383 matches
-
-o. Doar puișorii o s-o cunoască acum și ei (din pădure se aude „vocea” Lupului și „tânguielile” Vulpii) Cocoșul: Lupul și Vulpea o cunosc pe Raluca; ea cu Grivei mau scăpat de câteva ori din ghearele lor. Miki: Ce cocoș lingușitor! „Raluca m-a salvat din ghearele lor?!” Puii, în cor: Curtea este măturată/Apă rece e-n fântână/ S-o primim pe Raluca cu voie bună! Cocoșul: Ana, sora ta Raluca, pe care n-am mai văzut-o de doi
Teatrul ca o lecţie de viaţă by Ion Bălan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91610_a_92357]
-
un vexillum în Germania!“ zbiera altul. Tiberius Nero surâde. Așa e, oștenii l-au primit cu lacrimi de bucurie în ochi. Mulți luptaseră sub comanda lui în diferite regiuni ale imperiului. Bătrânul consideră că este momentul să-l ia pe lingușitor un pic peste picior și rostește cu un ton excesiv de laudativ: — Bravo ție! Dai dovadă de sentimente rar întâlnite la tinerii din vremea noastră. În clipa următoare însă mintea îi fuge la mezina lui, așa că, în loc să glumească mai departe, suspină
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
din lectici și au fost cărați cu toții pe brațe până lângă altar. — Drumul ăsta din vale nu e Calea Flaminia? se interesează Velleius Paterculus. Dacă știi, ce mai întrebi? îl repede țâfnos. Și mucosul ăsta! Cât e de obraznic și lingușitor, doar pentru că Tiberius Nero l-a luat cu ei! De n-ar fi fost el, capadocienii ar fi urcat liniștiți colina, fără să mai pretindă că n-au voie să intre în incinta sfântului lăcaș. Își mai ostoiește mânia cu
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
ochi curioși cum îngânam rugăciunile și apoi, ca și cum ar fi descoperit cine știe ce ciudățenie, m-a întrebat: Senior tălmaci, ce faceți acum? Am crezut ca un neghiob că avea înclinație către rugăciune, dar nu era așa. Mai întâi mi-a zâmbit lingușitor și după aceea, coborându-și dintr-o dată glasul, m-a rugat să-l am în vedere ca să i se dea doar lui drept de negoț în Nueva España. L-am ascultat ferindu-mi fața de cuvintele lui de parcă i-ar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
-
fac în așa fel încât să i se dea numai lui drept de negoț în Nueva España - a intrat spășit în chilia mea împreună cu alți câțiva negustori. Padre, zise omul cu dinți galbeni pe chipul căruia mijea un zâmbet subțire, lingușitor. Padre, cu toții vrem să se ne facem creștini. Pentru ce? glasul meu era de gheață. Pentru că ne-am dat seama de binefacerile învățăturii creștine. Bâlbâindu-se, îmi spuse anevoie ce părere aveau ei. Se întâmpla întocmai după cum îmi închipuisem. Știu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
-
să ne jucăm rolul perfect, excesul de discreție ne face să apărem insensibili. E naiv să te miri. E cinic să nu te indignezi. Tu crezi că, dacă ai vrea, ai putea să începi chiar de azi să fii minciunos, lingușitor și crud, ca să poți triumfa în viață. Credința că poți reuși să ai defectele pe care nu le ai este o iluzie tot atât de vană ca și aceea că numai dacă ai vrea, ai putea să cânți ca Tamango. Însușirile date
Adela by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295596_a_296925]
-
ar Talpa Iadului de suflet, să te fiarbă În cazanul cu smoală, să nu te scoată de acolo decât atunci când Îi voi porunci eu...!!” - Îi fulgeră lui Tony Pavone prin Întregul sistem nervos al creierului dar, răspunse pe un ton lingușitor. „Șefu’ te rog să nu interpretezi greșit. Am o deosebită stimă pentru gradul de omenie, de onestitate și mai ales de sfaturi Înțelepte ce Întodeauna le-am urmat...! Sunt destul de necăjit, munca cu oamenii nu-i o treabă la Îndemâna oricui
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
douăzeci de ani, este să nu fii înțelept“. E adevărat că-și dăltuia vorbele în aurul meu. Ziua în care au început lucrările a fost una dintre cele mai somptuoase din viața mea. În amurg, înconjurat de un roi de lingușitori, m-am dus să așez la temelie, în cele patru colțuri ale viitoarei construcții, talismane de preț și șuvițe de păr de copil, cu grijă tăiate de pe capul fetiței mele; devenisem dintr-odată sensibil la magie și la superstiții, lucru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
se rostogolească. — Ce succes a fost vineri seara! a continuat el. Abia aștept să fac niște poze. Acum încerc să-l prind pe Tony, dar știi cât de ocupat este. —Tony ar fi minunat, a spus Adrian pe un ton lingușitor. Duggie îl ignoră complet. Și păreau toți teribil de fericiți, nu? Totuși, ce adunătură de costume, dragă! Și nici măcar curate, unele - l-ai văzut pe tipul din conducere, cu mătreața aia? se înfioră el teatral. Mergem, dragă? —Duggie, ți-am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2162_a_3487]
-
instantaneu. Și totuși arăta bine, ceea ce era tot ce conta. Duggie m-a împins pe ușă afară. Când am ajuns în stradă, unde puteam vorbi, s-a întors și a făcut o grimasă: —Înspăimântător, nu-i așa? Al naibii de ciudat și lingușitor. Dar Willie îl adoră. Face asta doar ca să mă enerveze; știe perfect că mie îmi plac mai duri. Ticălosul! L-a angajat în absența mea, îți vine să crezi? Costum verde deschis, Dumnezeule. Și Adrian. Ce fel de nume mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2162_a_3487]
-
că ea a aranjat casa. ceea ce e complet fals eu am făcut chiar și finisările la zugrăvit- știi, am făcut un curs, am pus și imitația de marmură verde etrusc din baia tatei... —Vinișoarele au ieșit perfect, i-am spus lingușitor. —Trebuie să folosești pene, mi-a mărturisit Suki. Îți arăt, dacă vrei. Oricum, eu am făcut-o și nu Genny. Doamne, o urăsc. Deci ți-a spus că ea a aranjat casa? — Până la un punct. Cred că n-o să mă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2162_a_3487]
-
s-a uitat la mine cu admirație sinceră. —Sebastian este un bărbat norocos, a spus. Prin asta nu vreau să insinuez că aparții cuiva. Sunt chiar sigur că nu. Capacitatea lui de a exprima admirația, evitând totodată să fie atât lingușitor, cât și a-l face pe cel admirat să se simtă obligat în vreun fel, era impresionantă. M-am uitat înapoi la el cu aceeași lipsă de prefăcătorie cu care se uita și el la mine, soarele bătându-ne în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2162_a_3487]
-
băiatului? O merită. Lui Sir Richard îi reveni imediat simțul umorului. — A avut un an excelent până acum. Un an excelent. Își bătu nasul cu degetul. Știi, aceste lucruri se observă mereu. Absolut, Sir Richard, i-a zis David Stronge lingușitor. Richard Fine i-a aruncat o privire care nu era deloc prietenoasă. David Stronge se menținea în bancă deoarece era pregătit să îndeplinească o serie de sarcini administrative pe care orice alt director administrativ le-ar fi considerat prea umilitoare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2162_a_3487]
-
să Învîrtă cu lingurița În ceașcă, schițînd un zîmbet felin printre nori de tutun olandez. — Vezi cum stau lucrurile. Trebuie să conduc casa cu mînă de fier. — Da, v-ați transformat Într-un căpcăun, don Gustavo. — Iar tu Într-un lingușitor. Spune-mi, Daniel, acum că nu ne aude nimeni. De ce nu-i o idee bună să anunțăm poliția despre ce s-a Întîmplat? — Fiindcă știe deja. — Ce vrei să spui? Am dat din cap afirmativ. În ce soi de Încurcături
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2276_a_3601]
-
prezumțiosul cu succese imaginare, conflictul dintre bărbați și femei („cel dintâi ecou comic al conflictului dintre bărbați și femei”<footnote Ibidem, p. 65. footnote>), avarul (fiind și prima întruchipare a „provințialului”). Caracterurile lui Mumuleanu cuprind momente de comedie de moravuri. Lingușitorii, Muierile, Nobilul vechi și sărac, alcătuind o amplă galerie de portrete în gustul clasic, anticipând comicul caragialesc. Tipurile fundamentale ale epocii apar în Comedia vremii (1833), cunoscută mai ales sub titlul de Franțuzitele, aparținând lui Costache Facca. Este prima piesă
PERSONAJUL COMIC ÎN TEATRUL LUI I. L. CARAGIALE by Aurora Ștefan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/380_a_592]
-
zăhărelul pe sine Însuși și atunci când era beat, dar mai ales când era treaz? De ce Îi era teamă să privească adevărul În față? De ce, de fiecare dată când dă pătura la o parte, descoperă sub ea un alt Noimann, din ce În ce mai lingușitor față de sine Însuși? A intuit oare Mathilda adevărul legat de persoana sa? În timp ce stomatologul Paul Își punea astfel de Întrebări, la Corso, savurându-și cafeaua, Satanovski făcea cărțile și, așezând asul lângă valet și valetul lângă dama de treflă, sufla
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2337_a_3662]
-
Era un băiat înalt, slab, cu fața plină de pistrui și cu părul roșu ca morcovul. Barosanul, noul nostru diriginte, îl numise cestor pe Ciurea, și el era tare măgulit când noi, elevii de rând, ne guduram pe lângă el, spunîndu-i lingușitor: "Stăpîne!" Stăpânul avea o foarte mare însemnătate în clasă, pentru că de el depindeau multe! Întotdeauna, așa-zisul "șef al clasei" a avut cuvânt greu în fața profesorilor, care, convinși că este cel mai bun element, îl ascultau în tot ce spunea
Cișmigiu Comp by Grigore Băjenaru [Corola-publishinghouse/Imaginative/295561_a_296890]
-
oferi daruri când sunt ofensat. — Înțeleg și sunt de acord cu Domnia Voastră, zice prințul Kung cu delicatețe. Dar nici nu știți ce umilințe am îndurat eu. Sunt presat din ambele părți, și din exterior, și din interior. Am fost numit „lingușitorul diavolului“ de către propriii mei ofițeri și funcționari. — O meriți. — Ei bine, e ușor să ne închidem ochii, însă va dispărea realitatea astfel? Prințul Kung face o pauză, apoi se hotărăște să termine ce voia să spună: Adevărul e că suntem
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2323_a_3648]
-
mustăți motanul care, plin de sfială, își crăpase ochii galbeni. Fața cu negi a pictorului îmi păru acum mai omenească. La rîndul său mă cîntări binevoitor. - Semeni cu taică-tău. - ...Doream să vă caut. - Bagă de seamă, să nu fii lingușitor. - Nu mă invidiez decît pe mine... - Ia te uită! exclamă surprins Goilav. Sub părul alb ca floarea de cireș îi scînteiră ochii. Mă pofti înlăuntru. Gospodăria pictorului părea mai veche decît mahalaua de alături. Așezată pe o retezătură, povîrnișul de
CARTIERUL SULAMITEI by MARCEL TANASACHI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/513_a_701]
-
de păsări, Își aminti ceva și se Întoarse: „Vezi să aibă doamna pe ea chiloții și țâțaru’ cu sclipici!”. „Da, domnule, măreția morții unei zile e mai adâncă decât cea a nașterii ei...” Băieții aveau acum prilej să-l Înjure lingușitor pe bogat: „Fir-ai al dracu’ să fii tu, Odraslă, ai călărit-o pe circăreasă. Te-n cur pe mă-ta și pe neamu’ tău! I-ai văzut-o? Cum arată?”. „N-am văzut-o, bă, că stinsese lumina. Mi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
și pentru cine lucrează acești funcționari cu duble funcții... Apăruse la ușă într-o dimineață, așa, dintr-odată. O mutră cumsecade, o voce plăcută, până te trezești a și intrat, ca ăia care devastează apartamente și dau foc pisicilor. Politicos, lingușitor... gata, a și pus mâna pe tine, chiar dacă n-ai nici câini, nici pisici, nici canari, altul o fi interesul. „Pot intra? Și aș putea să vă deranjez cu o conversație, altă dată?“ Măgarul! Dar acum, la telefon, îl repezise
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]
-
cu cine se putea, cu toți. Ai văzut familia Pesaro? Tabloul acela cu fecioara și sfinții. Nobilul venețian Iacopo Pesaro... În tabloul acela, am îndreptat privirea Sfântului Petru și Madonei spre donator. Mde... suntem vicleni. Vicleni, dar artiști. Sunt un lingușitor... un lingușitor scârbos, nu alta. Dar să opui sfintei Fecioare, intangibila, un steag? Un simplu steag, pânza și joaca lumească. Mare îndrăzneală, să știi. D-aia suntem artiști, d-aia. Dar culoarea! Culoarea... culoarea, impertinența artistului, virtuozitatea. Că altfel... portretele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]
-
se putea, cu toți. Ai văzut familia Pesaro? Tabloul acela cu fecioara și sfinții. Nobilul venețian Iacopo Pesaro... În tabloul acela, am îndreptat privirea Sfântului Petru și Madonei spre donator. Mde... suntem vicleni. Vicleni, dar artiști. Sunt un lingușitor... un lingușitor scârbos, nu alta. Dar să opui sfintei Fecioare, intangibila, un steag? Un simplu steag, pânza și joaca lumească. Mare îndrăzneală, să știi. D-aia suntem artiști, d-aia. Dar culoarea! Culoarea... culoarea, impertinența artistului, virtuozitatea. Că altfel... portretele... doar știi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]
-
am să scap. Sunt pe moarte, ți-am spus. — Monstrul tricefal e oriental, dar ați urmat Europa. Nu zoomorfă, ci antropomorfă. Europa, adică Apollo și Christ? Lupul înfometat, devorând amintirile. Leul atotputernic și dominator, prezentul. Viitorul ezitant, ca un câine lingușitor... Ați visat emblema vârstelor, Prudența? E mută prudența, e mută? — Ce vrei, ce mai vrei... cuvintele astea, nu știu ce vrei. Termină că înnebunesc, nebunule, începu săurle Tizian. Înnebunesc, auzi! Lasă-mă să mor, nebunule. Sunt mort, ți-am spus, am 99
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]
-
-mi permiteți, mă retrag, vă las să vă gândiți la problemă, E deja gândită, nu plecați, De fapt nu mă surprinde, domnul ministru se bucură de privilegiul de a avea o gândire foarte ageră, Ceea ce ați spus ar suna, poate, lingușitor dacă nu ar fi o realitate, e adevărat, gândesc cu rapiditate, Veți accepta propunerea, Voi face o contrapropunere, Mă tem că nu o vor accepta, termenii În care a vorbit emisarul, pe lângă peremptorii, erau mai mult decât amenințători, vor mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2327_a_3652]