2,625 matches
-
scientizare a disciplinelor limbii (lingvistică, gramatică istorică, filologia, lingvistică comparată), investigații legate de existența unui grăi originar sau a unui limbaj din care să fi evoluat ulterior toate celelalte, erau socotite aberație curată. Între demersul obiectiv, științific și rațional al lingvistului și improvizațiile sau invențiile celui sedus de depărtările miticului, spune Vernant, părea să existe, cu probabil cam mai bine de jumătate de secol în urmă, o netă separație. Cartea lui Olender, pasionanta după părerea mea, se străduiește să atingă două
Ce limbă vorbeau Adam si Eva? by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17993_a_19318]
-
și ăopacizează, nelăsând privirea să străbată dincolo de suprafață semnificantă. Dimpotrivă, în scriitura prozastica se cere o anume transparență a semnificatului; ceea ce nu înseamnă că aici stilistica ar fi inoperanta, numai că ea apelează la strategii dinamice, ătransfrasticeă (cum ar spune lingviștii), desfășurate pe suprafețe mari, adică pe texte. Ca să putem observa câteva asemenea modalități de organizare a semnificantului în Orașul minunilor, să citim incipit-ul primului capitol": lungul paragraf ce începe cu El año en que Onofre Bouvila llegó a Barcelona
O declaratie de dragoste Barcelonei by Victor Ivanovici () [Corola-journal/Journalistic/18030_a_19355]
-
un articol general, dar și prin intrări separate pentru aromana, istroromana, meglenoromana, ca și pentru "limba moldoveneasca" (Moldavian). Autorul articolelor (care e chiar coordonatorul volumului), descrie aromana, istroromana și meglenoromana că dialecte ale romanei, preluînd deci interpretarea preferată de majoritatea lingviștilor români; arată totuși că unii autori consideră respectivele varietăți ca fiind limbi distincte. Și în alte cazuri (de exemplu, în evocarea veșnicei dispute asupra continuității), alegerea autorilor enciclopediei coincide cu poziția dominantă în lingvistică românească, dar existența problemelor controversate este
Limbile Europei by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/17447_a_18772]
-
mod onest și informativ semnalată. În privința "limbii moldovenești", tonul explicației e foarte net: se arată că nu motive științifice, ci doar presiuni politice au determinat, după al doilea război mondial, încercarea artificială de impunere a conceptului. Sînt amintite cererile unor lingviști sovietici că limba moldoveneasca să fie considerată o limbă romanica distinctă, ca și faptul că acestea n-au fost luate în serios de specialiștii din Occident; se evocă și disputele constituționale recente din Republică Moldova, privind desemnarea limbii oficiale că
Limbile Europei by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/17447_a_18772]
-
distribuție nu e identică, dar e greu de descris). an intervenția să, o cercetătoare - Elenă Tognini-Bonelli - a prezentat de pildă, cu destulă prudență, utilizarea rețelelor informatice pentru constituirea unui corpus de citate, oferind un exemplu interesant de informație pe care lingvistul o poate obține pur și simplu din examinarea unui număr mare de minicontexte. "Regulile de uz" ale locuțiunii în caso di par valabile - chiar fără verificări foarte riguroase - și pentru corespondentul românesc al construcției: în caz de (că și pentru
"În caz de..." by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17501_a_18826]
-
brusc (nu sînt posibile de aceea combinațiile în caz de liniște, în caz de așteptare) și în fața căruia sînt necesare reacții și măsuri speciale. Pentru a formula în mod decis ceea ce într-o primă fază putea fi o intuiție a lingvistului și pentru a explica ulterior și devierile stilistice, folosirile ironice, e nevoie de confirmarea oferită de un număr mare de exemple: din acest punct de vedere, simpla statistică nu pare deloc demodata.
"În caz de..." by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17501_a_18826]
-
volumele imense, cu imaginea Turnului Babel pe copertă și cu titlul „Dicționar pentru îndrăgostiții de graiuri” publicat în anul 2009, la Paris. Era locul meu de întâlnire cu scriitorul Claude Hagege, vedeta europeană a Salonului de carte din acest an, lingvist celebru, cunoscător a peste 50 de limbi străine, un adevărat fenomen. Domnul Claude începuse să dea autografe pe volumul său de peste 700 de pagini, așa că cei care erau la rând știau bine ce vor și cu cine au de-a
În căutarea tatălui. In: Editura Destine Literare by Cătălina Stroe () [Corola-journal/Journalistic/82_a_241]
-
IVt, se înțelege din colecția de Opere; Vol.II cuprinde traducerea Descrierii Moldovei, realizată tot de Iosif Hodos (1875), textul latin constituind Vol. I, îngrijit de Al. Papiu-Ilarian (1872). Succinte informații despre cărturarul ardelean pot fi găsite în Dicționar de lingviști și filologi români, semnat de Jana Balacciu și Rodica Chiriacescu (București, 1978, p. 145), si in sinteză Membrii Academiei Române, 1866-1996, realizată de Dorina N. Rusu (Iași, Fundația Academică "Petre Andrei", 1996, p. 162). 7 Imperiul Otoman. Epoca clasică, 1300-1600, ediție
O descoperire senzatională by G. Mihăilă () [Corola-journal/Journalistic/17520_a_18845]
-
un magazin Leclerc. Cu siguranță mai durabil decât ansamblul. Experții cred că fațada maiestuoasă ar putea fi reasamblată. Dar de unde bani? „ Larousse Cine nu știe ce este un Larousse? Avem bănuiala că mulți știu, nu și lexicografii români, adică acei lingviști care ar trebui să se preocupe de soarta dicționarelor la noi. Avem, desigur, mai multe decât înainte de1989, de toate felurile, dar nu suficiente și, mai ales, nu aduse periodic la zi. Exemplul Larousse ar trebui să le dea insomnii
Meridiane () [Corola-journal/Journalistic/2479_a_3804]
-
ceea ce, pricepeți dv. ce semnifică. Doar că nu toți elfii lui Tolkien sunt blonzi și nici toți metecii, răi. Ca să nu spunem că sonoritățile limbii lui Werst duc cu gândul la arabă. Și apoi, Tolkien a fost, înainte de toate, un lingvist excepțional, ceea ce nu se poate spune despre Werst. Arsène Lupin, gentleman cambrioleur Am mai scris în această pagină despre căderea în domeniul public a operelor lui Maurice Leblanc, de la nașterea căruia se împlinesc zilele acestea 150 de ani, autor al
Meridiane () [Corola-journal/Journalistic/2513_a_3838]
-
comentariu consacrat textului de către Mihai Zamfir, publicat într-un număr anterior. Revin, însă, la această carte, dintr-o firească necesitate de a atrage atenția asupra unei personalități de excepție, prea puțin cunoscută publicului larg. Editată cu profesionalism de fiul ei, lingvistul și cercetătorul interdisciplinar Mihai Dinu, Mărturia unei vieți readuce în atenție figuri și momente-cheie ale istoriei contemporane și adresează o întrebare gravă cu privire la memoria noastră culturală și chiar la prejudecățile literare. Prima fiind însăși prejudecata inexistenței literaturii de sertar: dacă
Memoriile Nataliei Manoilescu-Dinu by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/2545_a_3870]
-
zarzavagiii bulgari, care își vindeau produsele în piața din Constanța și erau întrebați de unde vin, răspundeau pe bulgărește damoi, de acasă, adică. De unde românii au făcut Doi Mai. Explicația lui Graur e, poate, hazardată, dar nu ca aceea a altui lingvist, ce e drept, specializat în sintaxă, nu în toponimie sau etimologie, Ion Diaconescu, împreună cu care, cu ocazia unei inspecții de grad I în Vrancea, m-am trezit în fața unei biserici impunătoare, în afara oricărei localități, numită Vizantea. Sufixul ne trimitea la
Toponimice by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/2381_a_3706]
-
Rodica Zafiu Inovațiile formale ale diferitelor limbaje poetice pot fi descrise în termeni lingvistici - și uneori descrierea nu e chiar lipsită de interes. Lingvistul, minat de fapt de irezistibila plăcere a colecționarului, își justifică mai întotdeauna minuțioasa inventariere de forme noi cu argumentul că acestea ar ilustra posibilitățile creatoare ale limbii; cîteodată, descoperind chiar motivații semantice, textuale, pentru creația lexicala sau pentru devierile sintactice
Scriere experimentală by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/18180_a_19505]
-
posibilitățile creatoare ale limbii; cîteodată, descoperind chiar motivații semantice, textuale, pentru creația lexicala sau pentru devierile sintactice. Ultimul volum, recent apărut, al lui Caius Dobrescu - Deadevă, Pitești, Editura Paralelă 45, 1998 - e din categoria celor care oferă multe subiecte curiozității lingviștilor; cu riscul, aproape inevitabil, ca analizele acestora să nu mai păstreze nimic din umorul textului. În cartea această, în care aproape totul se petrece la nivelul codurilor ortografice, efectul estetic al experimentelor formale mi se pare indubitabil: prin artificiul inteligent
Scriere experimentală by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/18180_a_19505]
-
Din punct de vedere gramatical, pierderea lui "-l" în registrul oral nu e foarte importantă; cum se știe, funcția de articol e preluată de vocală precedentă "-u", astfel încît distincția nearticulat/articulat (cap/capu') se păstrează foarte bine. Unii dintre lingviștii români au fost tentați să accepte extinderea inovației orale în variantele scrise ale limbii. August Scriban, de pildă, și-a aplicat principiul unificator în Dictionaru limbii românești (1939), unde, așa cum se vede chiar din ortografia titlului, "-l" final nu mai
Articolu' by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/18196_a_19521]
-
contextul epocii) și o secțiune Media (în care, pe lîngă imagini, sînt înregistrate 28 de poeme eminesciene în interpretarea unor actori). E de remarcat că textele (reproducerea volumelor) și cronologia sînt consultabile și în Internet (http://eminescu.petar. ro). Pentru lingvist, e de o extremă importanță posibilitatea de a verifica existența și frecvența în textele eminesciene a diferitelor cuvinte și sintagme. Instrumentul de căutare al CD-ului, simplu și eficient (se poate propune un cuvînt sau se poate porni de la o
Despre un CD și despre posibilele lui întrebuințări lingvistice by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16668_a_17993]
-
semnificației în limbaj sînt premisa esențială de studiu al literaturii. Mai interesant însă decît reacția "aliaților" (fie ei și fără știința lor) lui Putnam la acest volum mi se pare a fi răspunsul "inamicilor", mai ales cînd el vine de la lingviști cu prestigiu. La scurt timp după apariția cărții, Jerry Fodor a publicat o cronică iritată peste măsură în "London Review of Books", o revistă mai academică, mai specializată decît echivalentele ei mai faimoase, TLS și New York Review of Books. Ne-
Vechi dileme, noi răspunsuri by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16742_a_18067]
-
în "London Review of Books", o revistă mai academică, mai specializată decît echivalentele ei mai faimoase, TLS și New York Review of Books. Ne-am aștepta ca o teorie precum cea propusă de Putnam să fie agreată în primul rînd de lingviști. Însă lingvistica actuală nu este cea de odinioară. Dimpotrivă, teoreticieni precum Fodor și alții pun studiul limbii în slujba unei discipline cu aură de religie deja în lumea academică americană: științele cognitive. Cînd e vorba de chestiunea în cauză, cognitiviștii
Vechi dileme, noi răspunsuri by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16742_a_18067]
-
fiecare dată, plec cu ideile clarificate. Îi admir calmul și capacitatea de a discuta constructiv. Am mulți prieteni și la Cluj, unde am fost mai des în ultimul deceniu din cauza lui Marian Papahagi. Dintre clujeni, țin în mod special la lingviștii Sabina Teiuș și Mihai Gherman - acesta din urmă și paleograf și filolog, specializări tot mai rare în România, unde, din păcate, științele filologice atrag tot mai puțini tineri... Fiindcă e o muncă deosebit de grea, cvasi-anonimă și foarte prost plătită. În
Luisa Valmarin - Trei decenii de românistică la Roma by Adriana Bittel () [Corola-journal/Journalistic/16812_a_18137]
-
și nume proprii din sfera religioasă. Deocamdată, însă, în lucrările lexicografice de acest tip a dominat latura de conținut, interesînd mai puțin aspectele propriu-zis lingvistice. Dicționarele existente vizează în primul rînd conceptele, semnificațiile teologice, sursele biblice ale lexicului de specialitate. Lingvistul ar fi în schimb mai interesat de viața formelor, de concurența arhaismelor și a neologismelor, de derivarea sau de specializarea semantică din interiorul limbajului bisericesc. Analiza lingvistică - așa cum se face deja în anumite articole, studii, cercetări, lucrări de licență - trebuie
Călugărești by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16896_a_18221]
-
contemporane. Utilă recapitulare! * Reapare publicația argeșană CALENDE cu un număr cvadruplu (1-4) pe 2001, sprijinită de Consiliul Județean și tipărită la Paralela 45. Din numărul pe care l-am primit zilele trecute, reținem literatură, cronici literare, un interviu cu marele lingvist Eugen Coșeriu. (Din păcate, nu știm data cînd i-a fost luat de către Adriana Rujan.) Dorim revistei fondate în 1928 viață lungă. * PROVINCIA (nr. 10) reacționează la o declarație făcută la Slănic Moldova, în fața unor tineri cursanți PSD, de către primul-ministru
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15806_a_17131]
-
semnificativă. Fiind vorba de un fenomen în plină evoluție, nu putem fi siguri dacă se va fixa una dintre construcții sau vor continua să circule ambele, eventual specializîndu-se. În orice caz, nu cred că există vreun motiv special pentru care lingviștii să o recomande pe una sau pe cealaltă. Argumentele pentru a prefera una din cele două sînt împărțite. Putem urmări mai întîi criteriul frecvenței. Se pare că balanța uzului înclină, în română, în favoarea prepoziției pe: observațiile directe sînt confirmate de
"În" sau "pe" Internet by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15858_a_17183]
-
altele, cîteva interesante exemple de limbi imaginare; în același timp, istoria culturală a contactelor lingvistice multiple a favorizat plurilingvismul literar, prezența în texte a unui amestec (tot ludic, manierist sau experimental) al mai multor limbi, adesea în variante macaronice. Pentru lingviști, aceste "curiozități literare" reprezintă un domeniu de interes firesc: prin materialul lor, construit în așa fel încît să devină cît mai străin sau să-și păstreze legături cu transparența limbii native, dar și prin conștiința lingvistică pe care o pun
Limbi imaginare, limbi amestecate by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15660_a_16985]
-
în perspectivă" (EZ 2277, 1999, 3); Poate o fi bun! Poate o fi serios! Poate că așa trebuie să se întîmple în democrație!" (EZ 2308, 2000, 1). Valorile diferitelor construcții vor fi desigur analizate și descrise cît mai pertinent de lingviști; oricum, prezumtivul rămâne un instrument comod, care accentuează dubiul și exprimă poziția epistemică a vorbitorului cu mare economie de mijloace. Prin extinderea oralității în scris frecvența sa nu face decît să sporească.
"Un straniu mod..." by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16131_a_17456]
-
către pagini cu texte într-o anumită limbă folosiți "Altavista" și selectați "language-ul" dorit". Ideea că pînă și termenul limbă ar urma să fie concurat de englezescul language, cu atîta ușurință articulat și integrat în frază, ar putea da fiori lingviștilor și nelingviștilor. În realitate, e vorba doar de o exprimare sumară, concisă, care omite explicațiile, încercînd să indice simultan obiectul și eticheta lui. Exprimarea trădează intenția autorului de a descrie - într-un context care nu riscă ambiguități - exact ceea ce destinatarul
Alte motoare, alte linkuri... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16157_a_17482]