193 matches
-
de Postolachi Bâgu și Neculaiu Grosul, vornici de poartă, trimiși de Grigorie Alexandru Ghica voievod “ca să mergim la mahalaoa Făina să alegim și să hotărâm un loc de casă a dumisale Neculachi Avram lipțcanu ce l-au cumpărat de la Irimie lipcanul” - cum spun ei. --Știai că mai era și Târgul Făinii Vechi? --Parcă am mai întâlnit pomenindu-se asemenea nume. --Îl spune clar Ioniță, care, împreună cu nevasta, scriu la 26 iunie 1782: “dat-amu zapisul nostru la... mâna... lelii Marii Oprei... că
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
dispozitiv a fost dată vornicului Costache Conachi, supus direct autorității Divanului. Punctele de la Leova, Vadul lui Isac și Reni au fost închise pentru călători și mărfuri. Pentru traficul cu Basarabia n-au mai rămas accesibile decât punctele de la Sculeni și Lipcani, unde călătorii, indiferent de condiția lor socială, erau supuși unui control carantinal timp de 14 zile 22. Presa intră și ea în alertă. Astfel, după ce a publicat dispoziția adresată de mitropolitul Veniamin Costachi Duhovniceștii Dicasterii de a se trimite circulare
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
așeza "pe linia Prutului și pe unde va afla mai cu îndemînare cordonuri cu apropiere unul de altul, întărind cu cea mai mare putere paza marginei"23. Și "Curierul romînesc" din București anunța înființarea carantinelor pe Prut, la Sculeni și Lipcani, din dispozițiile președintelui Divanurilor, generalul conte Pavel Dmitrievici Kiseleff, pentru preântâmpinarea răspândirii holerei, precum și tipărirea unei broșuri cu privire la această boală, care să se trimită personalului sanitar din țară, stabilindu-se o sută de pichete de supraveghere 24. Consulul francez la
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
alcătuit din ministrul din Lăuntru, logofătul Iordache Ghica, ministrul Dreptății "beizadea" Nicolae Suțu, "gheneral inspectorul" Miliției "beizadea" Dimitrie Sturdza și Secretarul de Stat hatmanul Nicolae Mavrocordat, reunit sub președinția domnitorului Mihail Sturdza, hotărâse ca, în afara întăririi carantinelor de la Galați, Sculeni, Lipcani și Leova, având fiecare un director, un medic și doi slujitori, să se stabilească la Iași, în fiecare "cvartal" al orașului, câte un spital cu 25 de paturi (20 pentru creștini și 5 pentru evrei) și să se fixeze locurile
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
În noiembrie și decembrie 1827, se plătea, pentru <schela> Sculeni, 3,20 lei suta de oca (129 kg), iar în iunie 1827 trei lei suta de oca și „1 leu de miia <de ocă> brudina” tot pentru Sculeni. Pentru <schelele> Lipcani și Galați, prețul transportului era dublu față de cel al Sculenilor. Așadar, prețul de cost al transporturilor de sare varia în funcție de greutatea drumului și de distanța la care se transporta. Un cărăuș putea încărca într-un car, la care erau atelați
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
fost epuizat. Cunoașterea lui integrală ne dă posibilitatea să schițăm cu suficientă precizie contribuția pe care a adus-o administrația rusă în dezvoltarea căilor noastre de comunicație. Transporturile rusești s-au efectuat prin Sculeni, Leova, Fălciu, Vadul lui Isac și Lipcani. Toate transporturile au fost orientate spre sudul Moldovei. Nevoile militare cereau o cunoaștere perfectă a stării drumurilor și a podurilor noastre. În acest scop, unități special pregătite au alcătuit numeroase rapoarte privind starea lor. Ele ne permit să cunoaștem cu
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
unul la Onești pe Trotuș, la care s-au folosit 113 oca fier, lucrat de meșteri plătiți cu 20 parale de „oca fier lucrat”. În 1830 se refac podurile de piatră de la Uncești și Telega din ținutul Vaslui, iar la Lipcani se mai fac încă 3 poduri umblătoare. Tot atunci s-au reparat podurile de pe Dunăre de la Văleni, Hârșova etc. După cum se vede, puține poduri au fost lucrate și cu fier. De aceea apele râurilor, crescute primăvara și toamna, de obicei
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
ordine cronologică, au urmat lucrările la drumurile din sudul Moldovei, mai ales la drumurile care porneau din Fălciu spre Bârlad și de la Vadul lui Isac spre Galați. Nu după multă vreme au fost inițiate lucrările la drumurile care porneau din Lipcani spre Dorohoi, Botoșani, de unde se îndreptau fie spre Iași, fie spre Roman, Bacău, Adjud, Focșani. Toate aceste drumuri au fost lărgite, gropile acoperite, la parte din ele s-au trasat șanțuri pe margine, unele costișe au fost tăiate etc. Un
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
a mai venit vreun cercetător străin. Datele sale biografice, pe care le-am verificat la Ocolul silvic din Botoșani și la Consiliul popular al comunei M. Eminescu, ne pun în față un caz de informator cu totul dubios. Născut în Lipcani, la 16 februarie 1914, Neculai Brega a venit, ca pădurar, la Cucorăni, de-abia la 1 iulie 1967. Chiar de la această dată, el a început a face propagandă că Eminescu și-a avut legăturile cu Cucorănii, nu cu Ipoteștiul, datorită
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
, Victor (2.VI.1933, Lipcani, j. Edineț), folclorist. Este fiul Olgăi și al lui Mihail Gațac. A absolvit Facultatea de Litere a Universității de Stat din Chișinău (1955) și a făcut aspirantura la Institutul de Literatură Universală al Academiei Ruse. A fost colaborator științific la
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287173_a_288502]
-
bucuria de nedescris. În zilele ce-au urmat - 29, 30.6 și 1, 2.7 - trupele frontului au ieșit consecutiv : spre sfârșitul zilei de 29.6 primul eșalon a ajuns la r. PRUT și a ocupat - Br. 5 tancuri MĂMĂLIGA, LIPCANI ; Br. 23 tancuri - CAMENCA ; C 4 cav. - D 34 cav. - STOROJINEȚ ; D 16 cav. - CUCIURUL MARE, având un detașament înaintat pe aliniamentul CRASNA-ILSCHI, TIRABLEȘTI. C 2 cav. - D 5 cav. - HOTIN ; D 3 cav. - NOUA SULIȚĂ. Un batalion de tancuri
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
34 cav. - STOROJINEȚ ; D 16 cav. - CUCIURUL MARE, având un detașament înaintat pe aliniamentul CRASNA-ILSCHI, TIRABLEȘTI. C 2 cav. - D 5 cav. - HOTIN ; D 3 cav. - NOUA SULIȚĂ. Un batalion de tancuri din Br. 24 tancuri - HERȚA ; Br. 49 tancuri - LIPCANI, BĂDRAGII NOI ; Br. 36 tancuri - BĂDRAGII VECHI, PROSCURENI ; D 15 infanterie moto - CORNEȘTI, PÎRLIȚI ; Br. 4 tancuri - GRĂNCEȘTI ; C 5 cav. - D 9 cav. - PETROVCA ; eșalonul doi : D. 60 infan. - MIHORDEA, CEARTORIA ; D 58 inf. - ZURIN, MAMORNIȚA ; D 131 inf.
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
au continuat să se deplaseze și au ajuns : D 60 inf. la TEREBLEȘTI, HERȚA ; D 58 inf. - DINĂUȚI, HOTELEVO, CERLENA MARE ; D 131 inf. - raionul de mai înainte : D 80 inf. ; preluând raionul de la Br. 49 tancuri, a ieșit la LIPCANI, CUCONEȘTI, CORJEUȚI ; D 169 inf. - cu un regiment de inf. - la PROSCURENI, BOLOTINA, cu un altul - BĂLȚI ; D 95 inf. - SOFIEVCA, CĂRPINENI ; C 5 cav. - D 9 cav. - CIMIȘLIA ; D 32 cav. - ROMANOVO ; D 74 inf. SĂRATA ; D 25 inf.
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
de la sfârșitul zilei de 1.7 unitățile se mențin ferm pe frontieră. Armata 12-D 192 inf., înaintând pichete la SELETIN, STREZA, aveau forțele principale la USPERICHI ; D 58 inf. - R 170 inf. - NOUA SULIȚĂ, COSTICENI, COTEALA ; R 279 inf. - MĂMĂLIGA, LIPCANI, STĂNILEȘTI ; R 335 inf. cu R 258 artilerie obuziere - DINĂUȚI, BERESTIE ; Br. 23 tancuri - CERNĂUȚI ; Br. 5 tancuri - în raionul STĂUCENI ; batalionul de tancuri din Br. 24 tancuri a revenit în raionul brigăzii proprii ; C 4 cav. și C 2
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
A 5 : Br. 49 și 36 tancuri, lăsând paza frontierei pe seama D 80 și 169 inf., s-au concentrat : Br. 49 tancuri lângă LARGA ; Br. 36 tancuri lângă ZĂBRICENI ; D 80 inf., preluând paza frontierei, s-a instalat pe linia LIPCANI, GLINCA, FETEȘTI, BRÎNZEȘTI, având forțele principale la DINAUȚI ; D 163 inf. - PROSCURENI, CUHNEȘTI, având forțele principale la BĂLȚI ; R 434 inf. era în drum spre ROMAȘCANI. D 140 inf. - R 445 inf. - ALEȘTI ; R 797 inf. - CIOROPCANI ; R 637 inf.
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
de la est spre vest): de la râul Prut granița trece pe teritoriul județului Hotin între localitățile Mămăliga și Criva, lăsând localitatea Mămăliga în componența R.S.S. Ucrainene, iar localitatea Criva în componența R.S.S. Moldovenești; în continuare granița înaintează pe direcția spre localitatea Lipcani și Chișla Zamjieva, lăsând localitatea Lipcani în componența R.S.S. Moldovenești, iar Chișla Zamjieva în componența R.S.S. Ucrainene; în continuare, ocolind localitatea Chișla Zamjieva, granița trece între localitățile Zelena și Medveja, lăsând Zelena în componența R.S.S. Ucrainene, iar Medveja - în componența
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
Prut granița trece pe teritoriul județului Hotin între localitățile Mămăliga și Criva, lăsând localitatea Mămăliga în componența R.S.S. Ucrainene, iar localitatea Criva în componența R.S.S. Moldovenești; în continuare granița înaintează pe direcția spre localitatea Lipcani și Chișla Zamjieva, lăsând localitatea Lipcani în componența R.S.S. Moldovenești, iar Chișla Zamjieva în componența R.S.S. Ucrainene; în continuare, ocolind localitatea Chișla Zamjieva, granița trece între localitățile Zelena și Medveja, lăsând Zelena în componența R.S.S. Ucrainene, iar Medveja - în componența R.S.S. Moldovenești, continuând spre localitatea Larga
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
Marele Premiu pentru exegeza „Nichita Stănescu” (1991). Este, din 2002, director al revistei „Viața Basarabiei” și membru în colegiile redacționale a numeroase publicații din Republica Moldova și din România. Încă de când era elev publica notițe de lectură în gazeta raională din Lipcani (1957-1958). În anii de studenție colaborează activ cu recenzii și articole critice la săptămânalul „Cultura” și la revista „Nistru”. Editorial, debutează în 1968 cu micromonografia Mirajul copilăriei, un studiu dens despre poezia pentru copii a lui Grigore Vieru. Au urmat
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286228_a_287557]