18,897 matches
-
observat că aceste noi articole sînt tratate în deobște cu deosebită grijă, ceea ce nu ne scutește ca la unele să avem nedumeriri, de ex. la tabù nu înțelegem de ce, printre cei care s-au ocupat, la noi, de acest fenomen lingvistic de mult cunoscut și cercetat dar care continuă să intereseze pe contemporanii noștri, v., de ex., Matilda Caragiu Marioțeanu care a scris tabuul - cauză a schimbării lingvistice: arom țalu în SCL, 1-4, 1997, pp. 71-74) nu a fost citat și
La o reeditare by Florica Dimitrescu () [Corola-journal/Journalistic/15062_a_16387]
-
înțelegem de ce, printre cei care s-au ocupat, la noi, de acest fenomen lingvistic de mult cunoscut și cercetat dar care continuă să intereseze pe contemporanii noștri, v., de ex., Matilda Caragiu Marioțeanu care a scris tabuul - cauză a schimbării lingvistice: arom țalu în SCL, 1-4, 1997, pp. 71-74) nu a fost citat și I. A. Candrea care, de altfel, nu apare deloc la Bibliografie deși serviciile făcute limbii române prin operele sale, pe diverse planuri, au fost enorme! De asemenea
La o reeditare by Florica Dimitrescu () [Corola-journal/Journalistic/15062_a_16387]
-
anaforă, diastratic, macrostructură, stare etc. Credem însă că chiar o seamă dintre noile intrări ar trebui să fie îmbogățite de ex. la insulă s-a adăugat, în ediția a II-a, pe lîngă accepția din gramatica generativă, sensul de Insulă lingvistică, semnificație aplicabilă și limbii române dar socotim că, în afară de izolarea geografică inclusă în acest concept s-ar cuveni să fie prezentă și izolarea culturală. Dacă prima nu poate fi schimbată, a doua este supusă modificării; aici exemplul limbii române este
La o reeditare by Florica Dimitrescu () [Corola-journal/Journalistic/15062_a_16387]
-
Între prima și a doua ediție există și o deosebire de cu totul alt ordin: în prima ediție unele articole erau scrise pe două coloane, ca în general în dicționare, iar altele pe tot latul paginii. Primele articole cuprindeau noțiuni lingvistice cu caracter specific iar cele dispuse pe lat reprezentau noțiuni cu cel mai înalt grad de generalizare. În ediția de față toate articolele sînt prezentate pe două coloane și considerăm că este o inovație binevenită cu atît mai mult cu
La o reeditare by Florica Dimitrescu () [Corola-journal/Journalistic/15062_a_16387]
-
n-ar trăi unguri, însă numai marile comunități - transilvane în cazul acesta - pot crea climatul cultural propriu, necesar creării unei literaturi). De ce nu România? Căci prin forța lucrurilor literatura în limbile minorităților naționale aparțin în egală măsură culturii de origine (lingvistică) și celei de "adopție" (fără ca aceasta să însemne cumva asimilare; însă e un loc comun că orice cultură, mai ales una minoritară, se constituie în strînsă legătură (și) cu spațiul social căreia îi aparține). Introducerea, semnată de Balázs Imre József
O ușă întredeschisă by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/15080_a_16405]
-
faptului că multe interacțiuni electronice de tipul "conversațiilor scrise" par abrupte, brutale, chiar conflictuale. Printre tendințele explicite, aproape programatice, ale scrisului în Internet, editorii unei reviste on-line citați de Crystal introduc ireverența față de reguli și convenții și "anticiparea viitorului" evoluției lingvistice (acceptarea și introducerea de neologisme, simplificarea ortografiei, evitarea majusculelor, contopirea compuselor). Neologismele - în engleză - sînt produse mai ales prin compunere (mousepad, webcam), adesea cu ajutorul unor elemente specifice (cyber-, -bot) dar și prin derivare (în jargon apar multe derivări ludice: hackitude
Cîteva observații lingvistice by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15113_a_16438]
-
se produce o veritabilă confuzie a vocilor) dar cu atît mai mult limbajul devine esențial, ca mijloc de a fixa identități și de a permite competiții: într-o conversație ludică între anonimi, ierarhiile și victoriile se stabilesc doar prin abilități lingvistice.
Cîteva observații lingvistice by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15113_a_16438]
-
închisă în față cu double emploi: rochie și capod", pentru sintagma în franceză se dau două sensuri - "dublă întrebuințare; (în croitorie) petrecut" etc. Mai grav încă, un fragment consistent, în franceză, dintr-o scrisoare e transcris cu neglijență (iar competența lingvistică a lui Alice Voinescu, deținătoarea unui doctorat la Sorbona și frecventînd grupul de la Pontigny, e incontestabila): "je n'ai pris que le nécessaires", "le geste de Coana Profira que șes filles mon șpentru m'ontț bien décrite (...) mă șpentru m
Scrisorile lui Alice by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/15126_a_16451]
-
să descrie varietățile diferitelor forme ale comunicării electronice, să examineze critic interpretările din bibliografia de specialitate, dar și evaluările din interior (ale utilizatorilor din mai multe generații, ale autorilor de manuale de specialitate, ale articolelor-manifest din revistele informatice etc.). Formația lingvistică, finețea stilisticianului și experiența în judecarea evoluțiilor limbii se vădesc mai ales în felul în care autorul reușește să păstreze măsura înțeleaptă a specialistului veritabil: să nu generalizeze, extinzînd asupra întregului domeniu trăsăturile unui segment al său, să evite profețiile
Stilurile Internetului by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15135_a_16460]
-
în judecarea evoluțiilor limbii se vădesc mai ales în felul în care autorul reușește să păstreze măsura înțeleaptă a specialistului veritabil: să nu generalizeze, extinzînd asupra întregului domeniu trăsăturile unui segment al său, să evite profețiile (" Nu putem prezice schimbarea lingvistică, putem doar să o recunoaștem odată ce s-a produs", p. 22) și mai ales prescriptivismul deghizat în descriere. O singură previziune își face apariția pe parcurs - dar e deja o judecată întemeiată pe fapte prezente: că dezvoltarea Internetului va permite
Stilurile Internetului by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15135_a_16460]
-
Crystal observă, cu oarecare amuzament, dogmatismul unei poziții manifest antidogmatice: realitatea comunicării dovedește că în Internet e loc destul și pentru limbajul solemn, ceremonios, atent stilizat, ca și pentru judecățile asupra gradului de cultură a vorbitorilor. Volumul sintetizează o perspectivă lingvistică, încercînd să răspundă la întrebarea fundamentală - care e chiar cea asupra existenței sau nonexistenței unui limbaj caracteristic Internetului, a unui Netspeak (termen deja creat, după modelul orwellianului Newspeak). Răspunsul e afirmativ, în măsura în care se ține seama de specificul fără precedent al
Stilurile Internetului by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15135_a_16460]
-
care au în comun suportul electronic: limbajul poștei electronice, al grupurilor de chat și al listelor de discuții asincronice, al lumilor virtuale, al rețelei Web; fiecare situație în parte este tratată într-un capitol al cărții. Capitolul final - despre "viitorul lingvistic" al Internetului - își liniștește încă o dată cititorii: în dezacord cu puriștii periodic îngrijorați asupra sorții limbajului, autorul nu vede în tehnologia modernă nici un fel de risc de distrugere și sărăcire a limbilor - ci doar o șansă pentru diversificare și creativitate
Stilurile Internetului by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15135_a_16460]
-
Discuția despre șamotă era un efect pervers al modernizării, așa cum discuția despre nimic, asezonată cu vorbe buruienoase, este un efect colateral al desprinderii de utopia comunistă. Adevărul, atunci la fel ca și acum, e dincolo de vorbe. S-au modificat standardele lingvistice, susțin cei care legitimează existența piesei Ziua futută a lui Nils, susținând că nimeni nu mai vorbește, pe stradă, ca în Nora de Ibsen sau ca în Trei surori de Cehov. (Oare pe vremea lor, pe stradă se vorbea ca
Însemnări disparate by Magdalena Boiangiu () [Corola-journal/Journalistic/15159_a_16484]
-
Știința medicinii i-a fixat lui Francisc Ion Dworschak În mod circular orizontul cercetării -, fiind vorba de un Om, și Încă unul de excepție, cum s-a arătat a fi fost Mircea Eliade la răscruce de timpuri, spații și retorici lingvistice. Cercetătorul canadian s-a impus ca un real analist pentru o cazuistică În care nu se balansează adevăruri, deoarece acestea trebuie expuse rațional și logic. Ceea ce s-a și obținut În finalul cărții, provenită din articole, studii, polemici, În parte
Din Canada, spre Mircea Eliade. In: Editura Destine Literare by Alexandru Cetățeanu () [Corola-journal/Journalistic/81_a_320]
-
Rodica Zafiu Sistemul actual al pronumelor de politețe românești este destul de diferit de descrierea schematică pe care o propun multe dintre gramaticile noastre. în orice limbă, raporturile între diverse forme lingvistice ale politeții sînt susceptibile de modificări, pentru că depind de factori sociolingvistici (prestigiu, modele străine, transformare internă a relațiilor sociale); evident, ansamblul de forme e cu atît mai instabil cu cît este mai bogat. Arătam, cu cîtăva vreme în urmă, că
"Dumneasa" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15175_a_16500]
-
și dezechilibre, pe care le poate constata orice vorbitor din propria practică a limbii, devine verificabil și cu ajutorul sistemelor de căutare în Internet. Raportul de uz dintre dumneasa și dumnealui se dovedește astfel a fi în perfect acord cu intuiția lingvistică: la o simplă căutare în rețea (cu Google), primei forme nu i se găsește nici o atestare, în vreme ce pentru cea de a doua apar nu mai puțin de 1.690 de mențiuni. De fapt dumneasa - pronume care nu face diferența între
"Dumneasa" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15175_a_16500]
-
de pisică turbată aruncată de pe acoperiș în a opta ei viață și mânjește puhav pereții paharului obosit. Câte n-a văzut săracul la viața lui. La cele opt vieți ale lui, de fapt." în schimb autorul păcătuiește prin niște clișee lingvistice, comparații banale și stângace de școlar timid care trebuie încurajat, dar care avem nădejdea că se vor curăța în textele viitoare. Radu Preda are talent la chestiile mai profunde, care trec de reportaj sau epic pur și simplu, fără însă
Alte proze scurte by Iulia Alexa () [Corola-journal/Journalistic/15190_a_16515]
-
unei clasificări omogene, în care stilurile funcționale să apară ca unități de același rang, net separabile: complexitatea fenomenelor stilistice, dependența lor de factori culturali și sociali se opune reducționismului bazat pe opoziții binare și ierarhizării rigide". (p. 8) Cum interesul lingvistic s-a deplasat asupra limbajului vehiculat de presă și de "strategiile retorice" ale publicității, prima parte a lucrării este o privire atentă asupra limbajului jurnalistic la care ar trebui să mediteze în primul rând, jurnaliștii înșiși. Strategiile limbajului din presă
Romanul limbii actuale by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/15188_a_16513]
-
discursul îl transformă, prin procedee care se plasează la limita dintre real și ficțiune" (p. 27). În partea a doua a cărții, intitulată Stiluri, limbaje și tipuri de texte contemporane, Rodica Zafiu scrie despre limbajul informatic, mica publicitate ca "document lingvistic și sociologic" (de la oferte de serviciu până la anunțurile de vrăjitorie putând fi detectați adevărați "indici" de istorie a mentalităților), reclama și limbajul publicitar, comentariul sportiv, limbajul bisericesc, politic și juridic, precum și despre stilurile epistolare ale e-mail-ului și al mesajelor pe
Romanul limbii actuale by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/15188_a_16513]
-
mai mulți cercetători au scris despre diferite aspecte ale muzicii anilor '90, puțini au realizat că fenomenul - în special cel al muzicii rap și al manelelor - nu este unul superficial și că, fără o perspectivă sociologică care să dubleze analiza lingvistică a textelor și a limbajului obscen și violent, riscă să se producă, sub imperiul prejudecăților, analize irelevante, dacă nu total eronate și, aș zice, patetic-resentimentare. În fine, ultima secțiune a cărții, Pregnanța oralității, se ocupă de fenomenele oralității, a elementelor
Romanul limbii actuale by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/15188_a_16513]
-
recente cum ar fi "marfă", "așa cum vrea mușchii mei", "merțan", "bengos" și "băiat de băiat", dar și despre expresii populare. Prin surprinderea celor trei aspecte fundamentale ale evoluției actuale a limbii române cartea Rodicăi Zafiu este și un real "album" lingvistic al mentalității post-comuniste, un "catalog al mișcărilor zilnice" pe care limba le face prin tranziția ultimului deceniu. Păcat însă că facultățile filologice nu acordă un prea mare interes acestor aspecte actuale ale "limbii ce-o vorbim" care se dovedesc nu
Romanul limbii actuale by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/15188_a_16513]
-
Ioana Pârvulescu Există oameni de afaceri care, stînd cu picioarele pe birou, în timp ce o armată de subalterni fac plecăciuni lingvistice în jurul lor, cîștigă, cu un simplu telefon, dat între două sorbituri de cafea, milioane de dolari. Firește, neimpozabili, întrucît nedeclarați. Ei nu au în urma lor prea multe studii de specialitate sau merite ieșite din comun, ci doar un lung șir
Prețul manualelor by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/15187_a_16512]
-
aceste cuvinte: "Istoria este obiectul unei construcții care nu e plasată în timpul vid și omogen, ci într-un timp plin de prezența "timpului acum"" (subl.n.). Catrinel Pleșu a echivalat foarte elegant, punând în ghilimele, pentru neobișnuita încărcătură metaforică, creația lingvistică Jetztzeit, care nu e pur și simplu un echivalent pentru Gegenwart, prezentul, ci exprimă misticul nunc stans. Teza XVII dezvoltă: Gândirea nu implică numai mișcarea ideilor, ci și repausul lor. Când gândirea se fixează brusc într-o configurație (subl.n.
A citi, în ciuda ... by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/15204_a_16529]
-
1778 la colegiul Sf. Barbara) sunt destul de "subțiri", deși convingătoare: piesa are un aspect de farsă, evenimentele sunt relatate cu cruzime și ironie ("atitudinea auctorială este chiar ireverențioasă"), piesa prezintă două planuri și numeroase intermedii, o oarecare bogăție și invenție lingvistică (comic de limbaj, elemente de argou țigănesc etc.)... în fine, piesa este "dominată de un puternic spirit parodic; din ea străbate, nealterat, un enorm apetit pentru viață, maximalizînd o năzuință spre libertate în gândire similară aceleia pe care o regăsim
Despre începuturile literaturii românești by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/15239_a_16564]
-
puternic spirit parodic; din ea străbate, nealterat, un enorm apetit pentru viață, maximalizînd o năzuință spre libertate în gândire similară aceleia pe care o regăsim și în Țiganiada sau Trei viteji". Ion Istrate face și o minuțioasă analiză a particularităților lingvistice ajungând la concluzia că acestea nu pot fi atribuite unui grup, ci unui singur autor. Cercetătorii care au respins paternitatea scriitorului ardelean au făcut-o motivând exclusiv prin realizarea artistică precară a piesei. Deși recunoaște că multe aspecte "amintesc de
Despre începuturile literaturii românești by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/15239_a_16564]