396 matches
-
și submaxilară: de la nucleul salivar superior din punte, pe calea nervului intermediar al lui Wrisberg, trec prin ganglionul geniculat al facialului și coboară pe traiectul acestuia până în nervul coarda timpanului care, în apropiere de cavitatea bucală se unește cu nervul lingual. De aici, se distribuie la nivelul glandei submaxilare și sublinguale. Eferențele simpatice. Pentru toate glandele salivare fibrele eferente pornesc de la nivelul măduvei toracale (T1-T2; coarnele laterale), părăsesc rădăcinile anterioare, merg prin ramuri comunicante în ganglionul cervical superior unde fac sinapsă
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2282]
-
1’ și eliberează doi acizi grași liberi. Colesterol hidrolaza acționează asupra esterilor colesterolici cu producere de colesterol și acizi grași liberi. Fosfolipaza A2 scindează legăturile esterice ale AG cu producere de AG liberi și 1-lizofosfatide. In stomacul sugarului acționează lipaza linguală (secretată de glandele Ebner din cavitatea bucală; devine activă numai în stomac la un pH de 5,5) care scindează lipidele din lapte, eliberând AG cu lanț mediu și gliceride parțiale. Primul pas în digestia lipidelor este fragmentarea globulelor de
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2282]
-
amigdalele sunt slab dezvoltate, iar în copilărie, hipertrofiază și involuează după pubertate, la bătrâni fiind mici și sclerotice. Uneori, la copii, amigdalele faringiene hipertrofiate sunt din cauza vegetațiilor adenoide (polipii) - ce astupă orificiile nazale. Se cunosc mai multe tipuri de amigdale: linguală, faringiene, palatine, tubulare. Ca prototip, se folosesc amigdalele palatine - organe pereche, formate din noduli limfoizi sau foliculi amigdalieni. Pe lângă nodulii limfoizi, mucoasa palatină, este străbătută până în profunzime și de elemente limfoide difuze, astfel încât întreg coreonul și epiteliul sunt transformate într-
MIELOMUL MULTIPLU (PLASMOCITOM –BOALA KAHLER RUSTITZKI ) by MIHAI BULARDA MOROZAN () [Corola-publishinghouse/Science/1667_a_2959]
-
insuficiență cardiacă cronică, bronhopneumopatii, paliditate șoc hemoragic, anemie Biermer, icterul, etc.), cicatricele postoperatorii, elasticitatea (pliul cutanat abdominal poate fi leneș sau persistent evidențiind o deshidratare mai mult sau mai puțin gravă; aceasta este confirmată și de aspectul „prăjit” al mucoasei linguale, jugale, hipotonia globilor oculari și de absența sau reducerea diurezei oligo-, anurie). Peteșiile, echimozele pot trăda o tulburare de coagulare. c. Țesutul celular subcutanat: gradul de dezvoltare al acestuia va confirma aprecierea stării de nutriție prin IMC; se explorează prin
Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa, Dr. Radu Moldovanu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1183]
-
acesteia sau creșterea în amplitudine poate semnifica dezvoltarea unei tromboze venoase profunde, infecția plăgii, viroză respiratorie, etc. Febra neregulată, cu valori mari 39-40șC, este caracteristică pentru supurațiile profunde. Aprecierea stării de hidratare se realizează prin: măsurarea diurezei, aspectul urinei, mucoasei linguale, pliul cutanat abdominal; astfel în deshidratare urina este în cantitate redusă (sub 500ml/zi), concentrată, hipercromă, axilele sunt uscate, pliul cutanat „leneș” ori persistent, globii oculari hipotoni. Examenul aparatului respirator și cardio-vascular poate evidenția infecții bronho-pulmonare, aritmii, hipotensiune etc. Drenurile
Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa, Dr. Radu Moldovanu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1183]
-
mult prea rigid. -Dacă se dorește folosirea unui sistem special de tipul unei bare cu călăreț, bara poate conecta cele două implanturi din pozițiile A și E pe fața vestibulară a acestora, iar pe cel din poziția C pe fața linguală. Ca rezultat, se poate modela o bară perpendiculară pe direcția de rotație. Totuși, alegera O-ringurilor ca sistem special de menținere și stabilizare oferă o mai mare flexibilitate în realizarea designului barei și poziționarea ei. -Bara de conectare trebuie modelată
Modulul 3 : Aspecte clinice şi tehnologice ale reabilitării orale (protetică şi tehnologia protezelor) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101014_a_102306]
-
os, s-a efectuat în mucoasa fixă, pornind de la nivelul premolarului 34, papilar interdentar, intrasul-cular, pe muchia crestei, ajungând până la nivel distal de molarul 44, la nivelul papilei interdentare. Se asociază și două incizii de „descărcare” pe versantul vestibular și lingual, de aproxiamtiv 2-3 mm. Cu decolatorul se decolează spre vestibular și spre oral, din aproape în aproape, lamboul muco-periostic, fără a sfacela sau delabra muco-periostul. Se fixează apoi lamboul astfel decolat cu fir de sutură, pentru a evidenția cât mai
Modulul 3 : Aspecte clinice şi tehnologice ale reabilitării orale (protetică şi tehnologia protezelor) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101014_a_102306]
-
clinic Incubația medie este de 3 zile (1-10 zile). Debutul este brusc, cu febră, curbatură, vărsături, disfagie, uneori dureri abdominale, urină hipercromă. Perioada de stare se manifestă prin exantemul și enantemul caracteristice. Enantemul scarlatinos este constituit din angină și ciclul lingual. Angina poate fi eritematoasă “în flacăra”, eritemato-pultacee sau pseudo membranoasă. Ciclul lingual durează 7 zile și parcurge următoarele aspecte: limba inițial saburală, se descuamă progresiv de la vârf la margini, spre baza “V”-ului lingual. Când descuamarea este completă, se descrie
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
cu febră, curbatură, vărsături, disfagie, uneori dureri abdominale, urină hipercromă. Perioada de stare se manifestă prin exantemul și enantemul caracteristice. Enantemul scarlatinos este constituit din angină și ciclul lingual. Angina poate fi eritematoasă “în flacăra”, eritemato-pultacee sau pseudo membranoasă. Ciclul lingual durează 7 zile și parcurge următoarele aspecte: limba inițial saburală, se descuamă progresiv de la vârf la margini, spre baza “V”-ului lingual. Când descuamarea este completă, se descrie ”limba zmeurie”, intens congestionată, cu papile proeminente. Pe măsură ce se reepitelizează, limba are
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
este constituit din angină și ciclul lingual. Angina poate fi eritematoasă “în flacăra”, eritemato-pultacee sau pseudo membranoasă. Ciclul lingual durează 7 zile și parcurge următoarele aspecte: limba inițial saburală, se descuamă progresiv de la vârf la margini, spre baza “V”-ului lingual. Când descuamarea este completă, se descrie ”limba zmeurie”, intens congestionată, cu papile proeminente. Pe măsură ce se reepitelizează, limba are aspect neted, lucios, “lăcuit”. Exantemul este micro papulo eritematos, aspru, apărut inițial pe trunchi și la rădăcinile membrelor, respectând palmele și regiunea
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
de durere, spontană sau produsă de deglutiție, indiferent se amploarea procesului inflamator. Angina extinsă suprajacent la nivelul mucoasei nazale definește rinofaringita. Angina se poate asocia cu stomatită. Stomatitele sunt inflamații ale mucoasei care căptușește cavitatea orală la nivel jugal, gingival, lingual, vestibular, faringian sau la nivelul buzelor. Anginele pot fi entități independente sau manifestări ale unor boli infecțioase generale. În cadrul acestor boli, angina este definitorie pentru diagnostic (mononucleoza infecțioasă, difteria), în alte situații are o importanță mai redusă pentru identificarea bolii
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
epidemică sau urliană. Debutul parotiditei urliene este precedat cu 24 48 ore de sindrom infecțios moderat și otalgie. Manifestările caracteristice sunt: tumefierea parotidiană dureroasă, cu consistență fermă, elastică, inițial uni-, apoi bilaterală, care acoperă unghiul mandibular. Inflamația glandelor submaxilare și linguale se asociază variabil. Tumefierea bilaterală a glandelor salivare, cu mascarea unghiului mandibular, dau aspectul capului de “lună plină” sau de “pară”. Manifestările inflamatorii ale glandelor salivare se remit în 7-10 zile. Enantemul urlian se manifestă prin turgescența orificiului canalului Stenon
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
cea nasală”. Astfel Herman Gutzman a introdus rhinolalia în opera principală „Defectarea vorbirii în cazul despicăturii cerului gurii” și a încadrat-o în grupa denumită de el „o fonfăire mecanică” („Die mechanischen dislalien”) în care apar dislalia laringeală, faringeală, nasală, linguală, etc., iar după aceasta dislalia palatală (78). Albert și Herman Gutzman, 1924; Seeman, 1955; Hvattev, 1959; Arnold și Luchsinger, 1959, includ rhinolalia în dislalia mecanică sau defectele pronunțării la modificarea organelor periferice de vorbire, spun ei, sub denumirea dislaliei înțelegând
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
redată integritatea velară și palatală, care își reiau cu dificultate funcțiile în procesul fonator datorită vălului scurt, cu cicatrice retractilă, insuficient funcțional în activitatea de formare a istmului velofaringian. Distanța dintre văl și peretele posterior al faringelui - 10 mm. Apraxie linguală și labio-jugală cu dificultăți în realizarea feedback-ului audiție-fonație. b. Probe funcționale - respirație orală cu valori spirometrice mici (400 cm³)la vârsta de 6 ani. Deglutiția infantilă, suflu bucal inexistent, suflu nasal și deperdiție nasală în fonație. c. Examen ortodontic
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
Examen clinic maxilo-facial, endo și exo-bucal; post operator aspectul fizionomic este refăcut, redând integritatea buzei superioare și continuitatea arcadei alvelo-dentare superioare. Vălul palatin bine realizat, suplu și mobil, este însă insuficient de lung pentru a realiza istmul velo faringian. Apraxie linguală și labio-jugală prin lipsa antrenamentului muscular adecvat vorbirii. b. Probele funcționale - respirație mixtă cu elasticitate toracică insuficientă; spirograma: 300cm³ cu nasul deschis și 400cm³ cu nasul închis, indică o insuficiență respiratorie cu volum mic. Expir de intensitate mică, fără suflu
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
compensator o poziție posterioară ducând la emisie dislalică a consoanelor: s, ș, t, z, j, ce, ci, je, ji. Astfel, poziția vicioasă a limbii deplasează punctul de articulație pentru consoanele linguo-dentale, linguo-palatale și a siflantelor. De exemplu, pentru r apexul lingual nu vibrează în contact cu partea anterioară a palatului și articularea se face cu buza inferioară, limba ieșind în afară, ori stând în cavitatea orală sau ridicându-se numai în partea ei posterioară formând vibrații prin atingerea cu vălul. În
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
sigmatisme și care sunt găsite într-un procent de 85,5%, respectiv 90,5% în cele două forme de despicături. Insuficiența velară ca și tulburările de ocluzie influențează asupra formării corecte a siflantei „s” care are multiple posibilități de sprijin lingual pe suprafața supradentală de articulare. Fenomenele dislalice sporesc pentru d, t, b, s, în despicăturile totale, se mențin la același nivel pentru t,z, în ambele forme de despicături (75%, 76%) scăzând pentru c în despicătura velară la 69% pentru ca să
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
fonator (respirația orală, deglutiția infantilă, sugerea degetului etc.). Despicăturile labio-maxilo-palatine determină în procesul de creștere o serie de anomalii ce interesează osteo-musculatura organelor vorbirii, deformarea maxilarelor, modificarea ocluziei, malpoziții dentare, întreruperea arcadei alveolo-dentare, anomalii ale funcțiilor musculaturii labio-jugale, velo-palatine și linguale, faringiene și laringiene, care se traduc la nivelul realizării limbajului sonor prin adevărate apraxii ce se suprapun tulburărilor rhinodislalice și îngreuiază procesul de reeducare. Pentru aceasta tratamentul funcțional prin miogimnastică vizează în special musculatura vălului palatin, adesea imobil și neflexibil
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
mai sus decât in timpul pronunției fonemelor, iar timpul menținerii lui în poziție înaltă este de două ori mai lung decât în cazul pronunției unor foneme izolate (88; p.144). În cazurile de deglutiție infantilă sau de anteriorizare a apexului lingual în pronunția unor foneme cu punct de sprijin prepalatal, se recomandă exercițiul următor. Copilul plimbă limba pe palat dinainteînapoi, rămânând în contracție maximă în poziția cea mai distală, după care înghite, apoi revine lent în poziția de repaus. Exercițiile se
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
cerând reeducare fonetică. La examenul vorbirii prezintă vocale deficitare i, e, u . Consoane corecte „m” . Înlocuiește consoanele p cu c, b cu c, d cu g, z, t, s, ș, j, cu suflul nasal asociat cu un suflu răgușit, apraxie linguală. L și n - nearticulate pe palat, r înlocuit cu un suflu nedefinit, cu limba ridicată din a 2-a jumătate spre palat. Respiră bucal, nu știe să sufle pe gură, nu știe să țipe, nu poate umfla un balon, nu
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
clinic Incubația medie este de 3 zile (1-10 zile). Debutul este brusc, cu febră, curbatură, vărsături, disfagie, uneori dureri abdominale, urină hipercromă. Perioada de stare se manifestă prin exantemul și enantemul caracteristice. Enantemul scarlatinos este constituit din angină și ciclul lingual. Angina poate fi eritematoasă “în flacăra”, eritematopultacee sau pseudomembranoasă. Ciclul lingual durează 7 zile și parcurge următoarele aspecte: limba inițial saburală, se descuamă progresiv de la vârf la margini, spre baza “V”-ului lingual. Când descuamarea este completă, se descrie ”limba
BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie () [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
-
brusc, cu febră, curbatură, vărsături, disfagie, uneori dureri abdominale, urină hipercromă. Perioada de stare se manifestă prin exantemul și enantemul caracteristice. Enantemul scarlatinos este constituit din angină și ciclul lingual. Angina poate fi eritematoasă “în flacăra”, eritematopultacee sau pseudomembranoasă. Ciclul lingual durează 7 zile și parcurge următoarele aspecte: limba inițial saburală, se descuamă progresiv de la vârf la margini, spre baza “V”-ului lingual. Când descuamarea este completă, se descrie ”limba zmeurie”, intens congestionată, cu papile proeminente. Pe măsură ce se reepitelizează, limba are
BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie () [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
-
scarlatinos este constituit din angină și ciclul lingual. Angina poate fi eritematoasă “în flacăra”, eritematopultacee sau pseudomembranoasă. Ciclul lingual durează 7 zile și parcurge următoarele aspecte: limba inițial saburală, se descuamă progresiv de la vârf la margini, spre baza “V”-ului lingual. Când descuamarea este completă, se descrie ”limba zmeurie”, intens congestionată, cu papile proeminente. Pe măsură ce se reepitelizează, limba are aspect neted, lucios, “lăcuit”. Exantemul este micro-papulo-eritematos, aspru, apărut inițial pe trunchi și la rădăcinile membrelor, respectând palmele și regiunea periorală. La
BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie () [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
-
evoluției. INFECȚII CU TRANSMITERE RESPIRATORIE 77 5 INFECȚII CU TRANSMITERE RESPIRATORIE 5.1 Stomatitele infecțioase acute 5.1.1 Definiție Stomatitele sunt inflamații ale mucoasei orale de natură neoplazică, imunologică sau infecțioasă, difuze sau localizate la nivel jugal, gingival, vestibular, lingual (glosită) sau la nivelul buzelor (cheilită). Clasificarea anatomo-clinică a stomatitelor identifică forma eritematoasă, veziculoasă, ulcerativă. 5.1.2 Etiologie Etiologia stomatitelor infecțioase este reprezentată de virusuri, bacterii sau fungi (Tabel 5.1). Stomatitele eritematoase și ulcerative localizate sunt favorizate de
BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie () [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
-
înaintea debutului parotiditei urliene se poate instala un sindrom infecțios moderat și otalgie. Manifestările caracteristice sunt: tumefierea parotidiană dureroasă, cu consistență fermă, elastică, inițial uni-, apoi bilaterală, care acoperă unghiul mandibular. Inflamația glandelor INFECȚII CU TRANSMITERE RESPIRATORIE 106 submaxilare și linguale se asociază variabil. Tumefierea bilaterală a glandelor salivare, cu mascarea unghiului mandibular, dau aspectul capului de “lună plină” sau de “pară”. Manifestările inflamatorii ale glandelor salivare se remit în 7-10 zile. Enantemul urlian se manifestă prin turgescența orificiului canalului Stenon
BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie () [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]