245 matches
-
ca hoții de cai, să vândă toate bunurile din magazie, înlocuindu-le cu altele, aranjate să pară c- ar fi. Colac peste pupăză teriștii eram amestecați cu ceilalți soldați iar umilințele erau aceleași. Intre domnii sergenți era și un țigan lingurar, Oneanca Ghiță de la Argea, dar care, când m-a văzut a luat poziția de drepți, ordonând grupei să-l urmeze ca la onor. "Vedeți mă, ăsta-i învățătorul care mi-a pus creionul în mână! D-aia sunt și mai
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR by AUREL BRUMĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91701_a_92398]
-
ieșire din pădure. În fața lui, ca-ntr-o închipuire, o femeie bătrână ca lumea, cu mult vinețiu în jurul surâsului încerca să se așeze în genunchi pentru a apropia mâna tatei să o sărute. Eram la Argea, sat din șatră de lingurari iar Maica Domnului trimisese domnului învățător amintirea primelor lecții și a primilor elevi. Învățător de 15 ani, elevă de 16. Erau împreună și vorbeau din ochi, din tăceri și cu un plus de lacrimă la risipa de lacrimi ale sfinților
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR by AUREL BRUMĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91701_a_92398]
-
cum? Privitor la colonizarea în locul numit Horaița și ca acesta, mai ales cu lipoveni să fie populat, că ei sunt buni gospodari (celelalte lucrări de acest fel sunt lăsate de o parte)4. Amintire. Privitor circumstanțele țiganilor nomazi, așa numiți lingurari și la tratarea lor ca ei să se ocupe cu agricultura, însă mai ales cu industria. Privitor la situația pădurilor. Unde lipsesc pădurile și cum acestea sunt a se înviora. Privitor la înființarea și organizarea a două târguri, la Cernăuți
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
de soarta acestor oameni, ce soartă au avut după spargerea satului, unde s-au stabilit, dacă au rămas sau nu pe moșia Filipeni. Tot pe moșia Dobreana au fost împroprietărite, la 1864, cu loc de casă, niște sălașe de țigani lingurari pe locul numit „Siliștea țiganilor”. șiganii nu și-au făcut case, au plecat în alte locuri, erau liberi de robie, iar pământul destinat lor a intrat în proprietatea școlii din Lunca, la cererea insistentă a directorului Gh. Postoiu, după reforma
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
aplicat pentru toți cei care nu avuseseră până atunci nicio palmă de pământ în proprietatea lor; iar aceșștia nu erau numai clăcașii din Lunca și Slobozia - Filipeni, din Dobreana, Știubiana, Runc, erau și robii eliberați din Valea Boțului, și țiganii lingurari din Buduioasa. La toți aceșștia se adaugă și țăranii din Fruntești, care-și pierduseră pământul, fie că fuseseră răzeși sau că erau clăcași (liuzi) pe moșia răzeșească. Răzeșii din Fruntești, care reușiseră să-și păstreze proprietățile, au fost excluși de la
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
prăjini - erau cuprinse căile de acces - ulițe, piețele și cimitirele, așa că cei din categoria amintită n-au primit mai mult de 10 prăjini, adică 1790m2. În temeiul Jurnalului Consiliului de Miniștri, din 18 septembrie 1864, au fost împroprietăriți și țiganii lingurari, care au primit locă de casă și grădină. Legea rurală din 14 august 1864 dădea dreptul la împroprietărire și însurățeilor, precum și celor care se stabileau pe moșiile altor proprietari. Câțiva locuitori din satul Lunca au plecat și sau stabilit pe
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
alte categorii, cea a slujbașilor boierești: fierarii, lemnarii, pietrarii, cărămidarii, sobarii, pădurarii, vierii etc. care, la fel celor nevoiași, văduvelor, nevolnicilor, cei fără clacă boierească, au primit numai loc de casă și grădină. Cu câte 10 prăjini au fost împroprietăriți lingurarii la locul numit „Siliștea țiganilor”, în sus, pe Dobreana, dar țiganii nu s-au stabilit acolo, au părăsit pământul care, dupăă primul război mondial, a fost dat pentru practica agricolă a elevilor Școlii primare din satul Lunca, la cererea insistentă
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
Ignătescu, Vasile Chiriacă Tabarcea, Ion Vasilaș și Spiridon Dumitru. Cât timp se făceau pregătirile pentru aplicarea reformei agrare, după ce se știa ce terenuri vor fi supuse exproprierii și cât pământ vor primi cei din categoria a IV-a (foștii robi, lingurari, cei de tot săraci, prea puțin obișnuiți cu muncile agricole), la 1 martie 1865 un număr de 21 locuitori din Slobozia și lingurari (probabil din Valea Boțului sau din Dobreana - Siliște țiganilor) au cerut să fie strămutați pe moșia Corbasca
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
vor fi supuse exproprierii și cât pământ vor primi cei din categoria a IV-a (foștii robi, lingurari, cei de tot săraci, prea puțin obișnuiți cu muncile agricole), la 1 martie 1865 un număr de 21 locuitori din Slobozia și lingurari (probabil din Valea Boțului sau din Dobreana - Siliște țiganilor) au cerut să fie strămutați pe moșia Corbasca, jud. Tecuci, având și legalizarea semnăturilor din partea primarului Artenie Drăgan, din data de 10 martie 1865. Cauza strămutării (nu-i mai întâlnim în
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
învățătorul Gh. Pastoiu, a solicita timp de 15 ani un lot experimental pentru școală și, numai după mari insistențe, după ce s-a cumpărat moșia „Dobreana” prin obștea „Sfânta Treime”, cele 120 de prăjini cu care, în 1864, fuseseră împroprietăriți țiganii lingurari la „Siliștea țiganilor”, au revenit școlii. Printr-o cerere bine documentat și argumentată, directorul Gh. Pastoiu solicita Prefecturii Județului Bacău ca locul 173 numit „Siliștea țiganilor” să fie parcelat aparte și scos din totalul moșiei, ca unul care nu poate
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
moșiei, ca unul care nu poate intra în plată.61 Prefectura dă dispoziție primarului comunei Filipeni „să pună la dispoziția școlii acest pământ pentru practica agricolă”. Primarul „pune la dispoziția școlii Lunca 120 de prăjini pământ clăcășescă rămas de la 10 lingurari care au fost împroprietăriți după legea din 1864 la locul numit Siliștea Șiganilor” - Dobreana.62 O parte din pământul expropriat nu a fost repartizat persoanelor fizice, rămânând în rezerva comunei. Potrivit Ordinului Consilieratului agricol Bacău, cu privire la predarea rezervelor de pământ
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
trudescă să capăt pământul cuvenit școlii și n-am putut. Acum s-a milostivit Dumnezeu și obștea locuitorilor Sfânta Treime a reușit să cumpere la licitație publică moșia Dobreana Îîn care sunt înglobate 120 prăjini, pământ clăcășescă rămasă de la 10 lingurari care au fost împroprietăriți după Legea rurală din 1864 cu câte 12 prăjini fiecare și cu toate că comuna a neglijat a lua pământul în stăpânăire 264 și a-l da școlii, totuși, conform art.5, alineatul 5 din regulamentul Legii justiției
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
În perioada 3 - 5 decembrie, peste Peste 150 de meșteri olari, fierari, cioplitori, lingurari, cojocari, cofetari, pielari, rudari, iconari din toată țara vor participa la Marele Târg de Sfântul Nicolae de la Muzeul Țăranului Român. Oaspeții vor veni cu împletituri din pănușe, măști, jucării, sorcove, fluiere, ocarine, cavale, clopoței și zurgălăi, cu marame, ii, catrințe
Târgul de Sfântul Nicolae de la Muzeul Ţăranului Român, între 3 şi 5 decembrie () [Corola-journal/Journalistic/70991_a_72316]
-
ii, catrințe, cămăși, fote, podoabe, opinci, cergi, ștergare și scoarțe, cu străchini, blide, căuce și oale de sarmale, cu coșuri de nuiele, cu pristolnice și icoane, cu mobilier pictat, lăicere și lăzi de zestre, cu chimire și genți, alambicuri, blidare, lingurare, sărărițe și pipernițe. Vizitatorii vor putea degusta și "de-ale gurii": turtă dulce, cozonaci, miere, plăcinte, cofeturi fel de fel, suc de mere, kurtos kalacs, țuică și vin. Printre manifestările "de prin târg", organizatorii amintesc demonstrațiile de olărit cu Olimpia
Târgul de Sfântul Nicolae de la Muzeul Ţăranului Român, între 3 şi 5 decembrie () [Corola-journal/Journalistic/70991_a_72316]
-
Tataru Magdalena, 76 ani l Stofor Vasile, 66 ani l Steflea Vasilie, 77 ani l Bálint Sandor-Attila, 24 ani l Wohlberger Erzsebet, 86 ani l Dimitrescu Ștefan, 79 ani l Savulov Olga, 76 ani l Staicu Mirela-Dorina, 34 ani l Lingurar Dimitrie, 90 ani l Novacovici Floarea, 57 ani l Stoian Spiridoana, 81 ani l Mihăescu Vasile-Ladislau, 35 ani l Jivan Păun, 70 ani l Takacs Piroș, 76 ani l Lörincz Karina-Bianca, 12 ani l Toth Laura-Adriana, două săptămâni l Pădurariu
Agenda2003-16-03-publi () [Corola-journal/Journalistic/280933_a_282262]
-
Ștefănică Constantin, 52 ani l Erdei Irma, 84 ani l Rusu Cătălin, 36 ani l Bradea Petru, 57 ani l Farcaș Floare, 74 ani l Simionov Vasile-Ioan, 58 ani l Gal Alexandru, 40 ani l Iacob-Vucea Aura-Larisa, 3 ani l Lingurar Enike-Alexandra, 4 luni.
Agenda2005-21-05-publicitate () [Corola-journal/Journalistic/283721_a_285050]
-
și cele mai gustoase produse culinare pregătite special pentru Târgul de Florii, organizat la Muzeul Național al Țăranului Român, în perioada 11 - 13 aprilie 2014, între orele 10:00 și 18:00. Începând de vineri, 11 aprilie, olari, fierari, cioplitori, lingurari, cojocari, pielari, rudari, iconari, dar și încondeietoare, țesătoare, cusătorese, împletitoare, din toate zonele țării, se vor aduna în curtea Muzeului de la Șosea, la Târgul de Florii, care îi vor îmbia pe vizitatorii Târgului de Florii cu ouă încondeiate, icoane, obiecte
Când se deschide Târgul de Florii și ce poți tocmi și târgui by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/38444_a_39769]
-
trece de la pensie de invaliditate la pensie anticipată sau pensie anticipată parțială (la care femeile respective au dreptul cu cel mult 5 ani înainte de a împlini vârsta standard de pensionare în cazul în care au acumulat stagiul complet de cotizare). Lingurar Constantin, Timișoara; Micota, Timișoara. Problema punctajului mediu al pensionarilor și eliminarea contribuției de asigurări de sănătate achitată pentru pensionarii de asigurări sociale de stat a fost explicată pe larg în articole apărute în luna februarie și nu mai revenim asupra
Agenda2003-13-03-18 () [Corola-journal/Journalistic/280851_a_282180]
-
270 de euro. A fost constituită, la nivelul I.P.T. Timișoara, o echipă operativă care a pus mâna pe patru indivizi suspectați a fi implicați în această poveste. Toți sunt din Sânandrei: Gheorghe Dumitru Bălmuș, de 21 de ani, Liviu Dan Lingurar, de 19 ani, Constantin Dorin B. , de 17 ani, și Viorel Gheorghe Rezmuveș, de 20 de ani. Cercetările au evidențiat modul în care au intrat în posesia bunurilor și banilor timișoreanului, lovindu-l cu pumnii și picioarele. Unul a intrat
Agenda2003-2-03-19 () [Corola-journal/Journalistic/280571_a_281900]
-
termen prin care se autoidentifică membrii unui grup etnic originar din India și răspândit mai ales în Sudul și Estul Europei, înlocuind denumirea de țigan, considerată peiorativa". Totodată, cuvinte precum balaoacheș, baragladina, bulibașa, chivuța, corturar, faraon, gitana, jude, laie, lăieț, lingurar, puradel, rom, rudar, sălaș, țigan, țigănaș, țigănatic, țigăncușa, țigăncuța, țigăneala, țigănel, țigănesc, țigănește, țigănie, țigănime, țigănos. țigănuș, ursar au și ele definiții modificate. Până acum, în trei ediții ale Dicționarului Explicativ al Limbii Române, definiția substantivului "țigan" conținea explicația "epitet
Substantivele "rom" şi "ţigan" au definiiții noi în DEX () [Corola-journal/Journalistic/23010_a_24335]
-
Ilie Silvia, 51 ani l Onica Nicolae, 73 ani l Zelko Maria, 73 ani l Strosciuc Elisaveta, 79 ani l Rozsa Ladislau, 66 ani l Prina Marcel, 76 ani l Dobrican Maria, 50 ani l Papai Florența, 65 ani l Lingurar Natașa, 51 ani l Morariu Cristinel, 35 ani l Wichtner Magdalena, 60 ani l Sfîrcoci Petru-Nelu, 36 ani l Dobrean Ioan, 65 ani l Mischie Marioara, 79 ani l Pörge Antoniu, 57 ani l Jitea Dumitru, 76 ani l Stoffl
Agenda2004-27-04-publicitate () [Corola-journal/Journalistic/282612_a_283941]
-
cei care își vor face drum la Muzeul Național al Țăranului Român pot achiziționa linguri, fluiere, oale, scăunașe, ii, podoabe, opinci, cergi, scoarțe, coșuri de nuiele, căuce, străchini, oale de sarmale, jucării, icoane, marame, mobilier pictat, genți, blidare, copăițe, sărărițe, lingurare, păretare, ștergare, lăzi de zestre, catrințe, cămăși, fote, zgărdane... dar și bucate gustoase tradiționale, precum: fructe, magiun, sucuri și siropuri naturale din Șomcuta Mare, dulcețuri din Bucovina, zacuscă și murături de la Tărtășești, pâine de Brașov, cozonac de Botoșani, plăcinte din
Târg de Sfântul Andrei la Muzeul Țăranului. Ce produse veți găsi by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/59555_a_60880]
-
Căloiu Oana Muzeul Național al Țăranului Român ( Potrivit unui comunicat MȚR, la târg vor veni cei mai pricepuți și faimoși meșteri din țară: olari, fierari, cioplitori, lingurari, cojocari, cofetari, țesătoare, cusătorese, împletitoare, pielari, rudari și iconari. Meșterii vor aduce obiecte care de care mai diverse, pe lângă tradiționalele băuturi și dulciuri de iarnă. Vizitatorii vor putea să-și cumpere sorcove, linguri, măști, fluiere, ocarine, împletituri din pănușe, oale
Târg de Sfântul Nicolae la MȚR by Căloiu Oana () [Corola-journal/Journalistic/80673_a_81998]
-
de tătari, încă din secolul al XIVlea. S-au stabilit în nordul satului Heci, la hotarul cu Probota, unde lucrau pământurile mănăstirii. La Diudiu, între Heci și Bursuc Deal, a venit în secolul al XVIII-lea un grup de țigani lingurari. În număr mai mic sunt și la Lespezi, Buda și Dumbrava. Marea majoritate a etniei s-a amestecat cu populația română, astfel încât astăzi mai sunt doar 7 rromi declarați. Evreii. În prima jumătate a secolului al XIXlea, în comuna Lespezi
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
duceai la bine, săraca de tine ! Ptiu!... Și cu cine rămâneam la treabă ?! Copila asculta parcă nepăsătoare. Făcând întoarsă calea, mergea supusă înaintea babei. Din ce în ce mai mici între întinderile de apă, cele două ființe se confundau sub lucirea înșelătoare a zilei. LINGURARUL Șandramaua se clătina în zmucitura roții care, din cupe, azvârlea șuvoaiele pline de spumă. Cu promoroacă de omètiță, pânzele de păianjen tremurau pe poduri. Pietrele râșneau grăunțe. în teică, hadaragul clămpănea iar, pe crainic, lampa atârnată în cuiul unsuros fumega
Pomana porcului by Tanasachi Marcel () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91528_a_92379]