3,063 matches
-
difuzează în celulă și are loc eliberarea sărurilor biliare. In enterocite lipidele trec în reticulul endoplasmic (AG sunt transportați legați de o proteină), unde se refac trigliceridele și fosfolipidele. Colesterolul este eliberat în plasmă ca atare sau esterificat. In general lipidele sunt eliberate din enterocite împachetate ca lipoproteine (chilomicroni). Lipoproteinele formate în reticul sunt încorporate în vezicule în aparatul Golgi și apoi eliberate prin exocitoză în interstițiu, de unde trec pasiv în vasul chilifer central (prânzul lipidic are efect limfagog). Acizii grași
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
trec pasiv în vasul chilifer central (prânzul lipidic are efect limfagog). Acizii grași (mai ales cei cu 8-12 atomi de carbon) pot fi transportați în sânge legați de serumalbumină. Deficitul de lipază pancreatică sau de săruri biliare duce la malabsorbția lipidelor, cu prezența lor în cantități crescute (până la 50 g/zi față de 5 g/zi normal) în materiile fecale (steatoree). 8.3. Absorbția proteinelor Proteinele formează structuri fundamentale celulare și reprezintă clasa cea mai abundentă de compuși organici din organism. Enzimele
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
metabolismul proteic este toxic pentru organism. Hepatocitele sintetizează din amoniac ureea, substanță cu toxicitate redusă. Sinteza hepatică zilnică de uree depășește excreția urinară cu 20%. 9.3. Funcția metabolică a ficatului Un rol esențial revine ficatului în metabolismul glucidelor, proteinelor, lipidelor, vitaminelor și mineralelor. Rolul ficatului în metabolismul glucidic Metabolismul glucidic este influențat pe mai multe căi la nivel hepatic, începând cu depunerea glicogenului, conversia galactozei și fructozei în glucoză și sfârșind cu gluconeogeneza și formarea diverșilor compuși de metabolism intermediar
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
reprezentând 7-10 % din masa ficatului normal. Reglarea acestor procese se realizează de către insulină prin stimularea glicogenogenezei și inhibarea glicogenolizei și gluconeogenezei; adrenalina stimulează glicogenoliza, iar glucagonul glicogenoliza și gluconeogeneza. Gluconeogeneza este sinteza de glucoză din piruvat provenind din alte surse: lipide, aminoacizi, acid lactic. Are loc în special în ficat și rinichi; este stimulată de glucagon și adrenalină și inhibată de insulină; este importantă pentru menținerea glicemiei în inaniție. Rolul ficatului în metabolismul proteinelor Intervenția ficatului în metabolismul proteic constă în
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
plasmatice, cu excepția imunoglobulinelor. Producția hepatică de proteine este apreciată la 150-200 mg/zi/kgc, adică 10-14 g/zi la o persoană de 70 kg. Aproximativ 6-10 % din albuminele plasmatice se degradează zilnic. Ficatul produce proteine plasmatice cu rol în transportul lipidelor, hormonilor etc. Lipoproteinele plasmatice se formează în ficat. Dintre proteinele transportoare de hormoni amintim: proteina transportoare a tiroxinei, globulina transportoare de hormoni sexuali, transcortina (proteina transportoare de glicocorticoizi). Pentru transportul fierului, ficatul produce transferina (beta1-globulină), iar pentru transportul cuprului produce
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
transportoare de glicocorticoizi). Pentru transportul fierului, ficatul produce transferina (beta1-globulină), iar pentru transportul cuprului produce ceruloplasmina (alfa2-globulină). Hepatocitele eliberează în circulație factorii coagulării I, II, V, VII, IX, și X precum și factorii fibrinolizei. Aminoacizii pot fi convertiți în glucide și lipide și utilizați ca surse de energie numai după dezaminare. Amoniacul rezultat în urma dezaminării aminoacizilor este înlăturat tot de către hepatocite, transformându-se în uree (funcția ureogenetică). Ficatul are rol și în sinteza aminoacizilor neesențiali. Hepatocitele efectuează interconversia aminoacizilor (a fenilalaninei în
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
dezaminare. Amoniacul rezultat în urma dezaminării aminoacizilor este înlăturat tot de către hepatocite, transformându-se în uree (funcția ureogenetică). Ficatul are rol și în sinteza aminoacizilor neesențiali. Hepatocitele efectuează interconversia aminoacizilor (a fenilalaninei în tirozină, a metioninei în cisteină). Metabolismul hepatic al lipidelor Pe lângă glicogen, în ficat se depozitează și mici cantități de grăsimi neutre. Ficatul îndepărtează din circulație chilomicronii rezultați în urma absorbției grăsimilor digerate în intestin. Sub acțiunea unei lipaze hepatice, grăsimile neutre din sânge sau ficat sunt descompuse în glicerol și
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
de transport activ membranar. Energia pentru contracție, sub formă de ATP, este furnizată 99% pe cale aerobă (vezi mai sus). In condiții bazale 35% provine din glucide, 5% din corpi cetonici și aminoacizi și 60% (chiar mai mult în inaniție) din lipide (50% din ATP este rezultat din catabolismul acizilor grași liberi preluați din plasma sanguină). Acest tablou al metabolismului energetic implică o corelație foarte puternică a aportului sanguin cu necesarul de oxigen, dat fiind că extracția tisulară a oxigenului arterial este
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
traversarea ganglionilor limfaticele prezintă numeroase anastomoze. 16.2. Formarea limfei Compoziția limfei prezintă caracteristici regionale în ce privește concentrația proteică, aceasta fiind în medie de 20 g/l, cu valori crescute în ficat (60g/l) și intestin (30-50 g/l). Concentrația de lipide este de 1-2% la nivel de canal toracic. Valorile pentru debitul limfatic de repaus sunt următoarele: canal toracic 100 ml/h; alte colectoare 20 ml/h; total 120 ml/h; 1/100 din debitul de filtrare la nivelul capilarelor arteriale
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
voluminoase (proteine: ~2 g/dl periferic, ~6 g/dl hepatic, ~4 g/dl central) din interstițiu în sânge; acestea nu pot intra în sânge direct prin peretele capilarelor sanguine. In intestin capilarele limfatice participă la absorbția nutrimentelor, mai ales a lipidelor. ~25% din proteinele plasmatice ajung în sânge pe cale limfatică. Circulația limfatică este un factor de control al lichidului interstițial privind conținutul de proteine, volumul și presiunea sa. De fapt rolul de drenaj al lichidului interstițial și cel de recuperare a
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
ai metabolismului azotat. Generarea de energie și sinteza de componente biologice are ca rezultate și substanțe-deșeu (cataboliți finali). Metabolismul glucidelor produce dioxid de carbon și apă, metabolismul lipidic are aceiași cataboliți, dar fenomenele de transformare a aminoacizilor în glucide și lipide necesită reacții de dezaminare enzimatică. In urma acestor procese se obține un metabolit extrem de periculos, amoniacul. Un precept fundamental în biochimia azotului este că amoniacul este toxic. Un om moare într-o atmosferă cu 500 ppm amoniac în 60 de
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
56 g H2O, iar din 1g grăsimi se formează 1,07 g apă. Zilnic, un adult sintetizează 300 g apă. 18.Animalele din stepele uscate și deșerturi, șerpi, șopârle, girafe, zebre, struți au capacitatea de a acumula mari cantități de lipide (grăsimi) prin oxidarea cărora rezultă apă (la o cămilă rezerva de grăsimi din cocoașă este de 110-120 kg). 19.Viața nu ar fi fost posibilă în zonele de deșert dacă animalele din aceste zone nu ar fi învățat să se
APA-SURSA VIEŢII by HRISCU GINA LILI [Corola-publishinghouse/Science/267_a_501]
-
biochimice au loc la temperatura camerei și cu viteze de 108 - 1011 mai mari decât ar avea loc în absența lor. Apa intervine într-un număr foarte mare de reacții biochimice. De exemplu, reacțiile de hidroliză ale proteinelor, glucidelor și lipidelor din organismul animal au loc sub acțiunea unor enzime care fac parte din clasa hidrolazelor. Rolul lor este de a cataliza scindarea cu ajutorul apei, a unor legături chimice. De exemplu: Glicogenul, numit și amidon animal datorită asemănării lui structurale cu
Apa, între miracol și științã. In: Aplicaţii ale echipamentelor periferice şi de interfaţare om calculator by Dan Marius Dobrea () [Corola-publishinghouse/Science/259_a_528]
-
vezică sau chiar sub piele (broasca australiană Cyclorania). În afară de apa introdusă din exterior (apă exogenă), în organismul animal intră în circuit și o apă internă (apă endogenă), obținută în urma arderilor. Prin oxidarea completă a proteinelor, glucidelor, dar mai ales a lipidelor, se obține după un complicat șir de reacții, CO2 și H2O. C6H12O6 + 6O2 6CO2 + se produc 0,5 l apă. Desigur, cantitatea de apă endogenă depinde de intensitatea metabolismului. În corpul unui copil se produc până la 20 g apă/Kg-corp
Apa, între miracol și științã. In: Aplicaţii ale echipamentelor periferice şi de interfaţare om calculator by Dan Marius Dobrea () [Corola-publishinghouse/Science/259_a_528]
-
organice ale pielii, mușchilor, oaselor, ale organelor vitale. Deoarece ele se deteriorează în fiecare zi, avem nevoie de proteine proaspete pentru a le asigura reînnoirea. Hidrații de carbon sunt carburanții care furnizează energia necesară funcționării mașinăriei umane. Corpii grași (sau lipidele) sunt o formă de carburant foarte concentrată de două ori mai puternică din punct de vedere caloric decât hidrații de carbon, formă sub care corpul își constituie rezervele de energie. Vitaminele sunt substanțe de care organismul are nevoie pentru a
FAMILIA, PRIM FACTOR AL EDUCAŢIEI COPILULUI. In: Arta de a fi părinte by Geraldina Juncă, Ciprian Juncă () [Corola-publishinghouse/Science/290_a_1392]
-
afecțiuni, scade posibilitatea de mișcare a pacientului și capacitatea acestuia de recuperare. Din aceste motive kinetoterapeutul va trebui să controleze atent alimentația pacientului solicitând sfatul unui specialist atunci când situația o impune. Alimentația pe principii nutritive impune cunoașterea aportului de proteine, lipide, glucide, săruri minerale și vitamine, ca și monitorizarea necesarului energetic total. Proteinele sunt esențiale pentru alimentația persoanelor cu dizabilități datorită multiplelor roluri pe care le îndeplinesc în organism. În linii mari aceste roluri sunt structurale, funcționale și energetice. Rolul structural
IV. PARTICULARITĂŢILE ALIMENTAŢIEI PERSOANELOR CU DIZABILITĂŢI. In: ASPECTE METODICO - PRACTICE ALE KINETOTERAPIEI LA DOMICILIU by Adriana Albu () [Corola-publishinghouse/Science/300_a_630]
-
reacțiile de apărare ale organismului (prin imunoglobuline), în menținerea constantă a tensiunii arteriale, în menținerea constantă a pH-ului sanguin, în coagulare și fibrinoliza (toți factorii plasmatici și o parte din factorii plachetari sunt proteine), în transportul vitaminelor, hormonilor, ionilor, lipidelor și medicamentelor. Rolul energetic este secundar, proteinele oferind doar 4 kcal. pe gram. Utilizarea proteinelor ca sursă de energie nu este rațională în condițiile în care acestea sunt scumpe, nu eliberează toată energia conținută în moleculă (ureea și acidul uric
IV. PARTICULARITĂŢILE ALIMENTAŢIEI PERSOANELOR CU DIZABILITĂŢI. In: ASPECTE METODICO - PRACTICE ALE KINETOTERAPIEI LA DOMICILIU by Adriana Albu () [Corola-publishinghouse/Science/300_a_630]
-
g/zi, din care jumătate vor avea o valoare biologică mare. Exprimat în procente din aportul caloric total se recomandă o rație ce reprezintă 10 14 % din cheltuiala energetică zilnică, iar din acestea proteinele animale trebuie să reprezinte 40 50 %. Lipidele sunt substanțe organice solubile în solvenți organici și insolubile în apă. În organism ele îndeplinesc un rol energetic, structural și funcțional. Rolul energetic este esențial oferind 9 kcal. pe gram. Ele reprezintă modalitatea de depozitare a energiei în organism, depozitul
IV. PARTICULARITĂŢILE ALIMENTAŢIEI PERSOANELOR CU DIZABILITĂŢI. In: ASPECTE METODICO - PRACTICE ALE KINETOTERAPIEI LA DOMICILIU by Adriana Albu () [Corola-publishinghouse/Science/300_a_630]
-
esențial în determinarea caracteristicilor membranelor celulare, caracteristici ce le conferă o oarecare specificitate funcțională: acizii grași saturați sunt predominanți la nivelul membranelor rigide; acizii grași polinesaturați sunt prezenți în special la nivelul membranelor suple. Rolul funcțional este foarte important deoarece lipidele protejează organele vitale pe care le înconjoară, ele reduc pierderea de căldură din organism influențând termoreglarea, asigură absorbția vitaminelor liposolubile. Colesterolul este un precursor al bilei, este materia prima pentru sinteza unor hormoni (hormonii sexuali) și pentru cea a vitaminei
IV. PARTICULARITĂŢILE ALIMENTAŢIEI PERSOANELOR CU DIZABILITĂŢI. In: ASPECTE METODICO - PRACTICE ALE KINETOTERAPIEI LA DOMICILIU by Adriana Albu () [Corola-publishinghouse/Science/300_a_630]
-
din organism influențând termoreglarea, asigură absorbția vitaminelor liposolubile. Colesterolul este un precursor al bilei, este materia prima pentru sinteza unor hormoni (hormonii sexuali) și pentru cea a vitaminei D, intră în structura celulelor creierului și a celulelor nervoase. (Viochița Hurgoiu). Lipidele provin din două surse alimentare reprezentate de produsele de origine animală (carne, lapte, ouă, pește, preparate din carne sau pește, brânzeturi) și vegetală (cereale, legume și fructe oleaginoase). Lipidele apar prin esterificarea acizilor grași cu diverși alcooli, cel mai important
IV. PARTICULARITĂŢILE ALIMENTAŢIEI PERSOANELOR CU DIZABILITĂŢI. In: ASPECTE METODICO - PRACTICE ALE KINETOTERAPIEI LA DOMICILIU by Adriana Albu () [Corola-publishinghouse/Science/300_a_630]
-
intră în structura celulelor creierului și a celulelor nervoase. (Viochița Hurgoiu). Lipidele provin din două surse alimentare reprezentate de produsele de origine animală (carne, lapte, ouă, pește, preparate din carne sau pește, brânzeturi) și vegetală (cereale, legume și fructe oleaginoase). Lipidele apar prin esterificarea acizilor grași cu diverși alcooli, cel mai important element fiind reprezentat de caracteristica acidului gras: acesta poate fi saturat sau nesaturat (pot fi mononesaturați sau polinesaturați). Acizii grași polinestaturați se mai numesc și esențiali deoarece nu se
IV. PARTICULARITĂŢILE ALIMENTAŢIEI PERSOANELOR CU DIZABILITĂŢI. In: ASPECTE METODICO - PRACTICE ALE KINETOTERAPIEI LA DOMICILIU by Adriana Albu () [Corola-publishinghouse/Science/300_a_630]
-
față de grupul metil: acizii grași cu prima legătură dublă la carbonul 6 ω 6 sunt reprezentați de acidul linoleic și arahidonic; acizii grași cu prima legătură dublă la carbonul 3 ω 3 sunt reprezentați de acidul linolenic, eicosapentaenoic și docosahexaenoic. Lipidele se împart în lipide simple și complexe. Lipidele simple conțin în moleculă doar acizi grași și alcooli împărțindu-se în trei mari categorii reprezentate de: gliceride (conțin glicerol), steride (conțin steroli) și ceride. Cele complexe conțin în plus acid fosforic
IV. PARTICULARITĂŢILE ALIMENTAŢIEI PERSOANELOR CU DIZABILITĂŢI. In: ASPECTE METODICO - PRACTICE ALE KINETOTERAPIEI LA DOMICILIU by Adriana Albu () [Corola-publishinghouse/Science/300_a_630]
-
grași cu prima legătură dublă la carbonul 6 ω 6 sunt reprezentați de acidul linoleic și arahidonic; acizii grași cu prima legătură dublă la carbonul 3 ω 3 sunt reprezentați de acidul linolenic, eicosapentaenoic și docosahexaenoic. Lipidele se împart în lipide simple și complexe. Lipidele simple conțin în moleculă doar acizi grași și alcooli împărțindu-se în trei mari categorii reprezentate de: gliceride (conțin glicerol), steride (conțin steroli) și ceride. Cele complexe conțin în plus acid fosforic, aminoacizi și glucide, în
IV. PARTICULARITĂŢILE ALIMENTAŢIEI PERSOANELOR CU DIZABILITĂŢI. In: ASPECTE METODICO - PRACTICE ALE KINETOTERAPIEI LA DOMICILIU by Adriana Albu () [Corola-publishinghouse/Science/300_a_630]
-
dublă la carbonul 6 ω 6 sunt reprezentați de acidul linoleic și arahidonic; acizii grași cu prima legătură dublă la carbonul 3 ω 3 sunt reprezentați de acidul linolenic, eicosapentaenoic și docosahexaenoic. Lipidele se împart în lipide simple și complexe. Lipidele simple conțin în moleculă doar acizi grași și alcooli împărțindu-se în trei mari categorii reprezentate de: gliceride (conțin glicerol), steride (conțin steroli) și ceride. Cele complexe conțin în plus acid fosforic, aminoacizi și glucide, în această categorie intrând fosfolipidele
IV. PARTICULARITĂŢILE ALIMENTAŢIEI PERSOANELOR CU DIZABILITĂŢI. In: ASPECTE METODICO - PRACTICE ALE KINETOTERAPIEI LA DOMICILIU by Adriana Albu () [Corola-publishinghouse/Science/300_a_630]
-
de origine animală (untură, slănină, unt). Acizii grași din seria ω 3 ce joacă un rol important în prevenirea bolilor cardiovasculare se găsesc în cantități mari în uleiul de pește. (Viorica Gavat). Pacienții în vârstă trebuie să reducă aportul de lipide până la un nivel considerat de siguranță, de asemenea ei vor reduce grăsimea de origine animală, crescând aportul celei vegetale bogată în acizi grași esențiali. Nu este posibilă renunțarea definitivă la consumul de lipide datorită rolurilor lor foarte importante (în special
IV. PARTICULARITĂŢILE ALIMENTAŢIEI PERSOANELOR CU DIZABILITĂŢI. In: ASPECTE METODICO - PRACTICE ALE KINETOTERAPIEI LA DOMICILIU by Adriana Albu () [Corola-publishinghouse/Science/300_a_630]