KorAP: Find »[drukola/base=linguistică & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...7 8 9 10 >

229 matches

Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404

și în "gramatică filosofica" (philosophische Grammatik)13; adecă că și când ar zice cineva filosofie linguistica și linguistica filosofica, căutând a stabili o deosebire între A+B și B+A. Linguistica pură se împarte după noi în: 10. Glotica, altfel Linguistica pozitivă sau gramatică comparativa; 20. Glosologie, altfel Linguistica transcendentala sau filosofia limbei; 30. Glosografie, altfel Linguistica descriptiva sau clasificațiunea limbilor. Glotica sau Linguistica pozitivă vine cea de'ntâi, iar nu cea de pe urma, ca în Heyse și-n Steinthal; căci misiunea

Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
că și când ar zice cineva filosofie linguistica și linguistica filosofica, căutând a stabili o deosebire între A+B și B+A. Linguistica pură se împarte după noi în: 10. Glotica, altfel Linguistica pozitivă sau gramatică comparativa; 20. Glosologie, altfel Linguistica transcendentala sau filosofia limbei; 30. Glosografie, altfel Linguistica descriptiva sau clasificațiunea limbilor. Glotica sau Linguistica pozitivă vine cea de'ntâi, iar nu cea de pe urma, ca în Heyse și-n Steinthal; căci misiunea glosologiei sau Linguisticei transcendentale nu este a servi

Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
și linguistica filosofica, căutând a stabili o deosebire între A+B și B+A. Linguistica pură se împarte după noi în: 10. Glotica, altfel Linguistica pozitivă sau gramatică comparativa; 20. Glosologie, altfel Linguistica transcendentala sau filosofia limbei; 30. Glosografie, altfel Linguistica descriptiva sau clasificațiunea limbilor. Glotica sau Linguistica pozitivă vine cea de'ntâi, iar nu cea de pe urma, ca în Heyse și-n Steinthal; căci misiunea glosologiei sau Linguisticei transcendentale nu este a servi drept temelie pentru Glotica, ci numai a indica

Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
deosebire între A+B și B+A. Linguistica pură se împarte după noi în: 10. Glotica, altfel Linguistica pozitivă sau gramatică comparativa; 20. Glosologie, altfel Linguistica transcendentala sau filosofia limbei; 30. Glosografie, altfel Linguistica descriptiva sau clasificațiunea limbilor. Glotica sau Linguistica pozitivă vine cea de'ntâi, iar nu cea de pe urma, ca în Heyse și-n Steinthal; căci misiunea glosologiei sau Linguisticei transcendentale nu este a servi drept temelie pentru Glotica, ci numai a indica sau a umple lacunele între faptele cele

Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
servi drept temelie pentru Glotica, ci numai a indica sau a umple lacunele între faptele cele concrete, câri astfel umplute sau indicate ni se presintă apoi într-o perspectivă totală, cu planuri luminoase și cu planuri umbrițe, în glosografie sau Linguistica descriptiva. Deocamdată ne preocupă în specie numai așa-zisa gramatică comparativa, adecă ceea ce noi preferim a numi Glotica. § 3. LITERATURA GLOTICEI Bopp F., Vergleichende Grammatik des Sanskrit, Zend, Griechischen, Lateinischen, Litthauischen, Gothischen und Deutschen, Berlin, 1833-53, 6 părți în-4. A

Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
în-4. A 2-a ed., cu intercalarea limbilor paleo-slavică și armeana, 1856-61, în-8. A 3-a ed. 1868-70. Traducerea englesă de Eastwick, 3 tom., London, a 2-a ed. 1854, în-8. Despre traducerea francesă de Bréal, v. Hașdeu, Principie de Linguistica, p. 25 No. 14. Schleicher A., Compendium der vergleichenden Grammatik der indogermanischen Sprachen. Kurzer Abriss einer Laut-und Formenlehre der indogermanischen Ursprache, des Altindischen, Alteranischen, Altgriechischen, Altitalischen, Altkeltischen, Altslawischen, Litauischen und Altdeutsch, Weimar, 1861-2, în-8. A 2-a ed. 1866. A

Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
sus de cel fișic. Ultimul membru din fiecare grup este totodată un termen de transițiune cătră o altă ramură a Științei limbei. Prin onomatologie, unde studiul numilor proprie ne preocupă mai cu seamă în vederea unor probleme istorice, Fisio-glotica trece în Linguistica aplicată; prin noematologie, unde se urmărește sensul lipsit de formă, Psico-glotica se furișează în Linguistica filosofica. Că Glotica însă în genere, ca "Linguistica positivă", Fisio-glotica și Psico-glotica își înfig deopotrivă rădăcinele lor adânc în biologie, căci în Fisio-glotică ne introduce

Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
cătră o altă ramură a Științei limbei. Prin onomatologie, unde studiul numilor proprie ne preocupă mai cu seamă în vederea unor probleme istorice, Fisio-glotica trece în Linguistica aplicată; prin noematologie, unde se urmărește sensul lipsit de formă, Psico-glotica se furișează în Linguistica filosofica. Că Glotica însă în genere, ca "Linguistica positivă", Fisio-glotica și Psico-glotica își înfig deopotrivă rădăcinele lor adânc în biologie, căci în Fisio-glotică ne introduce analisa fisiologică a sonurilor, iar la Psico-glotică ne conduce analisa patologica a ceea ce se cheamă

Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
onomatologie, unde studiul numilor proprie ne preocupă mai cu seamă în vederea unor probleme istorice, Fisio-glotica trece în Linguistica aplicată; prin noematologie, unde se urmărește sensul lipsit de formă, Psico-glotica se furișează în Linguistica filosofica. Că Glotica însă în genere, ca "Linguistica positivă", Fisio-glotica și Psico-glotica își înfig deopotrivă rădăcinele lor adânc în biologie, căci în Fisio-glotică ne introduce analisa fisiologică a sonurilor, iar la Psico-glotică ne conduce analisa patologica a ceea ce se cheamă afasie, adecă a acelei stări morbide în care

Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
sau analogia) de acest tip, cum este și cea a lui Gerland, erau curente în epoca. Se știe că Saussure utilizează din abundență analogii; la fel si Pușcariu (vezi Munteanu 2011). Nici Hașdeu nu le evita. Iată una foarte extinsă: "Linguistica se aseamănă cu un călător de-naintea căruia se aștern două căi, menite a-l duce la una și aceeași țintă: o cale mai scurtă, pe loc șes, cunoscută și sigură, unde poate să pășească fără grabă, fără sfiala, examinând

Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
unor limbi, mai ales africane: la hotentoți, la cafri, la bușmani etc.? Vom vedea mai departe că tocmai prin ambiguitatea sunetului în fonetica, ca și prin ambiguitatea cugetării în gramatică propriu-zisă, se explică unul din fenomenele cele mai caracteristice în linguistica: substituțiunea" (ibid., pp. 40-41). Hașdeu discuta asemenea amănunte de pe terenul "limbii în abstracto" (după cum îi zice el), concept prin care el înțelege, măcar în parte, ceea ce va desemna ulterior Saussure prin langage. În acest caz, cele spuse de Hașdeu pot

Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
sale nu mai pot fi susținute astăzi (vezi Hașdeu, 1881/1984, p. 45). Mult mai juste sunt reflecțiile despre "limba copilăreasca" (ibid., p. 53). [14] Este lăudabil interesul pe care Hașdeu îl arată pentru onomastica. El teoretizase în Principie de linguistica și conceptul de "limba onomastica" (vezi Hașdeu, 1881/1984, pp. 67-70). Laletica sau fisiologia sonurilor B.P. Hasdeu's Noematology: an Anticipation of E. Coseriu's Skeology 0. În this chapter written în English (intended aș an extended abstract of my

Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
an organic continuity independent of the consciouness of its speakers" (E. Coseriu 1983/1988: 149). 1. B.P. Hașdeu: An Unknown Forerunner of Anti-naturalistic Attitude în Linguistics În an introduction to an unfinished history of the Romanian language, entitled Principie de linguistica [Principles of Linguistics], published în 1881, B.P. Hașdeu, ăn important Romanian linguist who deserves better appreciation for his contributions was making a synthesis of the linguistic ideas written up to that moment. He referred, among other things, to A. Schleicher

Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
românilor în secolul XVI în legătură cu literatura poporana cea nescrisa. Studiu de filologie comparativa [1879], Ediție îngrijita și note de G. Mihăilă, Editura Didactica și Pedagogica, București, 1984. Hașdeu 1881/1984 = B. Petriceicu Hașdeu, Istoria limbei române, Partea I. Principie de linguistica, în Cuvente din bătrâni, Tomul III [1881], Ediție îngrijita și note de G. Mihăilă, Editura Didactica și Pedagogica, București, 1984. Hașdeu 1882a = B.P. Hașdeu, Studie de stiință limbei. Un nou punct de vedere asupra ramificațiunilor gramaticei comparative, în "Columna lui

Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
în Alexandru Philippide, Opere alese. Teoria limbii, editate de G. Ivănescu și Carmen-Gabriela Pamfil, Cu un studiu introductiv și comentarii de G. Ivănescu, Editura Academiei, București, 1984, pp. IX-XLVI. Meyer 1884 = W. Meyer, [Columna lui Trajanŭ. Revista mensuala pentru istoria, linguistica și psicologia poporana. Sub direcțiunea dlui B.P. Hașdeu, Neue Serie, III, 1882], recenzie publicată în "Zeitschrift für Romanische Philologie", 1884, VIII. Band, pp. 143-146. Mihăilă 1983 = G. Mihăilă, Operă lingvistică și filologica a lui B.P. Hașdeu, în Hașdeu 1877/1983

Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
p. 92: Într-o carte despre relațiile dintre lingvistică română și cea europeană, Helmuth Frisch include și un excelent capitol (de cca 30 de pagini) despre concepția lingvistică a lui B.P. Hașdeu, ocupându-se mai ales de lucrarea Principie de linguistica (1881) a acestuia (vezi Helmuth Frisch, Relațiile dintre lingvistică română și cea europeană. O istorie a lingvisticii românești din secolul al XIX-lea. Curente principale în lingvistică secolului al XIX-lea, Traducere de Marcel Romă, Editura Saeculum I.O., București

Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
la terminologie alimentaire du roumain, Petronela Savin • Universul din lingură. Despre terminologia alimentară românească, Petronela Savin 1 De altfel, în 1883, revista "Columna lui Traian" și-a încetat apariția. 2 În general, Hașdeu consideră mult mai potrivit termenul universal de linguistica, insă îl acceptă (sau chiar îl recomandă în anumite împrejurări) și pe cel de stiință limbii: ""Știință limbei" are nefericirea de a nu rămânea o vorbă neschimbată în orice limbă, ca geometrie, istorie, fizica etc. Ea trebui mereu tradusă, si

Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
Pentru mai multe amănunte, vezi același articol, On the Real Object of Linguistics (§§ 4 și 5), la sfârșitul acestui volum. 10 În prealabil, Hașdeu (1881/1984, pp. 38-39) face o interesantă discuție terminologica în care motivează de ce optează pentru termenul linguistica, în defavoarea altor termeni echivalenți care circulau în epoca, precum știință limbei, glottică, glottologie sau glossologie (și chiar varianta autohtonă limbistica, promovată de Titu Maiorescu). Pentru precizări similare, dar mai succinte, vezi și Hașdeu, 1875/1988, pp. 32-33. 11 Deși, sub

Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
reamintim că aceasta ("limba în sine și pentru sine") este o exigenta a lingvisticii, așa cum avea să o teoretizeze mai tarziu Ferdinand de Saussure. 19 Această distincție tripartită fusese deja făcută de Hașdeu cu un an înainte, în Principie de linguistica, unde discutase in extenso și despre termenii meniți să desemneze adecvat știință generală a limbii și diversele ei ramuri (vezi Hașdeu, 1881/1984, pp. 37-39; cf., aici, supra, 2.7.3.).  Notă de subsol nr. 20 din studiul lui Hașdeu

Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
one). 4 Let uș remember that "language for its own sake" is a must în linguistics, aș Ferdinand de Saussure would later theorize it. 5 This tripartite distinction hâd already been made by Hașdeu a year before, în Principie de linguistica, where he hâd also referred in extenso to the terms meant to adequately designate the general science of language and its various branches (see Hașdeu 1881/1984: 37-39). 6 Here and elsewhere în this chapter, the translation of Hasdeu's

Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
of the problems discussed în this book, I include here the shortened version of one of my articles which is about to be published în the journal "Energeia" (Tübingen), no. 5/2013 [C.M.]. 1 În the original version: "...cum că linguistica în parte, separată de restul filologiei, ar fi o știință naturală sau biologică, ca botanica, bunăoară" (Hașdeu 1881/1984: 23). All over this paper, the translation into English of the Romanian quotations is mine. 2 În the orginal version: "...nu

Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
naturală sau biologică, ca botanica, bunăoară" (Hașdeu 1881/1984: 23). All over this paper, the translation into English of the Romanian quotations is mine. 2 În the orginal version: "...nu mai poate avea astăzi decât numai doară o însemnătate anecdotica. Linguistica nu este o știință naturală, măcar că întrebuințează o metodă biologică, după cum ea nu este o știință matematică, desi recurge adesea la formule algebrice, cu plus, cu ecuațiunea, cu proporțiunea etc., ba nu se sperie nici chiar de semnul √" (ibid.: 23-24

Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788

A. 1990. Generalized Verb Movement: Aspects of Verb Syntax. Turin: Rosenberg & Sellier. Belletti, A. 2004. "Aspects of the Low IP Area", în: Rizzi (ed.) 2004: 16-51. Benincà, P. 1983. "Un'ipotesi Sulla Sintassi Delle Lingue Romanze Medievali", Quaderni Patavini Di Linguistica 4, 3-19. Benincà, P. 1995. "Complement Clitics in Medieval Romance: the Tobler-Mussafia Law", în: Battye și Roberts (eds) 1995: 325-344. Benincà, P. 2006. "A Detailed Map of the Left Periphery of Medieval Romance", în: R. Zanuttini, H. Campos, E. Herberger

[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
M. A. 2011. On the Syntax of the Romanian Subjunctive. Control and Obviation. Teză de doctorat, Universitatea din București. Cowper, E. A. 1995. "English Participle Constructions", Canadian Journal of Linguistics 40, 1, 1-38. Croitor, B. 2014. "Asymmetric Coordination in Old Romanian", Linguistica Atlantica 33, 2, 4-24. Cruschina, S. 2011. "Focalization and Word Order in Old Italo-Romance", Catalan Journal of Linguistics 10, 95-132. Danon, G. 2010. "The Definiteness Feature at the Syntax-Semantics Interface", în: Kibort și Corbett (eds) 2010: 144-165. Decháine, R.-M

[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
German. Dordrecht: Kluwer. Müller, G. 2004. "Verb-Second as vP-First", Journal of Comparative Germanic Linguistics 7, 3, 179-234. Mussafia, A. 1886, "Una particolarità sintattica della lingua italiana dei primeri secoli", în: G. I. Ascoli et al. (eds), Miscellanea di filologia e linguistica in memoria di Napoleone Caix e Ugo Angelo Canello. Florence: Le Monni, 255-261. Nedelcu, I. 2013, Particularități sintactice ale limbii române în context romanic. Infinitivul. București: Editura Muzeului Național al Literaturii Române. Nedelcu, I. 2015, "Two Types of Complex Predicates

[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]