-website/Science/318480_a_319809]
-
face parte din sistemul de capilare care împiedică pătrunderea limfocitelor T în sistemul nervos central. Bariera poate deveni permeabilă pentru aceste tipuri de celule în urma infecției provocate de viruși sau bacterii. După ce bariera se reface, de obicei după eliminarea infecției, limfocitele T pot rămâne captive în creier. De obicei, diagnosticul de scleroză multiplă se bazează pe semnele și simptomele acuzate, în combinație cu investigații realizate prin imagistică medicală și analize de laborator. Diagnosticul poate fi dificil de confirmat, în special în
Scleroză multiplă () [Corola-website/Science/318480_a_319809]
-
acută (0,8%) datorate mitoxantronei, și leucoencefalopatie multifocală progresivă în cazul tratamentului cu natalizumab (incidența fiind de 1 la 600 dintre pacienții tratați). Fingolimodul poate cauza hipertensiune și bradicardie, edem macular, nivel ridicat al enzimelor hepatice sau scădere a numărului limfocitelor. Datele provizorii demonstrează protecția pe termen scurt pe care o asigură teriflunomida, care include printre cele mai frecvente efecte secundare: cefaleea, starea de oboseală, starea de greață, căderea părului și dureri la nivelul membrelor. Au fost raportate și cazuri de
Scleroză multiplă () [Corola-website/Science/318480_a_319809]
-
intervalul 0, 26- 30, 0 ) . Activitatea antivirală in vitro Activitatea antivirală a amprenavirului in vitro a fost evaluată împotriva HIV- 1 IIIB pe linii celulare limfoblastice ( MT- 4 , CEM- CCRF , H9 ) cu infecție atât acută cât și cronică și pe limfocitele din sângele periferic . Concentrația inhibitorie 50 % ( CI50 ) a amprenavirului a fost cuprinsă între 0, 012 și 0, 08 μM în celulele cu infecție acută și a fost de 0, 41 μM în cele cu infecție cronică ( 1 μM = 0, 50
Ro_1034 () [Corola-website/Science/291793_a_293122]
-
intervalul 0, 26- 30, 0 ) . Activitatea antivirală in vitro Activitatea antivirală a amprenavirului in vitro a fost evaluată împotriva HIV- 1 IIIB pe linii celulare limfoblastice ( MT- 4 , CEM- CCRF , H9 ) cu infecție atât acută cât și cronică și pe limfocitele din sângele periferic . Concentrația inhibitorie 50 % ( CI50 ) a amprenavirului a fost cuprinsă între 0, 012 și 0, 08 μM 38 în celulele cu infecție acută și a fost de 0, 41 μM în cele cu infecție cronică ( 1 μM = 0
Ro_1034 () [Corola-website/Science/291793_a_293122]
-
insertul nu este auto-transferabil și este slab mobilizabil. APENDICELE 1 Definițiile termenilor utilizați în prezentul document Agenți adventivi - alte microorganisme, active sau latente, ce coexistă alături de micoorganismul dorit sau sunt prezente în interiorul acestuia. Antigen - orice moleculă ce induce producerea de către limfocitele B a unui anticorp specific. O moleculă ce poate fi recunoscută în mod special de elementele adaptive ale sistemului imunitar, adică de limfocitele B sau T sau ambele. Alergen - un antigen ce poate sensibiliza indivizii și poate provoca o reacție
32005D0174-ro () [Corola-website/Law/293615_a_294944]
-
ce coexistă alături de micoorganismul dorit sau sunt prezente în interiorul acestuia. Antigen - orice moleculă ce induce producerea de către limfocitele B a unui anticorp specific. O moleculă ce poate fi recunoscută în mod special de elementele adaptive ale sistemului imunitar, adică de limfocitele B sau T sau ambele. Alergen - un antigen ce poate sensibiliza indivizii și poate provoca o reacție de hipersensibilitate la o expunere ulterioară la acest alergen. Alergie - reacții de hipersensibilitate imediate, ce apar în cazul în care un răspuns imunitar
32005D0174-ro () [Corola-website/Law/293615_a_294944]
-
diabet insulino-independent (non insulino-dependent)". Diabetul zaharat de tip 1 se caracterizează prin distrugerea celulelor beta pancreatice producătoare de insulină din insulele Langerhans din pancreas, fapt care conduce la un deficit de insulină. Principala cauză este o reacție autoimună mediată de limfocitele T. Diabetul zaharat tip 1 reprezintă aproximativ 10% din cazurile de diabet zaharat din Europa și America de Nord. Majoritatea pacienților prezintă debutul în plină sănătate, frecvent la vârsta copilăriei (deși poate să apară la orice vârstă). Sensibilitatea la insulină este normală
Diabet zaharat () [Corola-website/Science/299162_a_300491]
-
cu Epivir , fie cu zidovudina separat sau cu combinația de Epivir și zalcitabină ( alt medicament antiviral ) . Studiile au examinat efectele Epivir asupra nivelului de HIV din sânge ( încărcătură virală ) și asupra numărului de limfocite T4 din sânge ( nivelul de CD4 ) . Limfocitele T4 sunt leucocite care joacă un rol important în lupta contra infecțiilor , dar care sunt distruse de HIV . Cel de al cincilea studiu a comparat efectele asocierii cu Epivir sau placebo ( un preparat inactiv ) cu tratamentul existent pentru infecția cu
Ro_308 () [Corola-website/Science/291067_a_292396]
-
medicamente antivirale . Eficacitatea a fost măsurată în principal prin modificarea nivelului sanguin de HIV ( încărcătura virală ) și nivelului sanguin de limfocite T4 ( nivelul de CD4 ) și prin procentul de pacienți la care boala s- a agravat sau care au murit . Limfocitele T4 sunt leucocite care joacă un rol important în apărarea antiinfecțioasă , dar care sunt distruse de HIV . Ce beneficii a prezentat VIRAMUNE în timpul studiilor ? VIRAMUNE , administrat împreună cu alte două medicamente antivirale , a fost mai eficient decât combinațiile de două medicamente
Ro_1151 () [Corola-website/Science/291910_a_293239]
-
a avut un efect semnificativ din punct de vedere statistic asupra respirației , sistemului nervos central și sistemului cardiovascular . Carbaglu nu a prezentat o activitate mutagenă semnificativă în cadrul unei baterii de teste de genotoxicitate efectuate in vitro ( testul Ames , analiza metafazei limfocitelor umane ) și in vivo ( testul micronucleilor la șobolani ) . Dozele unice de acid carglumic de până la 2800 mg/ kg pe cale orală și de 239 mg/ kg pe cale intravenoasă nu au indus nici un efect asupra mortalității sau semne clinice anormale la șobolanii
Ro_165 () [Corola-website/Science/290925_a_292254]
-
expunerea sistemică bazată pe valori ale ASC la șobolani a depășit de aproximativ 13 ori , expunerea terapeutică corespunzătoare la subiecții umani . Iloprost nu prezintă acțiune genică mutagenă in vitro , la celulele bacteriene și de mamifer și nu este clastogenic în limfocitele umane până la concentrații citotoxice și nici în testul micronucleilor in vivo . Potențialul carcinogen al iloprost nu s- a demonstrat în studiile privind potențialul de producere a tumorilor la șobolani și șoareci . • Toxicitatea asupra funcției de reproducere În studiile de embrio-
Ro_1130 () [Corola-website/Science/291889_a_293218]
-
fi mult mai mică decât cea cunoscută până în prezent (nivelul letalității de 80%); imunitatea dezvoltată de către aceste persoane IgG+ poate fi protectoare. Într-adevăr, memoria imunitară indusă la maimuțele macac de vaccinurile candidate este susținută de IgG+ specifice și de limfocitele T CD8+ secretoare de IFN-γ (interferon γ) component al sistemului imunitar detectat la persoanele IgG+ recent identificate în Gabon. Infecția pe cale subcutanată a maimuțelor ("Cercopithecus aethiops") și babuinilor ("Papio hamadryas") a arătat că principala țintă a virusului Ebola după intrarea
Boala virală Ebola () [Corola-website/Science/332525_a_333854]
-
și alterări ale sistemului nervos central. Forma fatală a infecției cu filovirusuri este, de asemenea, caracterizată printr-o prăbușire a imunității adaptive care se manifestă printr-o depleție a celulelor limfoide din ganglionii limfatici, splină și timus, apoptoză intravasculară a limfocitelor T și B și celulelor NK și absența producției de anticorpi IgG specifici. Limfocitele nu sunt infectate de virus și apoptoza rezultă din interacțiunile cu markerii de suprafață (Fas/FasL, TNF/TRAIL) și/sau cu mediatorii solubili apoptogeni și/sau
Boala virală Ebola () [Corola-website/Science/332525_a_333854]
-
asemenea, caracterizată printr-o prăbușire a imunității adaptive care se manifestă printr-o depleție a celulelor limfoide din ganglionii limfatici, splină și timus, apoptoză intravasculară a limfocitelor T și B și celulelor NK și absența producției de anticorpi IgG specifici. Limfocitele nu sunt infectate de virus și apoptoza rezultă din interacțiunile cu markerii de suprafață (Fas/FasL, TNF/TRAIL) și/sau cu mediatorii solubili apoptogeni și/sau cu o activitate superantigenică a anumitor proteine virale. Colapsul imunității adaptive poate, de asemenea
Boala virală Ebola () [Corola-website/Science/332525_a_333854]
-
3 pentru informații referitoare la toxicologia preclinică . 5 5 . 5. 1 Proprietăți farmacodinamice Mecanism de acțiune Basiliximab este un anticorp monoclonal chimeric murin/ uman ( IgG1κ ) care se fixează de lanțul α al receptorilor interleukinei- 2 ( antigen CD25 ) , exprimat pe suprafața limfocitelor T ca răspuns la agresiunea antigenică . Basiliximab fixează specific , cu mare afinitate ( valoare KD 0, 1 nM ) antigenul CD25 de pe limfocitele T activate care exprimă receptorul interleukinei- 2 ( IL- 2R ) cu afinitate crescută , astfel prevenind legarea interleukinei- 2 , un semnal
Ro_959 () [Corola-website/Science/291718_a_293047]
-
chimeric murin/ uman ( IgG1κ ) care se fixează de lanțul α al receptorilor interleukinei- 2 ( antigen CD25 ) , exprimat pe suprafața limfocitelor T ca răspuns la agresiunea antigenică . Basiliximab fixează specific , cu mare afinitate ( valoare KD 0, 1 nM ) antigenul CD25 de pe limfocitele T activate care exprimă receptorul interleukinei- 2 ( IL- 2R ) cu afinitate crescută , astfel prevenind legarea interleukinei- 2 , un semnal critic pentru proliferarea celulelor T în cadrul răspunsului imun celular implicat în rejetul alogrefei . Blocarea completă și puternică a receptorilor interleukinei- 2
Ro_959 () [Corola-website/Science/291718_a_293047]
-
de distribuție la starea de echilibru a fost 8, 6±4, 1 l . Gradul de distribuție în diverse compartimente ale organismului nu a fost complet studiat . Studiile in vitro folosind țesuturi umane indică faptul că basiliximab se leagă numai de limfocitele și macrofagele/ monocitele activate . Timpul terminal de înjumătățire plasmatică a fost 7, 2±3, 2 zile . Clearance- ul total a fost 41±19 ml/ oră . Nu există variații semnificative clinic ale volumului de distribuție sau ale clearance- ului legate de
Ro_959 () [Corola-website/Science/291718_a_293047]
-
3 pentru informații referitoare la toxicologia preclinică . 13 5 . 5. 1 Proprietăți farmacodinamice Mecanism de acțiune Basiliximab este un anticorp monoclonal chimeric murin/ uman ( IgG1κ ) care se fixează de lanțul α al receptorilor interleukinei- 2 ( antigen CD25 ) , exprimat pe suprafața limfocitelor T ca răspuns la agresiunea antigenică . Basiliximab fixează specific , cu mare afinitate ( valoare KD 0, 1 nM ) antigenul CD25 de pe limfocitele T activate care exprimă receptorul interleukinei- 2 ( IL- 2R ) cu afinitate crescută , astfel prevenind legarea interleukinei- 2 , un semnal
Ro_959 () [Corola-website/Science/291718_a_293047]
-
chimeric murin/ uman ( IgG1κ ) care se fixează de lanțul α al receptorilor interleukinei- 2 ( antigen CD25 ) , exprimat pe suprafața limfocitelor T ca răspuns la agresiunea antigenică . Basiliximab fixează specific , cu mare afinitate ( valoare KD 0, 1 nM ) antigenul CD25 de pe limfocitele T activate care exprimă receptorul interleukinei- 2 ( IL- 2R ) cu afinitate crescută , astfel prevenind legarea interleukinei- 2 , un semnal critic pentru proliferarea celulelor T în cadrul răspunsului imun celular implicat în rejetul alogrefei . Blocarea completă și puternică a receptorilor interleukinei- 2
Ro_959 () [Corola-website/Science/291718_a_293047]
-
de distribuție la starea de echilibru a fost 8, 6±4, 1 l . Gradul de distribuție în diverse compartimente ale organismului nu a fost complet studiat . Studiile in vitro folosind țesuturi umane indică faptul că basiliximab se leagă numai de limfocitele și macrofagele/ monocitele activate . Timpul terminal de înjumătățire plasmatică a fost 7, 2±3, 2 zile . Clearance- ul total a fost 41±19 ml/ oră . Nu există variații semnificative clinic ale volumului de distribuție sau ale clearance- ului legate de
Ro_959 () [Corola-website/Science/291718_a_293047]
-
niciun bloc cardiac de gradul doi sau trei ( vezi pct . 4. 4 ) . Activitate antivirală in vitro : activitatea antivirală in vitro a lopinavirului împotriva tulpinilor HIV de laborator și clinice a fost evaluată pe liniile celulare limfoblastice infectate acut , respectiv pe limfocitele din sângele periferic . În absența serului uman , valoarea medie CI50 a lopinavirului împotriva a cinci tulpini de laborator de HIV- 1 diferite , a fost de 19 nM . În absența și în prezența serului uman 50 % , valoarea medie CI50 a lopinavirului
Ro_540 () [Corola-website/Science/291299_a_292628]