874 matches
-
la confesiune, atâtea istorii personale, stârnind hohotele de râs ale reporterului sau, dimpotrivă, ridicându-i părul în cap de groază. Dumitru Marcel, 31 de ani, vorbește cu calm descriptiv despre "băieții care au un caracter mai feroce", el declarându-se "lipicios de mama". Lipoveanu, 22 de ani, se laudă la modul abject: "Eu i-am halit viața", protestând totodată împotriva sentințelor de închisoare pe viață. Mai coerenți sunt Czampar, care are un cod al onoarei de spărgător și evocă nostalgic "cele
Cele mai frumoase tâlhării by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10173_a_11498]
-
Privit întotdeauna prin filtrul celor doi, fără a ocoli micile drame ale copilăriei, realul e tras printr-o fină glazură de feerie și (auto)ironie. Micile povestiri ce compun cartea lui Filip Florian abundă în detalii care de care mai lipicioase, menite să lasă gura apă cititorului amator de fondante stilistice. Fie că e vorba de jocuri copilărești sau de evenimente cât se poate de dramatice, caligrafia situației trece înaintea experienței propriu-zise. Lucian construiește un mic tunel prin zăpada din fața casei
Proză 3D by Alex Goldiș () [Corola-journal/Journalistic/3988_a_5313]
-
care mi s-au împlinit ieri Ca un polen care pătează pielea. Zilele n-au fost niciodată suficient de scurte Nici soarele prea palid Pentru ca în mine să nu iasă la lumină Flori și fructe moi Și din ele aripile lipicioase Ale păsărilor. *** Uneori, De ce nu recunosc, Mai vorbesc singură pe stradă închipuindu-mi că am alături Persoane importante Cărora le arăt locurile. Și atunci, așezați pe scăunel în fața porții Sau în ușa vreunei prăvălii, Oamenii orașului meu își întorc capul
Debutul și urmarea by Lavinia Braniște () [Corola-journal/Imaginative/10263_a_11588]
-
diverse soluții, îmi vine idea de a îndepărta ceara cu un aparat de ras. Nimic nu se compară cu sentimental de a avea bijuteriile femeiești acoperite de ceară, practic sigilate, lipite de cadă, în timp ce încerci să le răzui de ceară lipicioasă! În momentul ăsta, creierul nu mai funcționează, demnitatea e la pământ și sunt aproape sigură că am nevoie de tratament post-traumatic după acest eveniment. Prietena mea este încă la telefon, când mi se relevă soluția divină: loțiunea pe care o
Povestea unui epilat la domiciliu by Simona Tache () [Corola-blog/Other/18912_a_20237]
-
lipită, un fir de păr, o vagă urmă de grăsime etc. - din când în când, discret, prin încăperile clinicii, va trece în viteză câte-un gândăcel; - toate obiectele, de la pături la scaune, de la geamuri la telecomanda televizorului, vor fi vag lipicioase; - chiuvetele și WC-urile vor fi și ele vag murdărele; - niște mirosuri dubioase să plutească, pe ici, pe colo; - multe televizoare, la care să ruleze documentare despre insecte, viermi și reptile; - toate obiectele și soluțiile de curățat vor fi ținute
Cea mai tare metodă de slăbit by Simona Tache () [Corola-blog/Other/19083_a_20408]
-
valutei continuă neobosit. Acum, tânărul nostru se îmbracă mai gros, își ia francii elvețieni dintr-un sertar și dupa ce îi îndeasă într-un portmoneu, părăsește apartamentul și încuie ușa de acces. Iese în trotuar, iar vântul încărcat de umiditatea lipicioasă îi biciuiește fața și părul înfrigurându-l. O suflare de aer rece, ca o palma uriașă îi dă frisoane, izbindu-l oblic și îl constrânge să-și ridice gulerul facibei bleumarin. După câteva sute de pași ajunge la modernul sediu al
CUIBUL VISURILOR, DE MARINEL GÎLCĂ de GABRIELA ANA BALAN în ediţia nr. 1880 din 23 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383933_a_385262]
-
eu sunt frânt de oboseală ! Ziceți bogdaproste că este sănăos și întreg ! Noapte bună ! După ce a plecat nenea Ion, mama mi-a dat jos izmănuțele și-a mai oftat o dată când mi-a văzut fundulețul zugrăvit cu pasta moale și lipicioasă. Surioara mea a sărit din pat, ținându-se de nas : -Uuu ! Ce mai pute ! Ia-l de aici că mă sufoc ! Ce s-a mai chinuit biata maică-mea să mă curețe !... Însă , dupoă baia fierbinte, am adormit imediat. Un
POVESTIREA BOLINDEŢI DIN VOL. MAGIA COLINDEI de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 2184 din 23 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383082_a_384411]
-
pentru pasiunea nestinsă, aproape inexplicabilă, ce-o avea pentru mierea de stupi. Nu o dată, răsfoind sau numai aducând la semnat și pecetluit documente, bule papale, scrisori sosinde întru sau plecânde dintru Vatican, foile i se agățau de buricele degetelor, veșnic lipicioase și dulci. Cardinalul se opri în fața lui Grigorie al XV-lea și tuși. Sticleții încetară cu cântatul. Sfântul părinte deschise ochii: — Ce este? — Sanctissime - spuse cardinalul - n-aș îndrăzni a tulbura binemeritata tihnă a sfințeniei voastre dacă părintele Pedro, de la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
să merg după unul. M-am gândit că dacă o las pe mama să stea liniștită până dimineață, se va face bine. Sângele a încetat să-i mai curgă, ceea ce era bine, dar pătase tot patul și începuse să devină lipicios pe cearșaf. Am mers și am adus o cârpă udă și i-am șters fața și gâtul, și am dat jos tot sângele care nu era prea întărit. Cum o ștergeam în jurul gurii, m-am uitat la ea. Asta nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2063_a_3388]
-
și i-am șters fața și gâtul, și am dat jos tot sângele care nu era prea întărit. Cum o ștergeam în jurul gurii, m-am uitat la ea. Asta nu era mama, maronie toată și uscată și acoperită de sânge lipicios. Mi-am plimbat mâna pe fruntea ei, așa cum făceam când era albă și fină, dar acum era uscată, aspră și întunecată. Respira greu și uneori se auzea ca și când ar fi suspinat, un fel de suspin înecat. Patul arăta prea mare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2063_a_3388]
-
oliță de noapte pe care o țineam la îndemână; mi se părea că zgomotul pe care-l făcea jetul de urină în oliță se aude în toată casa; după aceea, dezvelindu-mi dinții încleștați și înghețați, plin de o transpirație lipicioasă și greu mirositoare, mă cățăram încet și greu, de parcă aș fi escaladat un munte de gheață, pe divanul care trosnea asurzitor din toate încheieturile. Ajuns pe divan, stăteam încremenit de spaimă până ce simțeam din nou nevoia să urinez. Venea apoi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2163_a_3488]
-
care eu Îl luam drept bun nu era altceva decît un decor. În anii aceia furați, sfîrșitul copilăriei, aidoma unui tren de pe liniile iberice, sosea cînd sosea. Am Împărțit supa aceea din zeamă de resturi cu pîine, Înconjurați de murmurul lipicios al serialelor de la radio ce se prelingeau prin ferestrele deschise către piața bisericii. — Așadar, ce s-a Întîmplat toată ziua de azi cu don Gustavo? — Am cunoscut-o pe nepoata lui, Clara. — Oarba? Se spune că e o frumusețe. — Nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2275_a_3600]
-
bază de iod, pansamente adezive din cele mari. Se gândi, Mai mult ca sigur, treaba asta necesită niște copci. Cămașa îi era pătată de sânge până la cureaua pantalonilor, Am sângerat mai mult decât credeam. Dezbrăcă haina, desfăcu cu greu nodul lipicios al cravatei și își scoase cămașa. Bluza de corp era și ea murdară de sânge, Ar trebui să mă spăl, asta ar trebui, să mă bag sub duș, nu, nu se poate, ar fi o prostie, apa ar îndepărta crusta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1963_a_3288]
-
acelea folosite de fierari pentru a scoate potcoavele uzate din copitele cailor, și se Îndepărtă cu pași repezi. Ora stingerii bătuse de ceva vreme când ajunse la abație. Se lăsase Întunericul și umezeala nopții se Întindea pretutindeni asemenea unui văl lipicios. Nici o lumină nu lucea În acel colț de cartier, departe de strada principală. Dar luna plină strălucea Îndeajuns ca să se poată orienta. Abația dădea spre o stradă dreaptă, flancată, de cealaltă parte, de zidurile oarbe ale grădinilor. Înapoia clădirii, siluetele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1915_a_3240]
-
a luminii. Mai apoi, de-a lungul anilor, am încercat să cultiv rochia-fecioarei în micuța noastră grădină. Nu am reușit niciodată. Semințele rămâneau în pământ, putrezeau acolo încăpățânate, refuzau să urce spre cer, să iasă din pământul întunecat, umed și lipicios. Nu creșteau decât iarba-câinelui și scaieții, invadând totul, ajungând până la înălțimi incredibile, sufocând cu primejdioasele lor corole cei câțiva metri pătrați ai grădinii. I-am lăsat până la urmă să câștige. M-am gândit adesea la vorbele preotului despre flori, Dumnezeu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2242_a_3567]
-
să-mi dea un răspuns. Credea probabil că delirez. Când se consideră că puteam pleca, primii vizita primarului. Îmi strânse mâna. Îmi spuse că avusesem febră. Că își făcuse griji. Apoi scotoci în buzunare și scoase un pachet de bomboane lipicioase pe care le cumpărase special. Le așeză pe masă, rușinându-se puțin, parcă s-ar fi scuzat: — Doream să vă aduc o sticlă de vin, dar vinul e interzis aici, atunci mi-am zis că... Ia uitați-vă, vânzătoarea îi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2242_a_3567]
-
înapoi, cică să-i facă Nicu Ciot sufrageria, să-i pună parchet, erau banii prăpăditei ăleia, înțelegi?, banii ăia pe care-i luase îi mâncau fața, așa cred eu, Frumoasă Neli). Ridica o sută de euro, o banchetă murdară și lipicioasă, mirosind a pișat, se ștergea peste bube cu ea și-l ustura teribil, îl mânca pielea, nu mai țin minte tot ce povestea, un coșmar întreg, greu ca un armăsar care i-o trăgea cu forța, mă primești așa?, femeia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1975_a_3300]
-
ăsta vede pista doar cu trei minute înainte de aterizare. Atunci e momentul adevărului. Se ridică de la biroul așezat în dormitor, lângă fereastră. Rămâne mult timp acolo, lipită de ecranul rece. O întrebare obsedantă apare acum în mintea ei, se întinde lipicios pe meninge. Memoria celulelor. Și, dacă ar fi meritat, ce-ai fi făcut?, dacă bărbatul ăsta ar fi meritat să te întinzi pe jos, să te faci preș pentru el, ce-ai fi făcut?... Toată întâmplarea și toate problemele cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1975_a_3300]
-
iubirea se deghiza În seducție; o crimă sordidă după colț, o naștere clandestină În apartamentul de deasupra. Și mereu aerul sufocant din interiorul clădirilor În care se face economie de Încălzire iarna, iar În verile lungi, coșmarul transpirației Între pereți, lipicioși și Înăbușitori... restaurante murdare, În care oameni neglijenți, obosiți, Își iau zahăr cu lingurițele proprii, deja băgate În cafea, lăsând În bol creste Întărite, maronii. Acolo unde se găseau numai bărbați sau numai femei. Totul părea așa de groaznic abia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1937_a_3262]
-
de a Încerca să deschidă ușa unei cripte de fier, construită pe versantul unei coline, o criptă curățată de ploaie, năpădită de flori nou-crescute, plângătoare, de un albastru acvatic, flori de felul celor ce ar putea Încolți din ochii morților, lipicioase la atingere și cu o mireasmă grețoasă. Amory ar fi dorit să se simtă „William Dayfield, 1864“. Se mira că mormintele Îi făceau pe oameni să considere viața ceva trăit În van. Cumva, el nu găsea nimic deznădăjduit În faptul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1937_a_3262]
-
unde o interesează niscaiva proprietăți funciare. Dar coapsa respectivă se retrage - așa ceva nu se face în public, mai ales când e și Sophie de față - încât mâna iubitoare de femeie dă peste o gumă de mestecat lipită de scaun. E lipicioasă, iar acolo unde șade iubirea, se lipește și ea. Hans e din principiu împotriva violenței, lucru credibil doar în cazul celor ce dispun de o mare forță fizică și, ca atare, n‑au nevoie de violență. Și‑a cumpărat o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1971_a_3296]
-
un loc public! Ne aflam Într-o cafenea obișnuită de la marginea cartierului Setagaya Înspre zona Chofu, În care lucrau două chelnerițe care urmau cursurile unei școli de coafură. Patronul era un bărbat mititel de statură care gătea un dry curry lipicios și care nu era interesat decât de baseball și de bursa de acțiuni. Clientela localului era formată din elevii de la liceul industrial din apropiere care veneau să se joace la un joc video vechi de când lumea așezat Într-un colț
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1950_a_3275]
-
periculoase. Nu era genul de femeie pe care să o vezi În reclamele de la televizor sau În pictorialele sexy din reviste, Însă nici n-ai fi Întâlnit-o vreodată Într-unul din restaurantele În care se servea orez cu curry lipicios. Mă Întrebam cum s-ar putea apăra un bărbat de o astfel de femeie dacă ar fi pus ochii pe el. Încercam să mi-o imaginez goală, Într-o poziție provocatoare, dar imaginația refuza să mi se supună. Blocaj total
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1950_a_3275]
-
În cele din urmă, după multe șovăieli și căzături, se poate ține pe propriile picioare. În afară de acest aspect, Noriko semăna foarte bine cu un ied, cu ochii mari și rotunzi, În care se putea citi spaima, cu trupul umed și lipicios. Dar un ied de-abia fătat se freacă de ierburi și tot se usucă până la urmă, pe când Noriko era exact invers: cu fiecare clipă se uda tot mai tare, Încât nu mai puteai face nimic ca să oprești tot acel lichid
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1950_a_3275]
-
aici? Nici eu nu știu prea bine, am răspuns. Hainele lui erau oarecum diferite de cele În care Îl văzusem prima oară. Avea părul și barba lăsate să crească În dezordine, purta o pereche de pantaloni din velur ce păreau lipicioși la atingere și o canadiană cu niște pete care parcă formau o hartă. Avea un aer mai degrabă de alpinist decât de vagabond bețiv. — Mi s-a spus să mă Întâlnesc cu tine și să-ți ascult povestea. — Ce mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1950_a_3275]