4,806 matches
-
totuși, niște specialiști competenți, care au realizat o lucrare monumentală, pentru care merită tot respectul. Baza acestei lucrări este, poate, fixată pe o teorie șubredă și de aici a ieșit ce-a ieșit. 10. Împrumutul de cuvinte Unii specialiști în lingvistică sunt de părere că ar trebui schimbată „baza”, respectiv teoria originii limbii române și atunci pot fi reformulate și etimologiile cuvintelor. Adică să se țină cont de adevărul istoric cu privire la strămoșii noștri geto-daci și al strămoșilor lor, pelasgii. Origine necunoscută
LIMBA ROMÂNILOR-4 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1420 din 20 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/nastase_marin_1416512305.html [Corola-blog/BlogPost/376809_a_378138]
-
printr-o figură de stil pentru că știuletele seamănă cu pasărea care poartă acest nume. Pentru eliminarea ononimiei, pasărea „a fost numită cu diminutivul porumbel, astfel că astăzi raportul dintre cele două cuvinte nu mai e simțit“ (Al. Graur, Tratat de lingvistică generală, București, 1971, p. 194). Acest punct de vedere a fost îmbrățișat și de istorici: „Numirea vine din asemănarea fructului cu pasărea numită porumb“ (C.C. Giurescu, Probleme controversate în istoriografia română, București, 1977, p. 126). Last but not least, prof.
ETIMOLOGIA CUVÂNTULUI PORUMB de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1616 din 04 iunie 2015 by http://confluente.ro/ion_carstoiu_1433398318.html [Corola-blog/BlogPost/369868_a_371197]
-
program, care, odată încheiat, a dus la dizolvarea grupului respectiv. Fac o scurtă recapitulare: monumentalul Dicționar al limbii poetice eminesciene, sub redacția lui Tudor Vianu, apoi a lui Șerban Cioculescu, a apărut în 1967, după care colectivul de la Institutul de lingvistică s-a dizolvat; între timp, Perpessicius a rămas el singur o instituție, scoțînd volumele IV, V și VI din ediția care îi poartă numele; ediția de Opere alese, din 1964, lucrată sub supravegherea sa, a prilejuit crearea unui alt nucleu
Cu Nicolae Georgescu despre reeditarea antumelor lui Eminescu by http://uzp.org.ro/cu-nicolae-georgescu-despre-reeditarea-antumelor-lui-eminescu/ [Corola-blog/BlogPost/93768_a_95060]
-
modul cum, treptat, întrebările și îndoielile, pe care le incumbă, în general, fenomenul transpunerii creației artistice dintr-un cod lingvistic într-altul, au impus traducătorilor antrenarea în discuție și a unor discipline conexe, spre înfăptuirea unei convergențe cu adevărat creatoare: lingvistica, literatura comparată, critica și istoria literară etc. (“Ningún problema tan consustancial con las letras y con su modesto misterio como el que propone una traducción”, notase, cândva, Borges, citat de autorul Introducerii). În viziunea pasionaților traducători de la La Laguna, cele
VOCI ALE POEZIEI MODERNE de OLIMPIA BERCA în ediţia nr. 349 din 15 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Voci_ale_poeziei_moderne.html [Corola-blog/BlogPost/341418_a_342747]
-
dar indienii folosesc și sanscritul „koila” (care este indo-european, „coal”- „cărbune”-în engleză). Oare strămoșii romilor foloseau în India și varianta koila? Unde mai pui că în Siberia există provincia Angara unde se extrage...cărbune. Concluzia incursiunii noastre în istoria lingvisticii țiganilor, este că la origine, în India, toate grupurile de romi foloseau aceleași cuvinte care cu timpul și-au pierdut polisemantismul, romii păstrând doar unul sau două sensuri din cele trei hinduse, așa cu vedem din pățania mea cu nea
O MICĂ INCURSIUNE ÎN ISTORIA ROMILOR de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2114 din 14 octombrie 2016 by http://confluente.ro/marian_nutu_carpaci_1476431833.html [Corola-blog/BlogPost/367477_a_368806]
-
Libreville, alături de soțul său Jean, al fetiței lor Cleopatra cu pielea creolă, produsul dragostei lor, prozatoarea cu multe acumulări livrești reușește să ne introducă într-o lume originală prin felul de a se raporta la antropologie, etnologie, tradiții, folclor, mentalități, lingvistică și legile ei de dezvoltare în funcție de familii și triburi, chiar se face vorbire și de arheologie. Ajuns în mediul său, Jean din tânărul manierat și cu bun simț, caracter ce a atras-o pe Olimpia, devine un om brutal și
IOANA HEIDEL: „MI-A PLĂCUT CULOAREA” de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 2230 din 07 februarie 2017 by http://confluente.ro/al_florin_tene_1486451383.html [Corola-blog/BlogPost/384830_a_386159]
-
deținut. (34) Sprijinirea dezvoltării, distribuirii și promovării acestora trebuie să aibă în vedere anumite obiective structurale, cum ar fi dezvoltarea potențialului în țările și zonele cu o capacitate de producție redusă în domeniul audiovizualului și/sau o zonă geografică sau lingvistică restrânsă, și/sau dezvoltarea unui sector european independent de producție, în special IMM-uri. (35) Țările asociate din Europa Centrală și de Est, precum și Cipru, Malta, Turcia și acele state membre ale AELS care sunt părți ale Acordului SEE sunt
jrc4549as2000 by Guvernul României () [Corola-website/Law/89715_a_90502]
-
diversității culturale în Europa; (d) sporirea patrimoniului audiovizual european, în special prin digitalizare și acces în rețea; (e) dezvoltarea sectorului audiovizual în statele sau zonele cu o capacitate redusă de producție în domeniul audiovizual și/sau o zonă geografică sau lingvistică restrânsă și consolidarea colaborării între întreprinderile mici și mijlocii; (f) difuzarea de noi tipuri de materiale audiovizuale prin utilizarea de noi tehnologii. Aceste obiective se realizează în conformitate cu prevederile detaliate stabilite în anexă. Articolul 2 Obiective specifice ale Programului în domeniul
jrc4549as2000 by Guvernul României () [Corola-website/Law/89715_a_90502]
-
asupra celuilalt și chiar să trăiască ceea ce trăiește celălalt, într-un stadiu mai avansat, de empatie. Armonia există în fiecare dintre noi și o putem readuce prin minte, emoții și respirație. Puterea ''rapport-ului'' prezentat în tehnicile de NLP (programare neuro lingvistica), începe odată cu respirația, cu sincronizarea acesteia, între parteneri. Ochi în ochi și respirând în același timp pe o muzică relaxantă, este un cadou incredibil pe care ni-l putem face unul celuilalt, generând o deschidere, la nivel de suflet, extrem de
Cadou inedit de Valentine's day. Cum reaprindem pasiunea în relație () [Corola-website/Journalistic/104632_a_105924]
-
apăsat, jignirea „nemernicule!”. Cine mai folosește astăzi acest cuvânt, în afară de acea voce care dublează desenele animate și care încearcă să găsească traduceri eufemistice? De la groapa de nisip din parc s-ar putea strânge material pentru o teză de doctorat în lingvistică. De exemplu, aici se pot auzi chemări de tipul „Hei, amice, vino să ne jucăm!”, cu o fidelă ritmare de Disney channel și cu reînvierea acelui caragialian „amice”. Oricum, ce am ilustrat mai sus apare ca minim pericol. Să privim
Dragi părinți, e greu ca școala să vă mai educe copiii, când acasă vi-i educă televizorul by https://republica.ro/dragi-parinti-e-greu-ca-scoala-sa-va-mai-educe-copiii-cand-acasa-vi-i-educa-televizorul [Corola-blog/BlogPost/337734_a_339063]
-
gândurilor, se dovedește a fi încă o minune a înțelepților timpului, o prefacere zădărnicita de pastilele contra durerii. SIMPLU Nu putem presupune că semnele matematice au proveniență divină. Nici nu putem ști dacă notele muzicale sunt o poartă spre cunoaștere. Lingvistică s-a nascut devreme, iar conceptul - dintotdeauna. Așa încât, astăzi, îngăduiți de imaginea fotografică a visării, nu vom face decât să păstrăm - fericiți - o fanta de lumină în căderea nopții prefăcute. FINAL Atât de multă energie risipita pe câmpul de luptă
INFORMATIO de MIHAELA CRISTESCU în ediţia nr. 406 din 10 februarie 2012 by http://confluente.ro/Informatio_mihaela_cristescu_1328869335.html [Corola-blog/BlogPost/346733_a_348062]
-
CELE DOUĂ CUVINTE Toamnă coborâse în carpenul din fața ferestrei mele. Galbenul frunzelor îmi pătrundea prin perdea, odată cu razele soarelui. Țăcănitul mașinii de scris îmi răsună în urechi, ca o muzică interpretată la instrumente de percuție. Scriam la un „Studiu de lingvistică română” și înaintăm la el, asemenea soldatului care aleargă mereu înainte printre obuzele ce ploua din cer. Mereu înainte, mereu înainte, fără tema că va fi lovit de o schije. Doar eu, las, îmi este teamă de cuvinte. - Ești un
URECHEA DINTRE CELE DOUĂ CUVINTE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 309 din 05 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Urechea_dintre_cele_doua_cuvinte.html [Corola-blog/BlogPost/348504_a_349833]
-
județul Dolj, este una dintre cele mai plăcute și căutate prozatoare și romanciere din România. În anul 1958 a obținut licența în litere (limba și literatura franceză) la Facultatea de Filologie, Universitatea București. A lucrat ca lexicograf la Institutul de Lingvistică al Academiei și este, printre altele, colaboratoare la redactarea Dicționarului limbii române și a Dicționarului explicativ al limbii române (1959-1975). Presupun că de aici vin modestele sale venituri de pensionară, ce nu depășesc suma de 1.060 lei! Probabil că
RELUARE) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1972 din 25 mai 2016 by http://confluente.ro/marian_malciu_1464126658.html [Corola-blog/BlogPost/378984_a_380313]
-
selectiv): - în reviste: Al. Graur, „România literară”, nr. 14, 1974; Nicolae Ciobanu, „Luceafărul”, nr. 42, 1976; Laurențiu Ulici, „România literară”, nr. 38, 1976; Al. Graur, „România literară”, nr. 28, 1984; Nicolae Mocanu, „Steaua”, nr. 2, 1984; Valentin Tașcu, „Cercetări de lingvistică”, nr. 2, 1984; Gheorghe Chivu, „Limba română”, nr. 5, 1984; Vasile Sari, „Limbă și literatură”, nr. 3, 1984; Livius Petru Bercea, „Banat”, nr. 4 - 5, 2004; Alexandru Ruja, „Paralela 45”, 1 februarie 2005; Gheorghe Mocuța, „Arca”, 1-2-3, 2006; Remus Valeriu
BIO-BIBLIOGRAFIE de OLIMPIA BERCA în ediţia nr. 349 din 15 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Redactia--Autori/Olimpia_Berca.html [Corola-blog/BlogPost/341369_a_342698]
-
Constantinescu i-ar fi plăcut să evadeze în sacul meu din mediul universitar undeva într-o șatră, la vreo țigancă f()ocoasă. Prezentarea mea Sunt născut în familie de fierari pakivale- onorabili. Noi, onorabili fiind, nu furăm decât cărți de lingvistică, ceea ce este un anacronism, știut fiind că romii, fiind țigani, ciordesc cărți de bucate, ca să învețe pirandele să pregătește ciorba-zumi yumi. Eu, doamna Julieta, reprezint SHRUTI, tradiția veritabilă. În familia mea se vorbește dintotdeauna limba romani. Sunt ȚIGAN ADEVĂRAT. Nu
AVENTURĂ LA ACADEMIA ROMÂNĂ de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2154 din 23 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/marian_nutu_carpaci_1479860266.html [Corola-blog/BlogPost/350017_a_351346]
-
Cele mai importante centre musulmane erau Babadag, Tulcea, Constanța și Hârșova. În anul 1930 în România erau 22 000 de tătari. Asupra originii etnice a tătarilor, în lucrările de specialitate de până azi (de istorie, de etnografie, de geografie, de lingvistică), părerile sunt împărțite: unii susțin originea mongolă, iar alții originea turcă a tătarilor. Oricare ar fi concluziile, tătarii au existat în istorie ca o entitate distinctă și și-au dovedit această identitate prin realizări memorabile. Din punct de vedere etnic
DOBROGEA-MODEL DE COLABORARE MULTIETNICĂ DE-A LUNGUL SECOLELOR -STUDIU DE CAZ: COMUNITATEA TURCO-TĂTARĂ ŞI CEA A LIPOVENILOR de GIGI STANCIU în ediţia nr. 735 din 04 ianuarie 2013 by http://confluente.ro/Dobrogea_model_de_colaborare_multietnic_gigi_stanciu_1357318193.html [Corola-blog/BlogPost/345194_a_346523]
-
atunci singură, deși eram măritată și aveam copii. Cumpăra bilete de tren cu 10 zile înainte, rezerva camere la hotel și suporta nu doar toate cheltuielile, ci și toate emoțiile și răbufnirile mele. În 2008, la o conferință internațională de lingvistică organizată de Academia Română, ne-am cazat la un hotel de lângă Casa Poporului. Pentru că telefonul îi era bruiat și nu putea lua legătura cu mine, a venit să mă aștepte înaintea Academiei. Afară ploua. Am găsit-o seara printre maidanezii de pe
MIMI de MIRELA BORCHIN în ediţia nr. 1045 din 10 noiembrie 2013 by http://confluente.ro/Mimi_mirela_borchin_1384102272.html [Corola-blog/BlogPost/347208_a_348537]
-
om de știință de-o reputație incontestabilă.. Dovedindu-se un student deosebit de sârguincios, este apreciat și îndrăgit de profesorii săi pe care îi consideră un veritabil model de urmat, atât ca dascăli, cât și ca oameni de știință în domeniul lingvisticii și al filologiei. Urcă pe treptele ierarhiei profesionale într-un ritm demn de invidiat, asistent, lector, conferențiar, profesor doctor docent, profesor emerit. Ocupă funcția de decan al Facultății de Litere din Iași, timp de 19 ani și vreme îndelungată este
GAVRIL ISTRATE-UN INTELECTUAL AL ŢINUTULUI NĂSĂUDEAN LA 99 DE ANI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 808 din 18 martie 2013 by http://confluente.ro/Gavril_istrate_un_intelectual_al_florin_tene_1363615358.html [Corola-blog/BlogPost/345315_a_346644]
-
cu pseudonime : I.Stratiga, Gr. Savel, Eusebiu Mărgărint, Mihai Vărăreanu, apărute în periodice precum „Ardealul”, „Cuget moldovenesc” „Lupta Moldovei”, „Opinia”, „Buletinul Institutului de Filologie Română „Alexandru Philippide”, Analele Universității „Alexandru Ioan Cuza‚ din Iași, „Studii și cercetări lingvistice”, „Anuar de lingvistică și istorie literară”, „Iașul nou”, „Flacăra Iașului”, „Mitropolia Moldovei și a Sucevei”, etc. A fost membru în comitetele redacționale ale revistelor: „Cum vorbim”, „Limba română”, „Cronica”, „Revista română”, „Literatorul” , a fost redactorul responsabil al „Analelor științifice ale Universității”, începând din
GAVRIL ISTRATE-UN INTELECTUAL AL ŢINUTULUI NĂSĂUDEAN LA 99 DE ANI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 808 din 18 martie 2013 by http://confluente.ro/Gavril_istrate_un_intelectual_al_florin_tene_1363615358.html [Corola-blog/BlogPost/345315_a_346644]
-
care originează. Dar nici Gheorghe Sarău nu a făcut aceast demers științific, doar și-a dat doctoratul în țigănească cu profesoara de chineză. Limba română este bine documentată, sunt zeci de mii de studii începând cu Hașdeu și terminând cu lingvistica academică modernă. E și firesc ca profesorii românii să poată vorbi despre limba lor, nu? Cercetările lor se pot dovedi științific și se pot compara cu alte limbi romanice. Noi, la catedra de romani nu avem nici un profesor rom. Deloc
NOUA SCLAVIE CULTURALA A ROMILOR LA PROFESORII ROMÂNI DE LA CATEDRA DE ROMANI de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2085 din 15 septembrie 2016 by http://confluente.ro/marian_nutu_carpaci_1473942513.html [Corola-blog/BlogPost/343910_a_345239]
-
sculptură modernă și hiperfizica einsteiniană? Poate avea Universul o formulă științifică validată artistic? ----------------------------------------------- CARAGEA Dan (n. 16 iunie 1954), profesor universitar, critic de artă, critic de teatru, critic literar, publicist, eseist și traducător român. Este lusitanist, specialist în psihologie și lingvistică computațională. Debutul său în critică a avut loc încă din clasa a X-a, în revista liceului „Frații Buzești” din Craiova, publicând de atunci o serie de articole și studii de specialitate în reviste din țară și din străinătate. Treptat
LECŢIA LUI BRÂNCUŞI de DAN CARAGEA în ediţia nr. 866 din 15 mai 2013 by http://confluente.ro/Dan_caragea_lectia_lui_bra_dan_caragea_1368620834.html [Corola-blog/BlogPost/350408_a_351737]
-
flautul lui Jethro Tull, neasemuitul blues al lui John Mayall, etc. În studenție, obișnuiam să merg cu o prietenă la Biblioteca Centrală de Stat, la sala de muzică și, cu căștile în urechi, învățam în sesiune. Vivaldi mergea cu rigorile lingvisticii, pe când pentru teoria literaturii preferam Debussy, și tot așa. Pe Prevert îl „disecam” împreună, pe folk local: Mircea Vintilă și Mircea Florian. - Îți mai amintești care a fost primul poem pe care l-ai tradus? - Am trecut prin multe situații
CONSUELA STOICESCU SCRIE SI TRADUCE VERSURI PE MUZICA DE VIVALDI SI DEBUSSY de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 123 din 03 mai 2011 by http://confluente.ro/Consuela_stoicescu_scrie_si_traduce_versuri_pe_muzica_de_vivaldi_si_debussy.html [Corola-blog/BlogPost/343193_a_344522]
-
AGONIA U.E. VOLUMUL 4 (1) Autor: Constantin Milea Sandu Publicat în: Ediția nr. 1448 din 18 decembrie 2014 Toate Articolele Autorului Foto: Crucea de lumină (procesare imagine: Raluca-Crina Florescu) 1) În mod clasic, sunt șapte tipuri de inteligențe: cinci înnăscute (lingvistica, matematica, geometria, muzica și chinestezia) și două dobândite: capacitatea de a lucra cu tine, și de a relaționa cu oamenii. Trusa istoricului cu care se poate opera în plan uman cu n-dimensiuni prin aceste inteligențe clasice IQ (pentru uni
CUM SĂ IEŞIM DIN SISTEMUL OCULT AL NOII ORDINI MONDIALE. UN MANIFEST AL INTELIGENŢEI ARTIFICIALE. NOTE PENTRU AGONIA U.E. VOLUMUL 4 (1) de CONSTANTIN MILEA SANDU în ediţia nr. 1448 din 18 decembrie 20 by http://confluente.ro/constantin_milea_sandu_1418916763.html [Corola-blog/BlogPost/349689_a_351018]
-
a facultății cu profil filologic de la Universitatea din Timișoara. Materializarea ideii se face sub îndrumarea unui excelent om al cărții - academicianul Gheorghe Ivănescu - , dar și cu contribuția unor dascăli devotați cercetării, ca profesorii Ștefan Munteanu și Gheorghe Tohăneanu. Colectivul de lingvistică cunoaște numeroase avataruri în jumătatea de secol care se împlinește, în curând, de la crearea lui, trecând, de la Universitate, fie la Filiala Academiei, fie chiar la ...Universitatea din Cluj, revenind la Universitate, dar menținându-și identitatea, în pofida dificultăților financiare. Pentru Olimpia
OLIMPIA BERCA – RECUPERĂRILE NECESARE de OLIMPIA BERCA în ediţia nr. 833 din 12 aprilie 2013 by http://confluente.ro/Olimpia_berca_recuperaril_olimpia_berca_1365783501.html [Corola-blog/BlogPost/345831_a_347160]
-
Academiei, fie chiar la ...Universitatea din Cluj, revenind la Universitate, dar menținându-și identitatea, în pofida dificultăților financiare. Pentru Olimpia Berca, în 1963 are loc și debutul efectiv, în revista Orizont din Timișoara. Colaborările la publicațiile literare și la revistele de lingvistică se înmulțesc, odată cu trecerea anilor; numele cercetătoarei se regăsește frecvent în același Orizont, dar și în Limbă și literatură, Limba română, Studii și cercetări lingvistice, Familia, Orient latin, Banat, Rostirea românească, Timpul, Caligraf, Reflex, Luceafărul etc., semnând studii de stilistică
OLIMPIA BERCA – RECUPERĂRILE NECESARE de OLIMPIA BERCA în ediţia nr. 833 din 12 aprilie 2013 by http://confluente.ro/Olimpia_berca_recuperaril_olimpia_berca_1365783501.html [Corola-blog/BlogPost/345831_a_347160]