4,823 matches
-
a faptelor de limbă concrete și autentice, privilegiind experimentul și refuzînd apelul la reconstrucții abstracte. Mai multe secțiuni ale cărții sînt consacrate definirii și delimitării domeniului psiholingvisticii, ca știință inter- și multidisciplinară; sînt analizate relațiile sale cu psihologia și cu lingvistica în genere, dar și cu disciplinele mai noi ale contextualizării limbii - sociolingvistica, pragmatica, analiza discursului etc. Cu tonul personal și polemic care îi este caracteristic, autoarea își reafirmă opțiunea pentru un tip de psiholingvistică în constituirea căreia a avut un
Psiholingvistică by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17248_a_18573]
-
de Lovinescu, o jumătate de secol mai tîrziu, în trei generații maioresciene. Le-am putea adăuga o a patra, după al doilea război mondial. Cu toate deosebirile dintre ei, maiorescienii noștri critici au avut, cu toții, pregătire filosofica sau literară, nu lingvistică. Nici Caracostea, care s-a ocupat de expresivitate, nu era lingvist. Iar Ovid Densusianu, deși era, inaugurează în istoriile noastre literare (cu Literatura română modernă din 1921) critică de idei și de sentimente, fără urmă de considerații verbale. Dogmatismul dragomirescian
Critica verbală by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17942_a_19267]
-
Rodica Zafiu Scriind, cu o săptămînă în urmă, despre secțiunea documentara din volumul dedicat împlinirii a 50 de ani de existență a Institutului de Lingvistică din București, arătăm că ar merita o atenție specială "analizele" politice la care sînt supuse în anii 1949-1952 citatele din dicționarele academice precum și sumarele revistelor de specialitate. Lectură cenzurii politice se dovedește, încă din acei ani, extrem de inventiva, descoperind în
"Citate dusmănoase" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17951_a_19276]
-
Cartea lui Liviu Papadima cucerește de la prima pagină prin verva și umor, insă miza este serioasă: realizarea unei imagini cît mai cuprinzătoare a operei caragialiene, cu metode care, în funcție de perioada în care au fost scrise studiile, variază. Sedusa inițial de lingvistică ce vine în ajutorul "poeticii", transformată în scurtă istorie a receptării, după ce a trecut prin zonă sofisticatelor instrumente naratologice, cartea convinge și, după cum ne asigură chiar autorul, "se termină cu bine". Primul studiu, datat 1984, propune o reconstituire a lui
Caragialia non sunt turpia by Florentina Costache () [Corola-journal/Journalistic/17966_a_19291]
-
anii '50, cercetarea lingvistică sînt mai puțin cunoscute decît episoadele similare din istoria recentă a literaturii; ele s-au putut reconstitui doar fragmentar, din anecdotele în circulație orală sau, pentru cei direct interesați, din consultarea revistelor epocii. Volumul Institutul de Lingvistică "Iorgu Iordan" din București. 50 de ani de existență (1949-1999), coordonat de Mioara Avram, Marius Sală și Ioana Vintilă-Rădulescu (Editură Univers Enciclopedic, București, 1999), care prezintă multe informații foarte utile despre istoria instituției sărbătorite, despre membrii și colaboratorii ei, despre
Politică si lingvistică by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17969_a_19294]
-
Enciclopedic, București, 1999), care prezintă multe informații foarte utile despre istoria instituției sărbătorite, despre membrii și colaboratorii ei, despre lucrările publicate în decursul anilor și ecourile lor, cuprinde și o prețioasă contribuție documentara pe tema raportului dintre politică totalitara și lingvistică. Citatele grupate - în "Scurtă cronologie...", p. 50-65, de Jana Balacciu-Matei, si mai ales în secțiunea "Documentar. Memorialul rușinii...", p. 66-97, de Mioara Avram - sînt extrem de grăitoare; voi incerca în continuare doar să selectez cîte ceva din materialul respectiv, interpretabil azi
Politică si lingvistică by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17969_a_19294]
-
represiuni, epurări, suprimări de reviste și interziceri ale apariției unor cărți (tipărirea în forma propusă a Dicționarului limbii române ar fi fost "o crimă față de popor" - p. 88). Orientările erau cele generale în "îndrumarea" științifică a epocii: impunerea modelului sovietic (lingvistică "cea mai avansată din lume", p. 67) și renunțarea la contactul științific cu lumea occidentală - în primul rînd la publicarea articolelor în limbi străine, sau la citarea unor autori precum "Carnap, părintele idealismului semantic, expresie tipică a ăculturiiă inumane și
Politică si lingvistică by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17969_a_19294]
-
la "Journal de Psychologie" aplică fără șovăiala o regulă fundamentală stabilită de "părinții revistei", faimoșii profesori Dumas, Janet, Meyerson: anume aceea de a nu acceptă nici un articol cu referiri la originea limbajului. În plină epoca de scientizare a disciplinelor limbii (lingvistică, gramatică istorică, filologia, lingvistică comparată), investigații legate de existența unui grăi originar sau a unui limbaj din care să fi evoluat ulterior toate celelalte, erau socotite aberație curată. Între demersul obiectiv, științific și rațional al lingvistului și improvizațiile sau invențiile
Ce limbă vorbeau Adam si Eva? by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17993_a_19318]
-
aplică fără șovăiala o regulă fundamentală stabilită de "părinții revistei", faimoșii profesori Dumas, Janet, Meyerson: anume aceea de a nu acceptă nici un articol cu referiri la originea limbajului. În plină epoca de scientizare a disciplinelor limbii (lingvistică, gramatică istorică, filologia, lingvistică comparată), investigații legate de existența unui grăi originar sau a unui limbaj din care să fi evoluat ulterior toate celelalte, erau socotite aberație curată. Între demersul obiectiv, științific și rațional al lingvistului și improvizațiile sau invențiile celui sedus de depărtările
Ce limbă vorbeau Adam si Eva? by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17993_a_19318]
-
cu ei, semiții nu sînt neapărat vechii evrei, căci și arabă este socotita tot limba semitica. Antisemitismul, însă, este îndreptat împotriva vechilor evrei, nu a ansamblului de vorbitori de limbi semitice. Precizarea e esențială, ca să nu se înțeleagă că întemeietorii lingvisticii moderne ar fi fost explicit antisemiți cu toții. Bopp, de pildă, în prefață să la Gramatică comparată, insistă că ideea de naționalitate să fie ținută departe de noile științe ale limbii. Dar poziția lui Bopp pare a fi mai curînd un
Ce limbă vorbeau Adam si Eva? by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17993_a_19318]
-
în prezentare, reușind să combine rigoarea științifică și stilul accesibil, să asocieze spiritul de sinteză cu propunerea unei noi perspective. Volumul, intitulat De la latină la română (București, Univers Enciclopedic, 1998), îi aparține lui Marius Sală, al cărui renume în domeniul lingvisticii romanice nu mai are nevoie de prezentări; autorul e în același timp și coordonatorul colecției de lingvistică românească, "Limba română", pe care cartea o inaugurează. Scopul și caracteristicile principale ale lucrării sînt indicate chiar de autor, de la început: e vorba
Romanistică, românistică by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/18038_a_19363]
-
unei noi perspective. Volumul, intitulat De la latină la română (București, Univers Enciclopedic, 1998), îi aparține lui Marius Sală, al cărui renume în domeniul lingvisticii romanice nu mai are nevoie de prezentări; autorul e în același timp și coordonatorul colecției de lingvistică românească, "Limba română", pe care cartea o inaugurează. Scopul și caracteristicile principale ale lucrării sînt indicate chiar de autor, de la început: e vorba de o prezentare sintetică a formării și a evoluției limbii române, din perspectiva comparației romanice. O istorie
Romanistică, românistică by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/18038_a_19363]
-
aceeași familie e pasul esențial al acestui mod de tratare. Coerentă perspectivei comparative, principala originalitate științifică a lucrării, e și miza ei polemică: autorul tinde, sistematic, să reducă la minimum rolul influentelor străine în evoluția romanei. Din perspectiva specialistului în lingvistică romanica, e și normal să fie preferată, de cîte ori e posibil, explicația unor transformări semantice sau formale prin tendințe de evoluție lingvistică manifestate încă din latină tîrzie, sau cel puțin în evoluția ulterioară a limbilor romanice. Chiar dacă în cazurile
Romanistică, românistică by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/18038_a_19363]
-
autorul tinde, sistematic, să reducă la minimum rolul influentelor străine în evoluția romanei. Din perspectiva specialistului în lingvistică romanica, e și normal să fie preferată, de cîte ori e posibil, explicația unor transformări semantice sau formale prin tendințe de evoluție lingvistică manifestate încă din latină tîrzie, sau cel puțin în evoluția ulterioară a limbilor romanice. Chiar dacă în cazurile de detaliu discuția despre influențele non-romanice, despre rolul substratului sau al superstratului nu e definitiv închisă, poziția teoretică de ansamblu e coerentă și
Romanistică, românistică by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/18038_a_19363]
-
o tratare completă a subiectului, dar dispuse într-o ordine mai puțin comună: de la fixarea cadrului istoric ("Considerații preliminare"), se trece la lexic (capitolul reflectă o tradiție de cercetare științifică riguroasă: sînt puse la contribuție lucrările romaniștilor de la Institutul de Lingvistică din București - mai ales cele reunite în Vocabularul reprezentativ al limbilor romanice, 1988, volum coordonat tot de Marius Sală), la formarea cuvintelor, continuîndu-se cu capitolele care reduc la esențial morfologia, sintaxa, fonetica și fonologia. În prezentarea istorică se simte experiență
Romanistică, românistică by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/18038_a_19363]
-
pagini. Din ele a fost selectată pentru acest număr o mică dar exemplara parte (textele sînt îngrijite și adnotate cu acribie de Dora Mezdrea). Fiindcă Vasile Băncilă (1897-1979) a fost preocupat de multe domenii - filosofie, psihologie, pedagogie, teologie, filosofia culturii, lingvistică ș.a. -, sumarul urmărește să ilustreze toată amploarea spațiului teoretic acoperit de gînditor, dar și să-i contureze biografia și profilul uman, prin fragmente memorialistice, de jurnal și corespondență sau prin mărturiile celor care l-au cunoscut. Volumul trebuie citit în
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/18031_a_19356]
-
teatrul radiofonic! Mi-am imaginat într-o mie de feluri studioul de înregistrări. Nici o singură proiecție nu seamănă cu ceea ce aveam să văd în realitate. Practică din anii studenției se făcea, de regulă, la Institutul Călinescu sau la cel de lingvistică, la Institutul de etnografie și folclor și desigur, în școli, unde erau și cele mai multe locuri. Într-un an a apărut pe lista și Radioul cu extrem de puține locuri pentru care optai în funcție de medie. Am avut sentimentul fizic că primesc un
Spectacole care nu se văd by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/18072_a_19397]
-
sinteză asupra onomasticii în literatura română și propunea cîteva extrem de interesante repere istorice și tipologice pentru uzul ficțional al numelor feminine, urmărind frecvență acestora, conotațiile sociale sau livrești, comentariile intertextuale, modificările formale. Domeniul onomasticii literare fiind împărțit de obicei între lingvistică și literatura, aș vrea să adaug aici cîteva observații care merg, cred, în aceeași direcție. Există la noi multe studii punctuale de onomastica literară, concentrate asupra unui text sau a unui autor; ele au însă nevoie de un cadru mai
Mode onomastice în literatură by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/18118_a_19443]
-
epistemologica, e mai mult presupusa decît analizată. Reconstrucția lui Dolezel funcționează prin celebrele, de-acum, dihotomii formaliste, pe care el le socoate drept ingrediente esențiale ale unor moduri poetice: teoretic/aplicat, universal/particular, exemplificare/analiza, normativ/descriptiv, sincronic/diacronic, retorica/lingvistică/semiotica. Aceste opoziții nu sînt înfățișate de la bun început că axiome teoretice, ci descoperite treptat în teoreticienii pe care autorul îi cercetează, de la Aristotel la formaliștii de la Praga. În gradata lor acumulare, ele determina și liniile de forță ale unei
Naftalină si lavandă by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/18108_a_19433]
-
preluînd deci interpretarea preferată de majoritatea lingviștilor români; arată totuși că unii autori consideră respectivele varietăți ca fiind limbi distincte. Și în alte cazuri (de exemplu, în evocarea veșnicei dispute asupra continuității), alegerea autorilor enciclopediei coincide cu poziția dominantă în lingvistică românească, dar existența problemelor controversate este în mod onest și informativ semnalată. În privința "limbii moldovenești", tonul explicației e foarte net: se arată că nu motive științifice, ci doar presiuni politice au determinat, după al doilea război mondial, încercarea artificială de
Limbile Europei by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/17447_a_18772]
-
de neliniștea noului început, temători și adeseori sortiți să eșueze, ori înși singuratici și mizantropi, timizi și păguboși. Personajul lui Malamud e un evreu-german care se chinuie să își ia viața de la capăt în Nouă Lume, stingherit de incompetență să lingvistică, poticnindu-se în detaliile noii sale existente la fel de stingher și de neputincios cum se bîlbîie cu inconfundabilul sau accent de străin. În-tr-un New York terorizat de caniculă el își duce zilele tîrîș, ajutat de un student care îl învăța engleză. Pînă
Cele mai frumoase povestiri ale veacului by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17456_a_18781]
-
Rodica Zafiu La un recent colocviu de lingvistică aplicată desfășurat în Italia (la Universitatea din Pisa, între 22 și 23 octombrie a.c.), o secțiune era dedicată folosirii computerului în cercetarea lingvistică. Spre deosebire de momentele de început ale informatizării, cînd totul părea mult mai ușor și se imaginau progresele cele
"În caz de..." by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17501_a_18826]
-
se schimbase și așa a rămas: se considera că n-ai nevoie să înveți limbi străine, e suficientă engleză maternă pentru a te face înțeles oriunde în lume. Michael Heim a decis să-și valorifice cunoștințele în cadrul unor studii de lingvistică. De ce nu de literatură? Fiindcă literatura îi plăcea prea mult: "Profesia e una, afinitatea e alta. Ceea ce te atrage prea tare n-ar trebui să-ți devină profesie, asta e părerea mea". * În cadrul studiilor lingvistice, limba cehă era predată de
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17527_a_18852]
-
Consiliul Național al Audiovizualului a făcut public marți, 30 august 2011, un raport de monitorizare pe luna mai a greșelilor în folosirea limbii române făcute de redactorii de radio și televiziune. La solicitarea CNA, Institutul de Lingvistică al Academiei Române „Iorgu Iordan - Al. Rosetti” a realizat, în perioada 1 - 31 mai, o monitorizare a greșelilor în folosirea limbii române de către redactorii de radio și televiziune. Au fost monitorizate 12 posturi de televiziune și două de radio, alese în funcție de
RAPORT CNA: Redactorii radio fac mai puţine greşeli decât cei de televiziune () [Corola-journal/Journalistic/25348_a_26673]
-
edituri și colecții, și, în final, cu titlurile cronicilor și citarea bibliografică a titlurilor comentate. Aș spune că această carte face un foarte destins tur de forță prin bibliografia relevantă a ultimilor zece-cincisprezece ani în domenii conexe filologiei clasice: literatură, lingvistică, istorie, arheologie, istorie culturală și a mentalităților. Ioana Costa comentează cărți importante dedicate antichității grecolatine și moștenirii ei, scrise de autori români sau traduse în limba română în ultimii ani, dar mai ales titluri publicate de edituri prestigioase precum Oxford
Antichități actuale by Raluca Dună () [Corola-journal/Journalistic/2536_a_3861]