495 matches
-
un volum de consistență valorică. Trei „personaje” guvernează această poezie: Visul, Așteptarea și Zborul, prezente de fapt în toată lirica poetei, în proporții diferite. Reflecția cucerește tot mai mult din terenul descriptiv, ființa pare a se supune unui filtru meditativ („Litanie pentru Emma”). Întâlnim momente de măiestrie formală („Ikebana”), iar universul e rural și domestic („Șarpele casei”). Meditația gravă nu exclude puritatea izvorâtă din alb, iar înfiorarea în fața trecerii este percepută sub forma oximoronului „veșnicie vremelnică” („Chipul verii”), îndemnând la un
CARTE DE POEZIE – LUCIA OLARU NENATI: „SENTIMENTUL SPIRALEI” de VICTOR TEIŞANU în ediţia nr. 579 din 01 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/360027_a_361356]
-
se păstrează în toate / Urmele lui Dumnezeu, / Aici fratele pururi e frate / La ușor și la greu...// Aici e familia sfântă, / Neuitați cei din mormânt, / Aici de iubire se cântă / Și totu-i legământ.// Transilvania, Transilvania, / Vatră caldă, luminoasă, / Ca litania, ca litania / De străveche și frumoasă”, scria în 1991, la Târgu-Mureș, într-o lacrimă cântată împreună cu Doina și Ion Aldea Teodorovici.” Asemenea vibrații au mai simțit românii doar la Ioan Alexandru în „Imnele Transilvaniei” - ori în celelalte cărți ale acestui
CARTEA ÎN CARE MĂ OGLINDESC. ALBUM MEMORIAL: CEL CARE SE APROPIE IN MEMORIAM GRIGORE VIERU. ÎNSEMNĂRI ŞI ESEURI. (RECENZIE [Corola-blog/BlogPost/359569_a_360898]
-
în toate / Urmele lui Dumnezeu, / Aici fratele pururi e frate / La ușor și la greu...// Aici e familia sfântă, / Neuitați cei din mormânt, / Aici de iubire se cântă / Și totu-i legământ.// Transilvania, Transilvania, / Vatră caldă, luminoasă, / Ca litania, ca litania / De străveche și frumoasă”, scria în 1991, la Târgu-Mureș, într-o lacrimă cântată împreună cu Doina și Ion Aldea Teodorovici.” Asemenea vibrații au mai simțit românii doar la Ioan Alexandru în „Imnele Transilvaniei” - ori în celelalte cărți ale acestui autor în
CARTEA ÎN CARE MĂ OGLINDESC. ALBUM MEMORIAL: CEL CARE SE APROPIE IN MEMORIAM GRIGORE VIERU. ÎNSEMNĂRI ŞI ESEURI. (RECENZIE [Corola-blog/BlogPost/359569_a_360898]
-
să ofensez pe nimeni prin ceea ce scriu și cu atât mai puțin pe cei care se străduiesc să mențină prin acțiunile lor o Românie atractivă pe harta outsourcing-ului mondial, dar prea au devenit puținele evenimentele ale industriei un fel de litanie generalizată. Iată cele 5 semne ce pot semnaliza colapsul viitor al industriei sau procesul său de transformare: 1. Lipsa unei agenții naționale de informare pentru potențialii investitori în outsourcing sau pentru cei ce vor să se relocheze în alte orașe
„Ne-a secat fântâna, aducem tineri din Moldova și Ucraina!...” 5 semne ce pot prevesti un eventual colaps al industriei de outsourcing () [Corola-blog/BlogPost/338645_a_339974]
-
lui Grigore Vieru este dincolo de plăcerea jocului și a muzicii o faptă istorică pentru însângerata Basarabie natală. Manualul lui Vieru exprimă dragostea față de patria română de la primul la ultimul rând al cărții. Iată ce scrie poetul însuși într-o antologică litanie dedicată unui confrate, Liviu Damian: „Când eram mic,/ mă jucam în cuvinte./ Jucam prost/ Am pierdut aproape/ toate cuvintele./ N-aveam de la cine/ lua altele./ Tata era luat/ și dus departe./ Mama tăcea./ Acum încep/ Să învăț din nou cuvintele
„Doar în limba ta durerea poţi s-o mângâi“ () [Corola-blog/BlogPost/339975_a_341304]
-
la amândoi fac bine,/Târziu când toate fi-vor judecate” („Cântec de ziua noastră”). În cadrul acestei lumi ce se întoarce spre sine, căutând valori, se delimitează câteva modalități de adresare și de răspuns. Materia lirica este modulata în tonuri elegiace: litanie, spovedanie, rugăciune și cântec de leagăn. Volumul conturează o viziune elegiaca unei lumi a onestității, a onoarei, a cuvântului dat. „Imnurile fățărniciei” este cartea unui poet reflexiv, acaparat de șansă valorii în lumea de azi și chinuit de îndoială că
Liviu-Florian Jianu: Imnuri împotriva duplicitătii, de Ştefan Vlăduţescu () [Corola-blog/BlogPost/339601_a_340930]
-
În dans de stele paparude / Mirese de livezi, Sioane -// Ți-aduc în dar măslini de roade, / Umbrar de râuri în pustie, / Și mirodenii de noroade / Să ți se-nchine, Sihăstrie - // Ți-aduc în dar aroma pâinii, / Mireasma lutului de preț, / Litania gândului și-a mâinii / Să ți se-nchine, Voroneț - // Ți-aduc în dar poteca strâmtă / Care învinge peste hău, / Cuibarul inimii, de-i frântă, / Să ți se-nchine, Sfânt Ceahlău - // Ți-aduc, de peruzele, cerul, / Când peste răni, te înveșmântă
Jianu Liviu-Florian: Caligrafii pe sufletul inimii () [Corola-blog/BlogPost/339598_a_340927]
-
și înaintare a României spre comunism”. Și cum nu voiam niciunul să o dezamăgim pe tovarășa de la pionieri, am început să ne exersăm mintea cu acest titlu lung, pe care aveam să-l rostim un trimestru întreg ca pe o litanie. Dar, dincolo de titlu, din scoarță-n scoarță n-a reușit niciunul dintre noi să pătrundă acea însăilare de vorbe imposibile din care era compus Programul Partidului. De fiecare dată când dl. Liviu Dragnea vorbește de „Programul de guvernare...” ca despre
Trezirea la realitate, Dragnea-ajută: Crede și nu (mă) cerceta! () [Corola-blog/BlogPost/339095_a_340424]
-
Articolele Autorului Se zbuciumă tenebre în mintea cea dintăi Nimic nu mai contează, nimic din ce-o să-mi spui; Doar toamnele mai plouă câte un dram de floare Peste adânca umbră de tine temătoare... Ai smuls din mine darul tăcutelor litanii Și mi-ai întins pe frunze în rugăminți și danii, Ascunse-n fila neagră a tainelor sinistre Pe rândul secundar, doar versurile triste... Și cine să mai cânte sub lună, când pe cer S-au adunat doar aripi cu zboruri
ALBASTRU FRÂNT de VIOLETTA PETRE în ediţia nr. 784 din 22 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/341275_a_342604]
-
din ei aveam să-i întânlesc și la Universitate, unde m-am înscris după terminarea institutului. La Universitate încă mai circula umbra lui Călinescu la ale căror cursuri se strângea mulțime de bucureșteni de toate profesiile pentru a-i asculta litaniile literare. Istoria lui literară circula pe sub mână și rar puteam să punem mâna pe ea. Profesorul Grigore Brâncuș, Gh. Muntean, Emanuel Vasiliu, Valeria Guțu Romalo, Crohmălniceanu,, mai tinerii Al. Călinescu, Eugen Simion, Nicolae Manolescu, m-au convins definitiv că cititul
NEVOIA DE MODELE de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1135 din 08 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341986_a_343315]
-
mea tăcută după ei. Din fiecare asfințit îmi pare Că am ajuns aproape lângă zare Și fiecare răsărit mi-alungă Tristețea care vrea să mă ajungă... Nu-i vremea încă să îmi numeri anii, Nu-i vremea încă s-ascultăm litanii, Tu nu auzi flămândă cum recită Inima mea de tine fericită? Asemenea te simt când îmi citești Poemul meu în care locuiești, Citește-l azi, un altul mâine-l scriu, De vom îmbătrâni nu vreau să știu... Referință Bibliografică: Poemul
POEMUL DINTRE NOI... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 1112 din 16 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/342095_a_343424]
-
regionalisme, termeni religioși, neologisme, dar și termeni pe care singur îi construiește: „Arderea Babilonului cel Mare. Au mai rămas consoane-n cornul serii, vocalele mă cheamă-n așternut ... ”, „Să ieși din ea, Poporul meu, pe lacrimi de tămâie zimbrul moare ... ”, „Litanii la poarta Raiului. Nu plângă nimeni, caii-mi sunt departe...”, „La nunta Mielului. Neprihănire, chipul tău mă colindă în somn ... ”, „Voi, amăgiri deșarte, Cuvântul înzidește ... ”, „Final în tăcere. Apocalipsa după apocalipsă. Da, vin curând! ” Metaforele din titluri se corelează cu
APOCALIPSA DUPA THEODOR RAPAN SAU VOCATIA UNIVERSALULUI de NICOLETA MILEA în ediţia nr. 556 din 09 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/341955_a_343284]
-
sârbă și Potfață - Ivo Muncian, Editura Eubeea, Timișoara, 2013 și Triptic athonit, Tempus, Timișoara, 2013. Semnatar și al altor numeroase cărți în limba sârbă, Blagoie Ciobotin a mai publicat, după știința mea, în limba română, încă un volum de poezie, Litanii, la Editura Hestia, în 2001. Îl pomenesc și pe acesta, deși nu reprezintă obiectul nemijlocit al reflecțiilor mele de acum, fiindcă am descoperit acolo, prefigurat, motivul central (sau unul din motivele centrale) ale meditațiilor lirice cuprinse în cele două cărți
BLAGOIE CIOBOTIN de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 1188 din 02 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341886_a_343215]
-
m-am referit, și care împlinește, cum mă voi strădui să probez în cele ce urmează, un rol decisiv în configurația textului este Cina, în semnificația duhovnicească, biblică, nou-testamentară a termenului. Iat-o, evocată, pentru început, anticipativ, cum ziceam, în Litanii, sub titlul Cina cea de taină: Omul de lângă mine plânge. Din plânsul lui se naște viața - un firicel invizibil care în Cuvânt ne leagă. Mătănii din boabe de lacrimi susțin Cerul și pământul. Lacrima, plânsul dragostea, cuvântul - servită este Cina
BLAGOIE CIOBOTIN de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 1188 din 02 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341886_a_343215]
-
Mătănii din boabe de lacrimi susțin Cerul și pământul. Lacrima, plânsul dragostea, cuvântul - servită este Cina. Ceasul nouă deasupra pământului bate. Remarcăm, în poziție cheie, și prezența Cuvântului (a Logosului), acesta fiind, de fapt, lexemul dominant și tema tutelară a Litaniilor (cf. Olimpia Berca, Logosul și cuvintele, în Lecturi provinciale, Editura Eubeea, Timișoara, 2003, p. 151 - 153). Revenind la cele două volume amintite, regăsim Cina cea de taină în Casa de la rădăcina cuvântului, la pagina 31: În camera fără plafon coborî
BLAGOIE CIOBOTIN de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 1188 din 02 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341886_a_343215]
-
Vom nota că tensiunea sporește, de data aceasta, și că perspectiva mistico-existențială se adâncește. Dar saltul, importantul salt, sub raport ideatic, imaginativ, emoțional și estetic, ba chiar și sub raport teologic și existențial, pe care îl realizează, între timp, de la Litanii la Triptic athonit, poezia lui Blagoie Ciobotin este acela de la măreția și sublimul Cinei celei de taină (Matei 26, 26) la dramatismul Cinei figurate în Apocalipsa 3, 20: “Iată, stau la ușă și bat; de va auzi cineva glasul Meu
BLAGOIE CIOBOTIN de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 1188 din 02 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341886_a_343215]
-
internat la București. În data de 15 iunie 1889, în jurul orei 4 dimineața, moare în sanatoriul „Caritatea” al doctorului Șuțu, iar în 17 iunie Eminescu este înmormântat la umbra unui tei din cimitirul Bellu din București. Un cor a interpretat litania Mai am un singur dor. Vorbind despre poezia de dragoste a lui Eminescu, trebuie să începem cu copilăria pe care a petrecut-o la Botoșani și Ipotești, în casa părintească și prin împrejurimi, într-o totală libertate prin frumoasele păduri
163 DE ANI DE LA NASTEREA LUI EMINESCU de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 745 din 14 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/342343_a_343672]
-
argile prends-moi dans țes bras ! de ta peau, chasse la peau des pensées qui gémissent dans mes profondeurs ou tout au moins me touchent hésitantes elles ne me laissent pas en paix lorsqu’elles me transforment brusquement en requiem et litanie du fait de leurs souvenirs. je te soumets au vote laïque, femme! l’épitaphe avec le glaive sous lequel mourront à part égale l’être désiré et celui qui trop désire gambadant dans l’immensité de l’abîme empli de
POEME FRANCO-ROMÂNE de FLORICA BUD în ediţia nr. 32 din 01 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341649_a_342978]
-
câteva seri la rând la televiziunea lui Sebastian Ghiță și veți vedea că tehnocratul, acest cyborg alogen periculos, taie pensiile, ucide oamenii, ia pruncii de la țâța mamelor și strepezește laptele în ugerul vacii. La câteva zile, apare Liviu Dragnea cu litania. Atacul cu eroii necinstiți de tehnocrați este ultimul episod al acestei campanii: pentru că Guvernul tehnocrat ar fi „luat banii veteranilor”, Liviu Dragnea a scos degrabă de la cingătoare hangerul moțiunii de cenzură, moment în care premierul Cioloș a avut prima răbufnire
Rapița și japița. Cioloș iese la atac () [Corola-blog/BlogPost/338098_a_339427]
-
cu știință sau cu neștiință, Chipul. În cumplita vâltoare a dansului macabru al vremii contemporane, când lumea încearcă să acopere din toate părțile cu mizeria ei Cerul, Biserica Ortodoxă Română și păstorii ei au fost, prin glasuri de clopot și litanii, acolo unde nimeni nu a catadicsit să fie întru cinstirea memoriei miilor de creștini supuși martirajului colectiv în Siria, Liban și în Orientul Mijlociu. Spiritelor violent chinuite de pe aceste pământuri îndepărtate, spirite rămase în genere, pentru omenire, cu o identitate greu
CHIPUL LUI IISUS RĂSTIGNIT PRINTRE FLĂCĂRI... de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 1774 din 09 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/342841_a_344170]
-
de ea de focul războiului și umilită de urmările sale. Pomul schilodit de explozii, pământul ucis de secetă... Mă urmărește, de atunci, din copilărie, un fel de teamă în fața neploii, a nezăpezii... Unele dintre cântecele mele sunt un fel de litanii pentru firul de grâu și de iarbă. Mă tulbură ninsorile albe, tot mai rare azi și mai istovite și ele. Din anii zburdalnici,/ Din anii mei cei copii,/ N-am mai fost atât de/ Aproape de Cer.”/ și, Doamne,/ „Câtă zăpadă
INTERVIU CU GRIGORE VIERU – SIMPLU CA IARBA, SIMPLU CA PÂINEA, SIMPLU CA BIBLIA de LILI BOBU în ediţia nr. 1868 din 11 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/342915_a_344244]
-
de ea de focul războiului și umilită de urmările sale. Pomul schilodit de explozii, pământul ucis de secetă... Mă urmărește, de atunci, din copilărie, un fel de teamă în fața neploii, a nezăpezii... Unele dintre cântecele mele sunt un fel de litanii pentru firul de grâu și de iarbă. Mă tulbură ninsorile albe, tot mai rare azi și mai istovite și ele. Din anii zburdalnici,/ Din anii mei cei copii,/ N-am mai fost atât de/ Aproape de Cer.”/ și, Doamne,/ „Câtă zăpadă
INTERVIU CU GRIGORE VIERU – SIMPLU CA IARBA, SIMPLU CA PÂINEA, SIMPLU CA BIBLIA de LILI BOBU în ediţia nr. 1868 din 11 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/342916_a_344245]
-
modul de viață, cu obiceiurile și tradițiile moștenite, cu îmbrăcămintea de epocă etc. Sunt, de asemenea, de notat descrierea unor credințe și superstiții, apelul la limbajul paremiologic, cu proverbe, zicale și expresii înțelepte[5], extrase din texte religioase, fragmente de litanii și rugăciuni, descrieri reușite de natură etc., care sporesc valoarea cărții. Cu toate că subtitlul romanului se referă doar la „viața” scriitorului, în realitate s-a analizat fiecare demers creator, consemnându-se împrejurările publicării lucrărilor de la debut până la sfârșitul vieții, fără să
AL.FLORIN ȚENE-O VIAȚĂ DE OM, O VIAȚĂ DE SCRIITOR ÎN SLUJBA CULTURII ROMÂNE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 2141 din 10 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/343126_a_344455]
-
covor de smerenie și evlavie: „Rugăciunea mea, strigarea mea / covor de lacrimi” (Vitralii III). Parafrazând pericope biblice ori psalmi, poetul obține imagini de un lirism tulburător. Unele poeme cum sunt Benignitas, O Jesu vivens in Maria și Veritas sunt adevărate litanii, prin cantabilitate și repetiția unor formule la începutul versurilor. Iar poemul „Mediatrix” - pare smuls din invocațiile din Litania Lauretană sau din Acatistul Prea Sfintei Fecioare Maria. De altfel, toate poemele au un ton de litanie. Părintele Radu Botiș nu este
POEŢI ROMÂNI SLĂVIND DUMNEZEIREA de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 1283 din 06 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/343547_a_344876]
-
psalmi, poetul obține imagini de un lirism tulburător. Unele poeme cum sunt Benignitas, O Jesu vivens in Maria și Veritas sunt adevărate litanii, prin cantabilitate și repetiția unor formule la începutul versurilor. Iar poemul „Mediatrix” - pare smuls din invocațiile din Litania Lauretană sau din Acatistul Prea Sfintei Fecioare Maria. De altfel, toate poemele au un ton de litanie. Părintele Radu Botiș nu este numai un propovăduitor al Cuvântului divin, la altar sau în biserica vie, dar este și un sensibil poet
POEŢI ROMÂNI SLĂVIND DUMNEZEIREA de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 1283 din 06 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/343547_a_344876]