778 matches
-
a inimii. Aud ecoul unei muzici ce-mi răscolește sufletul. E un viers încărcat de vrajă. Vraja iubirii! Încet-încet, barca se apropie de mal. Un pescar uriaș, cu barba până la brâu, coboară pe țărm, venind direct spre mine. E un lipovean bine legat, cu barba albă și ochi albaștri, sfredelitori. Cu o voce ca un tunet, îmi dă bună seara, întrebându-mă de nu cumva m-am rătăcit prin acel loc uitat de lume. Îi răspund că asta s-a întâmplat
MARMURA VIE de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 397 din 01 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/347014_a_348343]
-
doarme. Nerăbdător inspectorul întreabă; - Bine, bine.... dar ce s-a întâmplat aici ? - Aici e vorba de o poveste veche și tare tristă. S-a întâmplat cu mulți ani în urmă, dar uite că cineva plătește acum. Pe aici sunt mulți lipoveni, ai văzut și dumneata. S-a întâmplat cu mulți ani în urmă, repetă femeia, că un băiat de aici din comună, s-a îndrăgostit de o fată de lipoveni, care nu se știe cu cine, a făcut un copil din
BLESTEM SAU DREPTATE DIVINĂ de FLORA MĂRGĂRIT STĂNESCU în ediţia nr. 211 din 30 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348274_a_349603]
-
urmă, dar uite că cineva plătește acum. Pe aici sunt mulți lipoveni, ai văzut și dumneata. S-a întâmplat cu mulți ani în urmă, repetă femeia, că un băiat de aici din comună, s-a îndrăgostit de o fată de lipoveni, care nu se știe cu cine, a făcut un copil din flori, o fetiță. Părinții băiatului nu au fost de acord, ca fiul lor să ia o femeie cu un copil din flori, dar tânărul nu a ținut cont de
BLESTEM SAU DREPTATE DIVINĂ de FLORA MĂRGĂRIT STĂNESCU în ediţia nr. 211 din 30 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348274_a_349603]
-
fi putut fi și roditoare, cu fructe galbene, dulci-acrișoare, aici veneau sâmbăta după-amiaza toți băieții din sat, sau aproape toți, și jucau Rațele și vânătorii până noaptea târziu, apoi venea Gârla Brăilei ce nu seca niciodată, aici acostau dubele pescarilor lipoveni, pline de pește, apoi în dreapta era pădurea de sălcii înalte și drepte ca lumânarea în care -și făceau cuibare tocmai spre vărfuri - graurii - pădurea Bou-Roșu cu luminișurile încărcate de ruguri în care se vedeau de la distanță murele negre- alburii. Lăsase
O TOAMNĂ CA ATÂTEA ALTELE..., AUTOR IOAN GHEORGHIŢĂ de VALENTINA BECART în ediţia nr. 2332 din 20 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/376779_a_378108]
-
minunat aici. - Vezi ce înseamnă să știi să faci turism? Dintr-un simplu sat și un lac, au făcut o mândrețe de stațiune de recreere. - Nu tot așa au făcut și ai noștri cu Vama Veche? Dintr-un sătuc de lipoveni cu mai puțin de douăzeci de case, au ridicat o frumoasă stațiune pe malul mării. - Mda, numai că la Vamă au stricat frumusețea dată de sălbăticia și simplitatea locului, prin ridicarea a tot felul de construcții mai puțin potrivite zonei
ROMAN ÎN LUCRU CAPITOLUL XV de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1534 din 14 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377833_a_379162]
-
trei limbi, de către copii îmbrăcați în costumele populare ale celor trei etnii. Este o manifestare, dacă vreți, în afara conotației sale religioase, a unui model de conviețuire armonioasă pentru cele 19 etnii care populează Bucovina. Aici trăiesc români, ucrainieni, poloni, ruși, lipoveni, maghiari, germani, țigani, italieni etc. Am coborât și eu pe acele trepte, împreună cu o parte din grupul nostru, fără ghid, încărcat de emoție. Ceilalți au rămas afară pentru a vizita împrejurimile, pe motiv că au fost în mină în alte
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1396 din 27 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/377870_a_379199]
-
a străzii să ajung la acel colț magic unde mă aștepta limonada în lungile plimbări pe faleză dunării priveam pescarii închideam ochii și visăm la pirați renumiți vapoare și valuri noaptea în pădurile din apropiere sau undeva în satele de lipoveni de pește dunăre ascultăm povești spuse la gură sobei oamenii erau calmi vorbeau încet aproape șoptit . nu se grăbea nimeni înțelegeam atât de bine fiecare litera fiecare expresie a feței sunt chipuri pe care mi le amintesc și azi mă
STRADA... de ANGELA BACIU în ediţia nr. 220 din 08 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/372643_a_373972]
-
spre casă sau la muncă și puțini erau ca noi, în weekend la pescuit. În deltă nu aveai unde să te aprovizionezi cu de toate, așa că fiecare avea o sumedenie de bagaje. Sălile de restaurant de pe navă erau ticsite cu lipoveni, oamenii deltei. Unul din noi păzea bagajele, pe teugă la adăpostul unui umbrar acoperit cu pânză de velă vopsită în albastru, iar celălalt mergea să facă aprovizionarea cu bere. Eram doi aventurieri plecați în necunoscut. Numai când vedeam întinderea de
AVENTURI ÎN DELTA DUNĂRII de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1746 din 12 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373169_a_374498]
-
spre casă sau la muncă și puțini erau ca noi, în weekend la pescuit. În deltă nu aveai unde să te aprovizionezi cu de toate, așa că fiecare avea o sumedenie de bagaje. Sălile de restaurant de pe navă erau ticsite cu lipoveni, oamenii deltei. Unul din noi păzea bagajele, pe teugă[ Teugă = construcție situată deasupra punții superioare, la prora unei nave, în interiorul căreia sunt amenajate magazii. (DEX)], la adăpostul unui umbrar acoperit cu pânză de velă[ Velă = pânză de corabie din material
POVESTIRI PESCARESTI SI DE VIATA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1496 din 04 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376056_a_377385]
-
Fiecare avem un loc Scris în cartea de povești... Iașul își are „Copoul”, Și teiul „Eminescian”... Sighișoara are turnul, Clujul, floarea de castan... Brașovul își are „poiana”... „TURNUL falnic” e la Bran... În delta peștele și stuful, Și barbă unui Lipovean... Munții își îndreaptă creasta, Către bolta infinită... Bărăganul, pe câmpie, Își leagănă iarbă cosita... Ape, râuri și izvoare, Dunărea alimentează, Și se varsă-n Marea Neagră, Care-n vals de val vibrează... Citește mai mult AMINTIRIÎn România de-altădată,Indiferent de unde
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/379613_a_380942]
-
ești,Fiecare avem un locScris în cartea de povești...Iașul își are „Copoul”,Si teiul „Eminescian”...Sighișoara are turnul,Clujul, floarea de castan...Brașovul își are „poiana”...„TURNUL falnic” e la Bran... În delta peștele și stuful,Si barbă unui Lipovean...Munții își îndreaptă creasta,Catre bolta infinită...Bărăganul, pe câmpie,Isi leagănă iarbă cosita...Ape, râuri și izvoare,Dunărea alimentează,Si se varsă-n Marea Neagră,Care-n vals de val vibrează...... Abonare la articolele scrise de ada segal
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/379613_a_380942]
-
românii, ucrainenii, germanii și polonii, întreaga provincie fiind împărțită într-o veritabilă rețea de circumscripții electorale naționale. Grupurile etnice mai mici urmau a fi incluse în cadrul listelor electorale a uneia din „națiunile principale“ (spre exemplu maghiarii în cea românească, iar lipovenii în cea ucraineană) sau în lista alegătorilor acelei naționalități ce deținea majoritatea într-o comună dată39. Astfel, din totalul celor 28 de deputați ai colegiului electoral al comunelor, câte 10 reveneau românilor și ucrainenilor, șapte germanilor și unul polonezilor. Pentru
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
întrevăd descrieri reușite și documentate de medii sociale: „Țăranii de la Cara-Omer, neguroși, tăcuți, cu dolmane negre pe umeri, harabagii din Medgidia, sprințari și gureși; olteni dinspre Mangalia, iuți în mișcări, cu căciulile pe o ureche, certăreți și puși pe tocmeală, lipoveni uriași, cu bărbile ca niște mături, liniștiți, blânzi, umblând numai în grup; tătari tăcuți, turci negustoroși; oameni oacheși și volubili; greci zarzavagii, albanezi cu dulciuri și susanuri; bulgari mărunți de stat, cercetând mărfurile cu ochi severi de gospodari; macedoneni cu
SINCAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289695_a_291024]
-
despre diversitate culturală și lingvistică stabilă sau în schimbare? Răspunsul este afirmativ dacă avem în vedere că în România trăiesc astăzi, pe lângă români, dar împreună cu ei: albanezi, armeni, bulgari, cehi, croați, evrei, germani, greci, italieni, macedoneni slavi, maghiari, polonezi, ruși lipoveni, sârbi, slovaci, tătari, turci, țigani, ucrainieni și alte minorități. Rămâne de văzut care va fi politica guvernelor viitoare, cum va fi gestionată o astfel de bogăție naturală și cum vor putea profita urmașii de aceasta în sensul cel mai bun
Introducere în măsurarea diversității Teorie și aplicații by Ion PURCARU () [Corola-publishinghouse/Science/231_a_213]
-
religioși. Observând importanța pe care o acordă literatura medicală și antropologică acestor aspecte și constatând lipsa unor cercetări care să verifice și să pună în valoare realitatea românească în acest domeniu, am inclus în studiu câteva grupări etnice (români, rromi, lipoveni) și confesionale creștine (ortodocși mireni, monahi, pravoslavnici - rit vechi - și adventiști de ziua șaptea). Prin metode de cercetare clinice și paraclinice ne-am propus să aflăm în ce măsură particularitățile stilului de viață ale acestor grupuri se regăsesc în starea lor de
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
financiar (setul de examinări paraclinice - 10 dolari/pacient), de mobilizare, deplasare și depășirea unor obstacole. În efortul nostru de a studia stilul de viață, convingerile religioase, starea de sănătate și modul în care acestea interacționează, am selectat trei grupuri etnice: lipoveni (31 subiecți, 12,3%), rromi (52 subiecți, 20,6%) și români (159 subiecți, 62,8%). Confesiunile au inclus: ortodocși de rit vechi (23 subiecți, 9,5%), călugări și măicuțe (37 subiecți, 14,6%), ortodocși laici (47 subiecți, 18,6%) și
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
total). Etnia română reprezintă lotul de referință majoritar. Rromii sunt cunoscuți pentru condițiile economice precare de viață, expunerea la intemperii, inserția socială mai slabă, stilul de viață specific, cu utilizarea toxicelor uzuale (alcool, tutun, droguri) în exces și de timpuriu. Lipovenii studiați trăiesc în zona Deltei Dunării. Consumă mult pește, oțet și sunt recunoscuți din cauza apetitului lor pentru votcă. În același timp, ei practică o religie ortodoxă de rit vechi (pravoslavnică), respectând cu strictețe regulile posturilor. Pentru că etnia și religia au
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
cca două treimi dintre ei sunt ovo-lacto-vegetarieni, au o secțiune a crezului creștin centrată în mod deosebit pe un stil de viață sănătos, deci urmăresc în mod conștient aceste aspecte. Pravoslavnicii (ortodocși de rit vechi) au fost aleși din cadrul rușilor lipoveni. Studiul nostru este o anchetă epidemiologică retrospectivă. Chestionarul a reprezentat un important instrument de evaluare, realizat de dr. Sorin Săndulache, după o concepție originală. Acesta cuprinde două secțiuni. Prima a fost completată de către subiecți și cuprinde următoarele puncte: Date personale
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
cu precădere la români (60 subiecți), ca grup etnic, și la adventiștii de ziua a șaptea (77 subiecți) ca grup religios (tabelul 1). Tabelul 1. Distribuția dietei în funcție de apartenența etnico-religioasă Grupuri religioase Grupuri etnice Tipul dietei AZS Non-AZS Români Rromi Lipoveni TOTAL Carnată 49 70 60 42 17 119 Vegetariană 77 30 86 7 14 107 Vegană 4 0 3 1 0 4 TOTAL 130 100 149 50 31 230 Notă: Distribuția etnică și religioasă în funcție de tipul dietei (carnată, vegetariană, vegană
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
31 230 Notă: Distribuția etnică și religioasă în funcție de tipul dietei (carnată, vegetariană, vegană). Grupurile religioase au fost restrânse la două: AZS (adventiști de ziua a șaptea) și non-AZS (ortodocși laici, monahi, ortodocși de rit vechi). Grupurile etnice includ: români, rromi, lipoveni (p < 0,05). Sunt prezentate valorile absolute, fără proporții. Coloana „Total” este aceeași pentru grupurile religioase și grupurile etnice. Vegetalele și fructele reprezintă tipul preferat de alimente (47,1%), ca și dulciurile asociate cu vegetale și fructe (24%). Numai 5
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
al acestei poezii caută la poalele munților Măcinului «pe câmpul apei, loc de baie». Priveliștea munților albaștri îi reclamă în amintire anii copilăriei, când își sângera picioarele «pe lespedea golașă de granit» și când la «o cină pe cărbuni» pescarul lipovean Nichita îi spunea povești cu haiduci (...). E clar că o asemenea atitudine, de dulce aducere aminte și de calmă revenire, nu este proprie omului înaintat al zilelor noastre, omului care luptă cu eroism pentru a cuceri, pas cu pas, măreața
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
cu donițe și cu ciubere. Printre oameni se purtau lăieți cu cazanele spoite, fierarii din Schit, cu foarfeci și tălănci, cântare și lați piepțeni din coarne de berbec. De la Humosu licanii aduceau testéle albe cu linguri de paltin, iar lipovenii din Manolea, răsaduri și harbuji. Gospodarii de la Probota, din Sîndeni, din Siliștea și din Dolhești, cei de la Buda și Valea Poenii, de la Răhtiveni ori din Roșcani, veneau cu grâne și cu vite sau numai cu sufletul. Se schimbau oi și
Pomana porcului by Tanasachi Marcel () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91528_a_92379]
-
cazacii zaporojeni o parte a acestora s-au stabilit în Imperiul Otoman tot în zona gurilor Dunării, fiind atestați în 1783 și 1786 de către călători austrieci 59. La jumătatea secolului al XVIII-lea s-au așezat în Dobrogea și rușii lipoveni. În 1783 o parte a lipovenilor din Dobrogea au emigrat în Bucovina cu acordul autorităților habsburgice 60. În 1850 locuiau în Dobrogea 1 092 de familii de cazaci și 774 de familii de lipoveni 61. Bulgarii sunt semnalați în Dobrogea
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
s-au stabilit în Imperiul Otoman tot în zona gurilor Dunării, fiind atestați în 1783 și 1786 de către călători austrieci 59. La jumătatea secolului al XVIII-lea s-au așezat în Dobrogea și rușii lipoveni. În 1783 o parte a lipovenilor din Dobrogea au emigrat în Bucovina cu acordul autorităților habsburgice 60. În 1850 locuiau în Dobrogea 1 092 de familii de cazaci și 774 de familii de lipoveni 61. Bulgarii sunt semnalați în Dobrogea la mijlocul secolului al XVII-lea de către
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
au așezat în Dobrogea și rușii lipoveni. În 1783 o parte a lipovenilor din Dobrogea au emigrat în Bucovina cu acordul autorităților habsburgice 60. În 1850 locuiau în Dobrogea 1 092 de familii de cazaci și 774 de familii de lipoveni 61. Bulgarii sunt semnalați în Dobrogea la mijlocul secolului al XVII-lea de către diverși călători străini. Inițial, păstorii bulgari originari din regiunea Kotel din Balcani s-au deplasat cu turmele spre Dobrogea 62. Astfel, au format câșle ce grupau 30-40 de
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]