422 matches
-
și provocări. Tocilescu reușește să nu priveze textul de o poeticitate faptică, adică de un nivel doi care dă dimensiune acțiunilor propriu-zise. Regizorul echilibrează stratul poetic și background-ul actanțial, aducând anumite accente lexicale contemporane. Tocilescu lucrează cu noțiuni etice liminare. Paradoxul situării lor la limita dintre asumarea până la capăt a cuvântului dat, indiferent de riscurile implicate, și devierea În capcanele trădării stă tocmai În faptul că valorile etice sunt, deopotrivă, vulnerabile și puternice. Pe acest marcaj uneori răsturnat evoluează spectacolul
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2197_a_3522]
-
Cristian Teodorescu, Coști Rogozanu și Bogdan Ghiu. » Petru Cimpoeșu - câștigător al Premiului Național de Proza „Ziarul de Iași“. La Premiul „Aurel Leon“ pentru debut ieșean au fost nominalizate două volume, apărute la Editură Universității „Al.I. Cuza“: Paratextul. Poetica discursului liminar în comunicarea artistică - Valeriu P. Stancu și Microfonul de serviciu - Alex Savitescu. Câștigător a fost desemnat volumul semnat de Valeriu P. Stancu. Iunie » „A fost nevoie de Palme d’Or ca să afle și românii că aici se fac filme bune
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2192_a_3517]
-
mai scăzut de GH sau IGF-I (la limita inferioară a normalului) , dar cauza principală pare a fi un deficit de maturare la nivelul cartilagiilor de creștere, care însoțește sindromul . Răspunsul acestor copii la tratamentul cu hormon de creștere e liminar, iar pe durată lungă rezultatele sunt nesatisfăcătoare cu privire la talia finală atinsă . Trebuie să se țină cont de faptul că pacienții cu sindrom Down sunt predispuși la afecțiuni autoimune și pot dezvolta în decursul perioadei de creștere o tiroidită autoimună Hashimoto
Tulburările de creștere: ghid de diagnostic și tratament by Dumitru Brănișteanu () [Corola-publishinghouse/Science/92272_a_92767]
-
Este posibil ca unii dintre copiii cu talie mică și cu un nivel mic (deși încă în limitele normalului) de IGF-I să aibă deficiențe genetice subtile ale sintezei de IGF-I. Luând în considerare și acești copii cu rezistență liminară la acțiunea GH, deficitul secretor de IGF-I ar putea fi, în mod analog cu deficitul parțial de GH vs deficitul sever de GH, mult mai bogat reprezentat decât situațiile extreme de deficit primar sever de IGF (planșa 27) . Așadar
Tulburările de creștere: ghid de diagnostic și tratament by Dumitru Brănișteanu () [Corola-publishinghouse/Science/92272_a_92767]
-
ale extremităților, scăderea masei și forței musculare) și exoftalmie. în plus, copiii aflați în perioada de creștere vor suferi o accelerare a vitezei de creștere în paralel cu avansarea mai rapidă a vârstei osoase. Accelerarea creșterii din hipertiroidie este totuși liminară, mai puțin amplă și evidentă decât încetinirea creșterii din hipotiroidie. Dacă hipertiroidia e neglijată, talia finală a copiilor hipertiroidieni va fi, în mod analog cu ce se întâmplă în pubertatea precoce din cauza excesului prematur de hormoni sexoizi, mai mică decât
Tulburările de creștere: ghid de diagnostic și tratament by Dumitru Brănișteanu () [Corola-publishinghouse/Science/92272_a_92767]
-
Băiatul din dreapta are 7 ani și 6 luni: se află sub tratament cu GH 0,05 mg/kg/zi de 18 luni, a câștigat 18,7 cm (de la 94,5 la 112,2 cm); facies triunghiular, urechi jos implantate, intelect liminar (colecția D.D. Brănișteanu). Planșa 37. Sus: boltă palatină ogivală, malimplantații dentare, scurtarea metacarpienelor 4 cu posibilitatea unirii metacarpienelor 3 și 5 cu pixul (pacientul A.C.); jos: cubitus valgus, pectus excavatum. Planșa 38. Băiat cu sindrom Noonan. Se observă fanta palpebrală
Tulburările de creștere: ghid de diagnostic și tratament by Dumitru Brănișteanu () [Corola-publishinghouse/Science/92272_a_92767]
-
teamă, suferință și îi oferă rațiuni deculpabilizante și un nou sens vieții. Plata pentru aceste modele valorice primite variază de la individ la individ. Pentru cei slabi, cu un ego scăzut, cu un nivel de instruire foarte redus și o inteligență liminară, ea se poate întinde pe toată durata detenției. Fiind un mediu dur, plin de privațiuni, valorile morale fundamentale dreptate, cinste, echitate, omenie, demnitate, sinceritate, modestie etc. capătă conținuturi diferite. Dreptatea se bazează pe forță, cinstea înseamnă loialitate față de grup și
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
lui interior e foarte bogat, dar el se desfășoară din incident în incident mai mult decât din idee în idee. Prins în păienjenișul acțiunii, acest personaj unic ne apare ca o inteligență hiperbolizată. Inert și nedumerit, el este un martor liminar. Interioritatea lui și exteriorul fuzionează. În vreme ce viața i se întâmplă, el suportă, îndură mult peste resursele lui. Realul îl devorează. Gândirea e ultima fortăreață. Baza caracterizării este rememorarea. Există o serie de stări definitorii de care autorul Desperado se folosește
Literatura contemporană britanică: literatura Desperado by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
naturalețea dicțiunii poetice sunt cele două coordonate ce conferă pecetea originalității liricii lui Labiș. Poezia sa încearcă să sesizeze, din perspectiva înțelegerii și empatiei, contradicțiile și paradoxurile realității, într-un demers prin care treptele înțelegerii umane sunt convertite în trăire liminară, de cea mai pură esență afectivă. Temperament romantic și aflat mereu în căutarea unor idealuri etice, Nicolae Labiș vibrează sensibil în fața fenomenelor, atribuindu-le înțelesuri profunde.
NICOLAE LABIȘ – RECURS LA MEMORIE DIMENSIUNI SPAŢIO-TEMPORALE ÎN POEZIA LUI NICOLAE LABIȘ by MIHAELA DUMITRIŢA CIOCOIU () [Corola-publishinghouse/Science/91867_a_107354]
-
în formarea culturii. În sistemul său, stilul e un produs al inconștientului. Cu propriile-i cuvinte: „Categoriile receptivității aparțin în grad intens conștiinței, prin ele se constituie cunoașterea. Categoriile acestea pot fi produsul unor funcții inconștiente, dar numai în sens liminar „inconștiente”. Dimpotrivă, categoriile spontaneității aparțin inconștientului abisal: de acolo ele determină stilul plăsmuirilor spirituale. Aspectul stilistic al plăsmuirilor poate foarte ușor să scape neștiut tocmai creatorilor”(Lucian Blaga: Geneza metaforei și sensul culturii, p. 123. ). Această afirmație a filosofului român
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
că un aspect particular al unei realități mai cuprinzătoare, care depășește domeniul strict al literaturii. Într-o "Notă pentru o mărturisire literară" (1932), el afirmă că "[p]oezia întocmai că un fenomen fizic participa de misteriosul vieții [s.n.]".1 Punctul liminar al unei astfel de aserțiuni ar putea fi acel misterium cosmogonicum, la care conduce întreaga construcție speculativa poescă din Eureka 2 (1848), conform căreia "universul este cel mai sublim dintre poeme"3, iar Divinitatea, Artistul Suprem. În această lucrare ce
Gândul din gând: Edgar Poe și Ion Barbu by Remus Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
ce conține, în sine, toate diferențierile imaginabile - sau cum spune Gilles Deleuze, "gigantică memorie [...] unde totul coexista", ale cărei elemente componente sunt "părți în putere [en puissance], formează secțiunile potențiale ale unui Tot, el însuși virtual 32. Această realitate primară, liminara, constituie fondul și sursa existenței noastre, iar desfășurarea ei, în timp, (așa cum o schițează Henri Bergson în "Evoluția creatoare", 1907) evocă, subtil, schemă păcatului biblic 33, este continuă creștere. Reprezintă simbolic, totodată, punctul ei cel mai înalt ("zenit"), dacă avem
Gândul din gând: Edgar Poe și Ion Barbu by Remus Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
crește, se "inventează" continuu, printr-o perpetua (auto)geneză. Barbu pare să păstreze ideea creației că voința a unei puteri transcendente, eventual divine, din cosmogonia poescă schițata în Eureka, simbolizata de elementul euharistic ("potir"112), corelata cu existența unui punct liminar, din care, prin difuziune ("propagare"), prin continuă opoziție a atracției și respingerii ("principiile"), universul vizibil și spiritual, (că sfere înscrise în sfere, i.e., concentrice) este creat potrivit unui plan ("clare geometrii") al Spiritului Absolut 113. Pentru "principii" o soluție alternativă
Gândul din gând: Edgar Poe și Ion Barbu by Remus Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
din aceste străfulgerări, o "lumină" durabilă, un efort de consolidare este necesar: trăirile trebuie ordonate în concepte. În Phaedrus, prin mitul căilor înaripați și surugiului, Platon configurează, într-o formă alegorica, un model tripartit al sufletului (care este și punctul liminar al teoriilor de mai târziu - Kant, Coleridge, Bergson): surugiul reprezintă rațiunea intelectul, calul negru, pasiunile devoratoare, iar calul alb, natura irascibila. Doar îmblânzind caii poate vizitiul să se ridice la ceruri și să se bucure de cunoașterea divină. Pentru a
Gândul din gând: Edgar Poe și Ion Barbu by Remus Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
ce își regăsește Unitatea pierdută ("arce protectoare 56 în cer") cu Absolutul. Reîntâlnim, în paragraful de mai sus, o expresie - "calmă participare" - , ce ne trimite cu gândul la formulă foarte apropiată din articolul "Opera de artă că integrare" (1920), punctul liminar al acestui studiu (vezi mai sus) și care pune în lumina valoarea metafizica a creației artistice - problema comună marilor artiști și scriitori de la începutul secolului XX, căreia Henri Bergson i-a oferit o soluție întru-totul originală: acesta nu numai că
Gândul din gând: Edgar Poe și Ion Barbu by Remus Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
evoluția liricii noastre și de "sincronizarea" ei cu evoluțiile de pe Continent -, a celor inițiați în mecanismele lui ("auzuri florale, promovate")14, conținutul experiențial al poeziei este o condiție sine qua non a facerii operei, însă, presupunem noi, numai că punct liminar al acesteia (origo): Aici, însă, auzuri florale, promovate, le interpretară necesar că intervalul, numai, "unei albe combustii". Exauția prin uitare: faptul taumaturgic al Analysei, conferind existența străină și transferată, extremelor pulverizări 15 (italice în original). Printr-o metaforă, "combustie albă
Gândul din gând: Edgar Poe și Ion Barbu by Remus Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
iar acesta, la rându-i, nu se putea cunoaște, cu adevarat, decât prin intermediul propriei opere. Creația este, pentru fiecare individ, o obligație fundamentală și un act primar, prin care acesta se individualizează și ia parte la alte realități 63. Punctul liminar al oricărui act de creație autentic, rămâne pentru Ion Barbu, principiul socratic - "Știe-te!" - "Gnothi seauton" (Cunoaște-te pe tine însuți), menționat de Platon în Charmides 64. Principiul transcendent la care autorul participa astfel - creația continuă - este identificat de Bergson
Gândul din gând: Edgar Poe și Ion Barbu by Remus Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
lumea sublunara, materială pe care doctrina "poeziei pure" o respinge ("având oroare")17. Știm, de asemenea, ca, în viziunea lui Ion Barbu - dar acest lucru este adevărat și pentru Edgar Poe - , travaliul poetului ("faptul cel mai stingher"), are ca punct liminar, tocmai sacrificarea eului superficial, temporal, sugestie pe care textul poesc - "Manuscris găsit într-o sticlă" -, la care se face aluzie aici, o conține de asemenea 18, pentru a-și regăsi, astfel eul profund. Sub eul factice și superficial, se disimulează
Gândul din gând: Edgar Poe și Ion Barbu by Remus Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
sociale; în plus, au existat și unele proiecte sau programe de cercetare aplicative prin care s-au urmărit modalitățile practice de realizare a integrării în anumite școli generale și profesionale de masă a unor copii cu deficiențe (copii cu intelect liminar, cu deficiențe fizice care nu afectau autonomia personală și posibilitatea practicării unor profesii, copii cu hipoacuzie sau cu ambliopie ușoară și moderată etc.); rezultatele au fost favorabile și au încurajat extinderea acestor modalități de educare și profesionalizare a copiilor cu
Psihopedagogia persoanelor cu cerinţe speciale: strategii diferenţiate şi incluzive în educaţie by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/874_a_1657]
-
același rol,,au aceeași funcționalitate” și abia atunci cuvântul poate deservi în aceeasi masură imaginea concretă și imaginea generalizată. Transferul acțiunii pe plan intelectual se oprește, de cele mai multe ori, la nivelul imaginii generalizate a acțiunii. Sunt copii surzi cu intelect liminar care lucrează cu imagini până la sfârșitul școlarității. Acțiunea intelectuală este tocmai mecanismul psihologic al imaginii abstracte, mecanismul formării existenței ei ulterioare, și după cum arată profesorul Paul Popescu Neveanu: ,,acțiunile se transformă în operații care intervin ca instrumente ale unor acțiuni
Rolul activit ăţ ii matematice în dezvoltarea gândirii copilului pre ş colar cu deficien ţă auditiv ă : ghid metodologic by Petrovici Constantin (coord.), Solomon Margareta () [Corola-publishinghouse/Science/91654_a_93192]
-
lume paralelă "tot aici, pe pămînt, în lumea noastră", de unde trimit, periodic, semne (acel "As always, A.D.P. Remember, Niculina-Laurian" este o trimitere la ceea ce Corul cere cu un timbru metalic: "Amintiți-vă!"). Explicația dispariției Maestrului (cel mai probabil în planul liminar al propriei istorii 718), care scapă raționalului Albini, este în viziunea lui Ieronim Thanase fie că, "prin creația sa, Pandele s-a anonimizat ca Meșterul Manole, ca Brâncuși din ultima sa piesă", fie în teatrul Maestrului care ilustrează o soluție
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
cu revelarea; realul demundaneizat arată o altă dimensiune - invizibilă - acolo unde corpul lumii și al poemului se descompun. Albul din miezul întunecimii profilează imaginea matricială a unei înălțări fulgurante. Iată cum tot ceea ce coboară în imprezentabilul premanifestării dobândește în chiar liminarul acestei limite o strălucire nelimitată, a noii imagini care se ridică din adânc, vine de departe. A fi desprins de lume - și de imaginea evidenței pe care aceasta o proiectează pe retină - înseamnă a fi pus în depărtarea cea bună
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
locuiește-i însăși locuința", locuirea în nelocul prevenirii, acolo unde nimic nu are loc, nu dă loc decât golului prin care se vede. În rest nimic - realul gros din jur/ se scurge prin cadențe ca prin ciur", decantat până la pragul liminar al pre-realului, derealizat până la quidditatea esenței pure. În rest nimic - doar un teren incult/ în care nu s-a-nsămânțat demult", pustiul în așteptare, tărâmul purei putințe-de-a-fi înaintea puterii ființei absolute. În rest nimic - rotund ca un inel/ verbul e forma vidului
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
lucruri de Al. Grigore 39: "Prea multă noapte și numai/ o singură răsuflare de aripi/ prea singur și totuși prea viu/ pentru-a împreuna frumos mâinile". Ceea ce pare să fie un exces al determinațiilor ființării e compensat contrapunctic de trăiri liminare, deficitare în orizontul existenței. Răsuflarea de aripi nu e o imagine prin sine; ea nu se configurează semnificativ decât în raport cu un corelat imaginal, profilându-se pe fundalul nopții. Ceea ce e excesiv, prin întunecarea perspectivei, face cu putință, în mod paradoxal
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
poemul Început de Gheorghe Istrate 44: "din lucruri pe furiș curg lacrimi/ din Noapte se preling planeți/ peste ființă peste patimi/ n-ai timp să vrei să mai regreți". Curgerea, prelingerea sunt actele acestei lente prefaceri, discursul lucrurilor spre ființarea liminară, spre pragul adânc în care ființă nu este, noapte în care sensul se eclipsează, nici timp, voință, patimi ori regret. Lucrurile dispar sub nivelul conștiinței care nu mai ia act de ele, laolaltă cu orice experiență care ar da seama
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]