1,837 matches
-
Gheorghe Grigurcu Constantin Beldie (1887 - 1954) a fost un literat și un factor administrativ în domeniul culturii noastre din prima jumătate a veacului al XX-lea. Vlăstar al unui patron de restaurante, cu vederi socialiste, care întreținea relații cu remarcabile personalități ale vremii, s-a bucurat de o copilărie frumoasă
Memoriile unui hedonist by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16697_a_18022]
-
le-a consacrat scriitorilor vremii sale. Pe numele său Joseph d'Hémery, inspectorul de poliție cu pricina avea sub supraveghere negoțul cu cărți din Paris. Nu se știe dacă din ordin sau din proprie inițiativă, el a întocmit dosare tuturor literaților epocii, mai exact dintre 1748 și 1753, cît s-a aflat în funcție, însoțindu-le de fișe sintetice, asemănătoare celor de la cadre, de pe timpul comunismului. Dosarele s-au pierdut, dar cele cinci sute și unu raporte s-au păstrat la
Polițistul și literații by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/16887_a_18212]
-
șaptezeci, se mira foarte că Bacovia se află, azi, situat atît de sus, cum generația sa, în anii treizeci, nu considera că e posibil. E asta, negreșit, o reparație a istoriei literare, rar se întîmplă cu posteritatea în care mulți literați își investesc speranțele. Să sperăm că această poziție de prim plan în care a fost instalată lirica lui Bacovia, ca poet simbolist (alături de Arghezi, Blaga și Barbu), se va menține și în viitor și că nu se va petrece altă
Viața lui Bacovia by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16913_a_18238]
-
din Tolstoi și Fabrice del Dongo, într-o încercare disperată de regăsire a logicii unei existențe zguduite de absurdul unui război. Iar războiul acesta este, hélas!, primul conflict militar postmodern dintr-o istorie ce se apropie de sfârșit. Pentru un literat, a scrie despre politica internațională, strategii diplomatice și înfruntări armate nu este în nici un caz cea mai comună dintre opțiuni; asemenea subiecte sunt în general apanajul istoricilor și cel mult al analiștilor politici. Și cu toate acestea jurnalul lui Aurel
Jurnal din anii postmoderni by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/16926_a_18251]
-
a fi preponderent umanistă și, în orice caz, nu mai este literară. Limbajul la modă indică o anume creștere a absolvenților de politologie, sociologie, științe economice și ale comunicării. Dacă politehnicienii abundă, atît în presă, cît și în demnitățile publice, literații sînt rara avis. E instructiv să constați că, din această cauză, sînt ratate ocazii excepționale de a se valorifica vorbe de spirit (dictonul latin nu mai are nici o căutare!), exprimări plastice, caracterizări memorabile, nume ori situații paradigmatice. Nu am în
Cultura literară by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/16959_a_18284]
-
Canon ș The Books and School of The Ages ș 1994, ed. rev. 1995. Cele două ediții au cunoscut nenumărate traduceri în lumea liberă, deci, și în România (1998). Surprinzător, termenul canon a produs un adevărat șoc în rândul specialiștilor... literați, uitând surprinzător istoria devenirii lui, care se pierde în negura vremurilor, el fiind revendicat în statornicia lui doar de Biserică. Justiția l-a avut în sistemul ei de legi, pe vremea romanilor, mai apoi, s-a disipat prin alte înțelesuri
Sfinții neamului românesc. In: Editura Destine Literare by Marian Barbu () [Corola-journal/Journalistic/82_a_220]
-
literar (și nu numai), încurajator pentru națiunile est și sud-est europene. Succesul de care se bucură literatura olandeză contemporană (nu numai în Germania) se datorează și unui foarte abil echilibru (instinctiv probabil) între particularismele naționale și suflul universal. Unul din literații ei, Harry Mulisch, spunea că Olanda este singura țară care va reuși să se învecineze pe uscat cu Anglia, fără să poarte război cu Albionul... Dar să revin la literatură, mai ales la proza Margrietei de Moor, care fascinează tocmai
Margriet de Moor: "Temele romanelor mele sînt absența, plecarea, tăcerea" by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/17011_a_18336]
-
Costache Olăreanu Titlul celebrei piese de teatru a lui Calderon de la Barca a servit multor literați și eseiști ca pretext pentru încercările lor de interpretare a sensurilor și avatarurilor existenței umane. Doi învățați de la noi, G. Călinescu, în Impresii asupra literaturii spaniole (1946), și Mircea Eliade, în Oceanografie (1934), s-au ocupat de această inspirată sintagmă
La vida es sueńo by Costache Olăreanu () [Corola-journal/Journalistic/17068_a_18393]
-
care a fost învinuită lirica "echinoxiștilor" au contribuit la "limpezirea apelor", cum ziceți, mizând pe substanța spirituală, pe un neomodernism, cu punctele de sprijin în Blaga și în ermetismul italian. Echinoxul a reprezentat, apoi, experiența noastră de comuniune culturală cu literații maghiari și germani, care traduceau din textele noastre și noi, la rându-ne, din ale lor. A fost o revistă trilingvă, unde ne cunoșteam și ne recunoșteam identitatea, îmbogățindu-ne reciproc. Iriny Kiss Ferencz, Bernd Kolf, Ion Mircea și subsemnatul
Adrian Popescu - Echinox n-a fost o anticameră ci chiar salonul literar al generației '70 () [Corola-journal/Journalistic/17093_a_18418]
-
elementar, ficțiunea care stă la baza creației artistice, de realitatea firesc de altă natură decît aceasta: Pentru a încheia într-un anumit fel acest capitol, spun că anul 1989 mi-a redat adevărată identitate, nu de om de litere, de literat. Trebuie să mai adaug că în această ultimă perioadă am putut să-mi manifest deschis totalul dezinteres pentru "literatură". Nu doresc să scandalizez pe nimeni, dar nu am mai citit un roman de vreo 30 de ani. Nu însă din
Adrian Marino între lumini și umbre by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15783_a_17108]
-
cu un predicator care ar scoate fulgerător Biblia din buzunar și ar începe să predice vertiginos, după ce, cu o clipă înainte, vorbea ca un om normal. Ar fi ca și cum aș îmcerca să-l aduc cu forța în secta ocultă a literaților fundamentaliști. Poezia Marianei Marin contrazice și susține, în același timp, ipotezele de mai sus. Pe de o parte ea rămîne blocată într-un cadru tradițional, este o poetă care se exprimă public doar prin "plachete". Totuși, textele sale se zbat
Cealaltă față a poeziei by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/15827_a_17152]
-
lui calitate e ingeniozitatea. Jocul merge pînă departe pentru că tot aici aflăm (încă o dată) cît de dedicat îi este Marin Mincu textualismului pe care "s-a bătut" ca să-l impună. Ce fel de sistem literar este acela în care un literat care are ocazia să vină în contact cu un concept "se bate" pentru a-l impune și pentru a valida practica literară adiacentă și care, mai mult, se simte "obligat" de a-i "inventa o tradiție pre și post"? Și
Teorie, critică, poezie - aceleași by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15868_a_17193]
-
un servitor excentric, pe nume Leporello, valet și bufon deopotrivă, expert în teologie și în ghicitul gîndurilor, nimeni altul decît diavolul în persoană. Cum este și firesc, o atare apariție nu rămîne fără consecințe, succesiunea evenimentelor antrenîndu-l pe narator (un literat spaniol, în vizită la Paris), într-un amalgam de înscenări halucinante (în genul celor din romanele lui Fowells), timp în care este pus la curent cu istoria excepțională a lui Don Juan Tenorio și se îndrăgostește de una dintre cele
Baudolino, păsările roq si pădurea narativă by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/15899_a_17224]
-
scriitor față de țara lui? Cu ironie, probabil că aveți dreptate! Cartea trebuie citită ca literatură și nu ca o cronică... Altfel, ar trebui să răspund atîtor reproșuri sau "urecheli" penibile, ce mi-au fost adresate aici, unde trăiesc, chiar de către literați care nu mai știu să distingă între literatură (ficțiune) și cronica de ziar... Cartea mea e mult mai profundă și unitară decît ar da să se înțeleagă alcătuirea ei din trei nuvele. Ele sînt de fapt interdependente, iar nota cea
Dumitru Radu Popa: "Sansele nu se asteaptă ca o pară mălăiată" by Cristina Poenaru () [Corola-journal/Journalistic/15907_a_17232]
-
să expliciteze de ce evreii au aglomerat, întreținut și dezvoltat mișcarea românească de avangardă. Din păcate, această modalitate de abordare antropologică a fenomenului lipsește, totul reducîndu-se la menționarea spiritului constant contestatar și insurgent al evreilor, în cazul de față al unor literați și artiști evrei. Și acestui spirit insurgent și contestatar i se datorează, în destulă măsură, mișcarea românească de avangardă. Regretatul Ov. S. Crohmălniceanu îl citează pe Călinescu cu opinia sa despre scriitorii evrei și, în general, despre evrei: "Ei sunt
O postumă a lui Crohmălniceanu by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15951_a_17276]
-
care-i lipise, la vedere, eticheta de antinațional. De aici, crede și dl Dan C. Mihăilescu, provine și diatriba antinațională din 1935, Ultimul ocupant fanariot, semnată de acel scandalos N. Davidescu, devenit, brusc, naționalist xenofob după o activitate onorabilă de literat (poet, critic literar, romancier). Să admitem că aici, la D.A. Sturdza, avem de-a face cu opinia unui oficial politic liberal obtuz și că N. Davidescu a fost contaminat de mioapa xenofobie. Dar ce ne facem cu o opinie din
Receptarea dramaturgiei lui Caragiale by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15966_a_17291]
-
paradise), a publicat, apoi, destule altele, fiind, deci, o literată. Cunoștea bine lumea literelor pariziene, printre care chiar și pe Marcel Proust, bun prieten cu un cumnat al prințesei. Dar, mă grăbesc să adaug, nu era cunoscută numai în lumea literaților de frunte ci, deopotrivă, în mediile diplomatice și ale oamenilor politici din cîteva capitale europene. Femeie de lume și de spirit, avusese numeroase și variate legături amoroase, printre care, chiar în preajma războiului, una - notorie - cu Kronprințul Germaniei. Era peste tot
Martha Bibescu în 1915 by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15983_a_17308]
-
Andreea Deciu Pe la jumătatea secolului trecut (adică 20), era extrem de populară teoria autonomiei literaturii, ca manifestare spirituală, chiar dacă printre adepți se numărau mai ales aceia influențați de o doctrină cu ambiții scientisto-universaliste-interdisciplinare: structuralismul. Între universitarii literați bucureșteni am auzit deseori argumente pro-autonomia literaturii legate în primul rînd de o insecuritate a statutului disciplinar și instituțional: dacă permitem filozofilor sau istoricilor să ne învețe cum să analizăm un text literar, ori dacă importăm noi înșine metode și
Autonomia literaturii by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/15991_a_17316]
-
Despre aceasta dl Ion Ianoși a scris încă în 1986 o întreagă carte (Literatură și filosofie) în care se demonstrează că de un regim privilegiat au avut parte, la noi, (dar numai la noi?) acei cugetători care au fost și literați, ceilalți avînd parte de un statut de rang secund sau chiar obscur. Pornind de la ideea d-lui Ion Ianoși, dl Brădățan conchide: "Indiscutabil, o astfel de mentalitate n-ar fi cîtuși de puțin regretabilă dacă n-ar exista și fața
Între originalitate și citare by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16000_a_17325]
-
aceleia de a fi reușit să substituie, în percepția publică, spații geografice reale cu altele, cu originea în imaginar. (Foucault numește acest tip de hibrid ontologic heterotopie.) Cu concizie și claritate, mica monografie (40 de pagini cu scris mărunt - dar literații, e lucru știut, poartă mai toți ochelari!) oferă "fire" noi în interpretarea unui autor care merită mult mai multă atenție decît i se acordă, în general. Monica Spiridon - Ștefan Bănulescu (monografie), Editura Aula, Colecția �Canon", 2000, 20. 000 lei. Steagul
"Nevăzutul" Bănulescu by Cristina Ionica () [Corola-journal/Journalistic/16011_a_17336]
-
domnișoare de pension dedate la scrisul pentru oamenii mari. Amîndouă nu se feresc de o anumită ușurătate, nu se feresc de a ieși în lume cu niște cărți subțirele, de cîteva zeci de pagini care le pot descalifica în ochii literaților români obsedați de cantitate și construcție. Doina Ioanid este la a doua carte personală, prima dintre ele a fost lansată la tîrgul de carte Bookarest din vara anului 2000. Se numea Duduca de marțipan, un titlu savuros, dulce, poetic și
Duduci literare by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15623_a_16948]
-
de cele mai numeroase evocări amicale. Un lucru firesc, dacă ne gândim la legăturile pe care cosmopolitul fiu al Brăilei a știut să le stabilească și să le cultive cu reprezentanții celor mai diverse arte. De la colegii de breaslă până la literați, de la oamenii de teatru până la artiștii plastici, de la coregrafi până la arhitecți. Identificându-și traiectul existențial cu arta improvizației muzicale, a demonstrat prin sine însuși că jazzului nu-i poate rămâne străină nici una dintre manifestările esteticului. Johnny Răducanu le-a inspirat
Aniversare Johnny Răducanu () [Corola-journal/Journalistic/15664_a_16989]
-
la zi, cerîndu-i limpeziri. Cînd a apărut monografia lui despre Constantin Stere am fost încîntat de forța expresivă și de capacitatea lui epică. Aș folosi un cuvînt mai modest, dar mai potrivit - avea duh de povestitor. Spre deosebrie de mulți literați care își prind urechile cu voluptate în limbajul filosofilor, el, care făcuse Filosofia, nu-și pierdea cumpătul, nici nu simțea nevoia să-și epateze cititorii vîrîndu-i în arcanele unui limbaj pe care îl stăpînea, dar căruia nu simțea nevoia să
Marea bibliotecă a lui Zigu by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/15720_a_17045]
-
Z. Ornea Pînă în decembrie 1989, în deceniile șaptezeci și optzeci viețile noastre, grele, erau înseninate de emisiunile �Europei libere�, care ne mai răcoreau sufletele. Pentru noi, literații, și un public intelectual mai larg, emisiunile culturale ale doamnei Monica Lovinescu și ale d-lui Virgil Ierunca ne întrețineau speranțele, ne ajutau efectiv în bătăliile scriitoricești în care eram angajați. Și cînd în viața literară din țară se petrecea
Memorii răscolitoare by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16115_a_17440]
-
morala ca și politica. Pe bună dreptate Andrei Marga, autorul prefeței, remarca nonșalanța cu care filozoful traversează frontierele domeniilor și aduce perspective noi. Dintre cele două volume de eseuri filozofice, incontestabil cel mai interesant - din punctul de vedere al unui literat - este cel de-al doilea. Că între ele există un soi de fractură, nu încape nici o îndoială; ne-o mărturisește autorul însuși, în Introducere; după ce proclamă întrebarea "ce fel de ființe umane vrem să devenim", drept loc gometric al tezelor
Mitul pasiunii by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/16143_a_17468]