273 matches
-
o poezie din 1940, a fost evocat - în amintiri, scrisori, schițe de portret, poezii - de către cei mai cunoscuți autori bucovineni de limba germană, de la Roșe Ausländer la Paul Celan, de la Alfred Kittner la Kubi Wohl. Înnăscuta să generozitate față de tinerii literați e în mod special subliniată de Alfred Kittner (1906-1991), cel care i-a editat și prima culegere postuma, Das verzauberte Wort, la doi ani după moarte, la București. Din 1980, operă postuma a lui Margul-Sperber s-a aflat la Muzeul
Poezia de limbă germană a evreilor din Editura Bucovina by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/7142_a_8467]
-
Zaciu locuia în gazdă la o mătușă a sa, împreună cu fata acesteia, Mia. 12 Mircea Zaciu se referă aici la sfârșitul anului universitar. 13 Vali Covic = Valentin Covic, basarabean de origine, profesor la Filologie și student la Politehnică. 14 Lia Literat = studentă la Facultatea de Filologie. 15 Stiopa = Ștefan Bitan , proefsor la Filologie. 16 Viky = Victoria Cosma, studentă la Facultatea de Filologie. 17 Ion Muțiu, profesor de lingvistică, stabilit ulterior la Universitatea din Timișoara. 18 Kurt = Mircea Curticeanu, cadru didactic la
Mircea Zaciu: Scrisori către Octavian Șchiau by Ilie Rad () [Corola-journal/Journalistic/3296_a_4621]
-
cu beneficiul uzufructului. Sigur, ea rămăsese fără caseta de bijuterii, care luase drumul Moscovei în timpul războiului, fără să mai facă și cale întoarsă. Dar asta nu mai era vina românilor. De asemenea, curios este că această regină atât de populară, literată și spirit atât de fin, după mai bine de 20 de ani de când trăia în România, nu învățase bine limba țării. Invitată să răspundă la cuvintele omagiale ale lui N. Iorga, la Vălenii de Munte, ea devine pentru o clipă
"Soacra Balcanilor" by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Imaginative/10477_a_11802]
-
Iulia Popovici Pîinea amară a străinătății Nu cred c-am citit la vremea lui (în mai 2001) articolul pe care-l scria un tînăr crescut pe Bega și reîmpămîntenit pe Bahlui, literat și disperat, pe cale să plece în Statele Unite în calitate de cîștigător (cu soția) al Loteriei Vizelor. Sînt însă aproape convinsă că, dac-aș fi făcut-o, aș fi pariat de pe-atunci că semnatarul o să se-ntoarcă nu după mult timp din
LECTURI LA ZI by Iulia Popovici () [Corola-journal/Imaginative/13655_a_14980]
-
Herman Hesse, Unamuno se întîlnesc sub cîte o umbrelă comună (teoria jocului, paradoxul, hazardul etc.) cu nume celebre din zona logicii și a matematicii: David Hilbert, René Thom, Alfred Tarski, Bertrand Russel, N. Rashevsky. Nu lipsesc, desigur, figurile duble, matematicienii literați începînd cu Pascal și Lewis Carroll-Charles Dodgson și ajungînd la Dan Barbilian-Ion Barbu și la profesorul Moisil, maestru al paradoxului, figură mitică dragă autorului și-a dedicat un articol chiar în numărul trecut al României literare n.red.ț. Cartea
LECTURI LA ZI by Al. Ioani () [Corola-journal/Imaginative/13838_a_15163]
-
el a găsit niște versuri pe care vrea să le pună pe muzică rock. Un altul îi recomanda să-i citească sonetele din Plai cu boi, în timp ce altul îi trimitea pe toți la volumul Ruina unui samovar. O domnișoară, probabil literată, intervenise și părea descurajată de nivelul jos al discuției. Și replicile s-au tot scurs în acel forum, timp în care rockerul a revenit transcriind poeme întregi din care ceilalți alegeau anumite versuri marfă. Aceste naive discuții mi-au plăcut
LECTURI LA ZI by Marius Chivu () [Corola-journal/Imaginative/13588_a_14913]
-
în serial, a apărut cu titlul . Blaga s-a simțit, cum era și firesc, profund afectat de "înjurăturile și calomniile Soricului". Faptul se poate deduce din scrisorile pe care le trimitea, la începutul anului 1939, de la Lisabona și Estoril, prietenilor literați. Lui O. W. Cisek îi scria, printre altele, în ianuarie 1939 la Praga, unde acesta era atașat de presă: "Am o mare rugăminte. Pe la Crăciun am fost obiectul unui foarte stupid atac din partea unui oarecare domn semănătorist (Soricu), care mă
Poezia cehă și Lucian Blaga by Simona Cioculescu () [Corola-journal/Imaginative/11704_a_13029]
-
Mihai Cantuniari 25 mai Să vorbim puțin despre chemare, greutăți, efort, dăruire și seriozitate. Voi da un singur exemplu, dar cât de grăitor! Tinerii literați grăbiți de acum, mai cu seamă cei aflați în preajma debutului în volum, se vor cruci probabil și vor scuipa în sân oripilați, dar îi asigur că povestirea mea este reală, lucidă, obiectivă. Cum arăta un debut poetic în a doua
Aveți curajul să citiți ce urmează? by Mihai Cantuniari () [Corola-journal/Imaginative/6672_a_7997]
-
văd câte nume noi apar, de pildă, în diverse publicații săptămânale sau lunare - în general este vorba de studenți -, câte lucruri interesante știu ei și cu ce deschidere scriu despre ele acești noi sau viitori jurnaliști, oameni de știință sau literați. Aceasta este principala mea sursă de speranță. (Hrádešek 10.12.2005) Am citat aici unele dintre răspunsurile mele din cartea Intero-ga-to-riu în depărtare. Îmi aduc aminte foarte bine de perioada când în ur-mă cu douăzeci de ani scriam aceste răspunsuri
Václav Havel - Pe scurt, vă rog.Cartea de după putere by Heliana Ianculescu () [Corola-journal/Journalistic/7372_a_8697]
-
ori Scholem, iar apoi, pe măsură ce textul avansa, a lui Baudelaire și Proust. Insesizabil aproape, făptura care citea cu glas egal o proză superbă, deși simplă, s-a masculinizat în imaginația mea, pătrunzînd într-o confrerie exclusivistă de domni literari și literați. În plus, ceea ce e poate chiar mai surprinzător, s-a dezamericanizat, contaminîndu-se de un europenism al distincției intelectuale, dar și al unei visătorii triste, precum saturniana melancolie a flaneurului despre care vorbesc Baudelaire și Benjamin. Mi-am dat seama, ascultînd
O Europă interioară by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16563_a_17888]
-
drog”, cărțile sunt „devorate literă cu literă”. Apoi, ca student la Bogotá, într-o ambianță generală de foame de lectură, cărțile se citesc în lanț „ca pâinea caldă, proaspăt traduse și tipărite în Buenos Aires”, după care în grupul de prieteni literați se încing dezbateri asupra lecturilor comune. Tânărul de atunci descoperă „pe cei de mult descoperiți, pe Jorge Luis Borges, D.H. Lawrence și Aldous Huxley, pe Graham Greene și Chesterton, pe William Irish și Katherine Mansfield și pe mulți alții”. Practicând
Scriitori hispanici și lecturile lor by Dana Diaconu () [Corola-journal/Journalistic/4126_a_5451]
-
Augustin o păstrează înlăuntrul culturii sale creștine. Cultura literară este primejdioasă pentru că, tocmai în ciuda deșertăciunii ei, a caracterului insipid și decadent, avea un teribil succes la intelectualii timpului. Din tocmai acest motiv era ea o rivală primejdioasă pentru religia creștină. Literatul roman, în genere, era greu de convins că a avea cultură nu înseamnă mare lucru dacă adevăratul ideal era altul decât sfințenia. Așa se face că Augustin, care nu disprețuia deloc pe Cicero sau pe Vergiliu, se teme să-i
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
redactori-colaboratori" ai publicației cu titlul Răspunsurile Revistei contimporane, Al doilea studiu de patologie literară, cu ample referiri în special al V. A. Urechia. Față de P. Grădișteanu, criticul junimist are o atitudine conciliantă, întrucît ,nu este ca d. Ureche, erudit și literat...profesor de literatură și istorie la o universitate a statului". Lecția lui Maiorescu era dură, dar dreaptă. El le recomanda intelectualilor români ,să se ferească de fraza goală, de iluzia că formele deșarte pot ținea locul fondului solid, și acest
După 130 de ani - Dosarul Gellianu by I. Hangiu () [Corola-journal/Journalistic/11008_a_12333]
-
Îi lipsește însă acea febră, acea vioiciune și prospețime care face din vorbirea lui N. un magnet. Ascultîndu-l pe Vianu, sunt tentat să filosofez asupra insuficienței efortului atîtor generații în jurul acelorași probleme, peisaje de gîndire". Reacție tipică a unui tînăr literat al anilor '30, cînd portdrapelul entuziasmului generaționist, Mircea Eliade, reclama "depășirea momentului universitar în cultură, coborîrea intelectualului în arenă".
Un „trăirist” by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/7363_a_8688]
-
unde nu e un postmodernist exemplar. Cert e că, lucru rar în cazul literarturii noastre contemporane, am recitit aceste proze cu sentimentul foarte înviorător că sînt în fața unei cărți pe care o pot recomanda tuturor, absolut tuturor cititorilor, fie ei literați sau nu. Și, riscînd să fac dovadă de lipsă de patriotism, mi s-a părut deseori, deși există o mulține de semnale ale unei realități tipic românești, că mă aflu în fața unei excelente traduceri dintr-o literatură europeană, americană sau
Proză de zile mari by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15744_a_17069]
-
O montare statică, cenușie; din toate punctele de vedere. O montare în care au fost operate tăieturi față de muzica maestrului. O montare ce dispune de erori fundamentale față de concepția autorilor, față de concepția lui Enescu și Fleg, autorul libretului, unul dintre literații francezi importanți ai timpului. în viziunea autorilor, Oedipe este un simbol al luptei cu propriul destin, un simbol al suferințelor îndurate spre binele unei colectivități ingrate, manipulate, schimbătoare... Trecerea lui din această lume se petrece în lumina celestă a unei
Festivalul Enescu, ieri și azi by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/6955_a_8280]
-
cu studenții secției, cu condiția să nu popularizeze prilejul. Ca atare, afișele lipseau; nu însă și nedoritul din oficiu. Dureros este că acesta se preta situației, deși știa că prezența lui va ridica cel puțin semne de întrebare între colegii literați, care nu îl încunoștiințaseră de eveniment. Prin strădaniile domnului Gianfranco Silvestro și ale Ambasadei italiene, atunci a venit, între alții, prozatorul Fulvio Tomizza, căruia îi tradusesem romanul În lumea celor drepți, încununat cu un important premiu european. Acesta îmi trimisese
Dar de Crăciun by Doina Condrea Derer () [Corola-journal/Journalistic/2947_a_4272]
-
și păcatelor ei, în anii modernismului această burghezie a știut totuși să joace rolul unui ilustru și luminat patriciat urban, comparabil cu acela care guvernase cândva cetățile italiene ale Renașterii. Utopia literaturii - nu încape îndoială - e antiburgheza, anarhizanta, libertară. Că literat, nu pot decât să cred pe literații ce denunță originile imunde ale bogăției. Cu atat mai mult cu cât adevărul poetic se coroborează în cheie alchimica, unde aurul este excrementul soarelui. Dar tot alchimia ne vorbește și despre sublimarea materiilor
O declaratie de dragoste Barcelonei by Victor Ivanovici () [Corola-journal/Journalistic/18030_a_19355]
-
că un prozator dintre cei mai modești cu putință a devenit, peste noapte, premiu literar, alături de Balzac, Proust, Caragiale, Creangă!?? «Se sparie gîndul», vorba cronicarului”. Aici e indicat un fenomen cu osebire stînjenitor, „superlativita”, care-i vizează nu o dată pe literații locali a căror reputație nu depășește îndeobște marginile unui orășel. „Să zicem că un oarecare Ion Vasilescu îl preamărește pe Vasile Ionescu, carte după carte, la fel de incandescent și senioral, în timp ce al doilea face același lucru, topit de admirație față de cărțile
Observații de bun-simț by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/3831_a_5156]
-
reverii, filozofia devine galimatie stearpă: erudiție fără duh și doctrină fără viață. Cînd apare un om care posedă în egală măsură ambele calități, el va fi privit ca o ființă hibridă aflată la răscruce de tabere: nici filozof și nici literat. Precum o făptură intermediară mișcîndu-se în hotarele unui istm pe care nu poate păși decît dacă are ambele calități - talent literar și disciplină a minții -, intelectualul va fi tratat de cele două tabere precum victimele miticului tîlhar Sinis. Legat de
Vastele încăperi ale inimii by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/7677_a_9002]
-
zic chiar 40 de redactori-colaboratori" în Răspunsurile "Revistei Contimporane". Al doilea studiu de patologie literară, cu ample referiri în special la erorile lui V. A. Urechia. Față de P. Grădișteanu, criticul junimist are o atitudine conciliantă, întrucît "nu este erudit și literat ex professo", ca .V.A. Urechia, "nu este profesor de literatură și istorie la o universitate a statului". Grădișteanu nu înțelege că, în limba română, cuvintele "imediat alăturea", subliniate de Maiorescu, reprezintă "beție de cuvinte". Lecția lui Maiorescu era dură
Dosarul Gellianu by I. Hangiu () [Corola-journal/Journalistic/17041_a_18366]
-
ca totdeauna, excese de semn contrar, înfiorarea cultică atrage, ca reacție, vehemențele negatoare. Faptul se întâmplă și în câteva dintre intervențiile la discuția din Dilema, altfel atât de oportună, cum spuneam. Intră apoi în joc, stricându-l, aroganța unor tineri literați, deloc simpatică, deși ar fi putut fi, pentru că trădează o înverșunare întunecată și mai degrabă bătrânească, posacă decât tinerească, senină. Critica lor, dacă poate fi numită astfel, și-l ia drept țintă mai mult pe Eminescu decât deformarea acestuia de către
CONSECVENȚĂ ȘI BUN-GUST by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16979_a_18304]
-
le însușise în școală, scriitorul învață franceza, neogreaca, italiana, engleza și rusa. în 1843, spre finele pelerinajului european, autorul își compune următorul autoportret sub forma unui anunț dat la ziar, despre care el însuși spune că "sună iperbolic": "Un june literat ungur, cunoscînd cu perfecțiune limbile: germană, francă, italiană, apoi binișor angla, neogreacă și rusă, den altele espert, caută post de secretar privat, maistru de limbe etc. Mundus vult decipi, ergo decipiatur. Dacă rătăceam a mărturisi că sunt român, rămîneam pe
Rastignacul din Făgăraș, Ion Codru Drăgușanu by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/7368_a_8693]
-
din revista orădeană FAMILIA (nr. 2 din februarie 2012). Amărăciunea i-a fost provocată editorialistului de o revelație pînă întratît de veche că nu mai miră pe nimeni: cu o perspicacitate uimitoare, Alexandru Seres a constatat că minunata lume a literaților e ticsită de maculatură, impresie pe care ține s-o împărtășească cititorului sub forma unei scrisori imaginare: „Se scrie înfiorător de mult în România, dragă prietene. De cele mai multe ori despre lucruri fără importantță: tot soiul de nimicuri, opinii despre n
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/4776_a_6101]
-
să audă și să citească.) Observația e, deci, cu atât mai plauzibilă. Numai că, lingvist de meserie (a coordonat reeditarea, integral revizuită, a dicționarului lui Tiktin și ediția monumentală a Bibliei lui Șerban Cantacuzino), Paul Miron uită să le conceadă literaților dreptul de a se entuziasma în fața, pur și simplu, spectacolului de cuvinte miezoase pe care acesta îl pune în scenă cu o naturalețe, multora, străină. La prima lectură, și pe mine tot asta m-a frapat. În plus, acte manqué
Și ca dânsa suntem noi by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/5808_a_7133]