1,692 matches
-
care se invocă efectul pozitiv al autorității de lucru judecat, sub forma valorificării prezumției ca mijloc de probă, iar alte instanțe au considerat că, în ceea ce privește efectul pozitiv, sintagma „inclusiv cele prin care s-a rezolvat o chestiune litigioasă“ vizează aspecte decizorii care se opun unei alte judecăți, fără a fi necesară îndeplinirea condiției triplei identități. Or, în condițiile în care textul art. 509 alin. (1) pct. 8 din Codul de procedură civilă este neclar și imprecis, prin urmare
DECIZIA nr. 413 din 22 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/265558]
-
în cazul încuviințării cererii de revizuire pentru cazul hotărârilor potrivnice, constând în anularea celei din urmă hotărâri și, după caz, trimiterea cauzei spre rejudecare. ... 25. În ceea ce privește considerentele prin care a fost soluționată pe cale incidentală o chestiune litigioasă (așa-numitele considerente decizorii), Curtea a observat că acestea nu pot constitui motiv de revizuire a celei de-a doua hotărâri, ca urmare a faptului că ar contraveni considerentelor decizorii cuprinse într-o altă hotărâre anterioară. Aceasta deoarece o astfel
DECIZIA nr. 413 din 22 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/265558]
-
unei alte căi procedurale puse la îndemâna părții interesate încă din timpul soluționării celui de-al doilea proces, și anume posibilitatea acesteia de a invoca excepția autorității de lucru judecat cu referire la soluția dată cu privire la aceeași chestiune litigioasă rezolvată pe cale incidentală într-o cauză precedentă. Prin urmare, în condiții de diligență procesuală, se poate preveni apariția unor considerente decizorii contradictorii, astfel încât să nu se mai pună problema unei eventuale revizuiri întemeiate pe un asemenea motiv. Se
DECIZIA nr. 413 din 22 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/265558]
-
asupra oricărui alt incident are, de la pronunțare, autoritate de lucru judecat cu privire la chestiunea tranșată. Autoritatea de lucru judecat privește dispozitivul, precum și considerentele pe care acesta se sprijină, inclusiv cele prin care s-a rezolvat o chestiune litigioasă. Hotărârea judecătorească prin care se ia o măsură provizorie nu are autoritate de lucru judecat asupra fondului, iar când hotărârea este supusă apelului sau recursului, autoritatea de lucru judecat este provizorie. Hotărârea atacată cu contestația în anulare sau revizuire își
DECIZIA nr. 545 din 10 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/264675]
-
efectiv al hotărârii, iar nu și în ceea ce privește căile de atac de retractare, așa cum este revizuirea. Astfel, Curtea a observat că, în ceea ce privește considerentele decizorii, prin care a fost soluționată pe cale incidentală o chestiune litigioasă, acestea nu pot constitui motiv de revizuire a celei de-a doua hotărâri ca urmare a faptului că ar contraveni considerentelor decizorii cuprinse într-o altă hotărâre anterioară. Aceasta, deoarece o astfel de ipoteză este exclusă de existența unei alte
DECIZIA nr. 545 din 10 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/264675]
-
unei alte căi procedurale puse la îndemâna părții interesate încă din timpul soluționării celui de-al doilea proces, și anume posibilitatea acesteia de a invoca excepția autorității de lucru judecat cu referire la soluția dată cu privire la aceeași chestiune litigioasă rezolvată pe cale incidentală într-o cauză precedentă. Prin urmare, în condiții de diligență procesuală, se poate preveni apariția unor considerente decizorii contradictorii, astfel încât să nu se mai pună problema unei eventuale revizuiri întemeiate pe un asemenea motiv. ... 25
DECIZIA nr. 545 din 10 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/264675]
-
consecință a creării unei paradigme juridice neconstituționale. În situația în care autoritatea administrativă emitentă a stabilit o anumită modalitate de desemnare a membrilor unor completuri cu privire la care legea nu dispune nimic, caz în care se încadrează și situația litigioasă analizată, se constată că aceasta are o marjă de apreciere ce nu poate fi contestată din perspectiva relației dintre un act de reglementare primar și unul secundar (paragraful 51). ... 23. Potrivit Curții, dacă legiuitorul ar fi dorit ca și pentru
DECIZIA nr. 562 din 22 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/264704]
-
fi echivalat cu o adăugare la lege. În situația în care autoritatea administrativă emitentă a stabilit o anumită modalitate de desemnare a membrilor unor completuri cu privire la care legea nu dispune nimic, caz în care se încadrează și situația litigioasă analizată, se constată că aceasta are o marjă de apreciere ce nu poate fi contestată din perspectiva relației dintre un act de reglementare primar și unul secundar. Nu există nicio prevedere constituțională sau vreo exigență rezultată din Convenția pentru apărarea
DECIZIA nr. 562 din 22 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/264704]
-
procurorii nu își pot exprima public opinia cu privire la procese aflate în curs de desfășurare sau asupra unor cauze cu care a fost sesizat parchetul. (2) Judecătorii și procurorii nu pot să dea consultații scrise sau verbale în probleme litigioase, chiar dacă procesele respective sunt pe rolul altor instanțe sau parchete decât acelea în cadrul cărora își exercită funcția, și nu pot îndeplini orice altă activitate care, potrivit legii, se realizează de avocat. (3) Judecătorilor și procurorilor le este permis
LEGE nr. 303 din 15 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261399]
-
Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 489 din 14 iunie 2018, dându-se textelor o nouă numerotare, dar procesul în cadrul căruia a fost ridicată prezenta excepție de neconstituționalitate se judecă potrivit normelor în vigoare la momentul declanșării situației litigioase, adică anterior republicării. În prezent, procedura de stabilire a metodologiilor menționate se regăsește la art. 165 din legea în forma în vigoare. ) . Arbitrii care compun acest tribunal arbitral fac parte dintr-un corp de arbitri constituit pe lângă Oficiul Român
DECIZIA nr. 533 din 10 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/265177]
-
fi echivalat cu o adăugare la lege. În situația în care autoritatea administrativă emitentă a stabilit o anumită modalitate de desemnare a membrilor unor completuri cu privire la care legea nu dispune nimic, caz în care se încadrează și situația litigioasă analizată, Curtea a constatat că aceasta are o marjă de apreciere ce nu poate fi contestată din perspectiva relației dintre un act de reglementare primar și unul secundar. ... 22. Curtea a mai reținut că nu există nicio prevedere constituțională sau
DECIZIA nr. 644 din 13 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/267222]
-
diferențiat nejustificat categoria angajaților funcționari publici, care introduc la instanțe acțiuni pentru protecția unor drepturi de natura salariului cu izvor în raportul de serviciu, prin comparație cu categoria angajaților care nu sunt funcționari publici, aflați într-un raport de muncă litigios și care, atunci când introduc acțiuni în justiție, sunt tratați mai favorabil de către legiuitor, în ceea ce privește: instanța competentă; compunerea instanței de judecată; punerea în întârziere a angajatorului debitor (procedura plângerii prealabile); termenele de judecată; inversarea sarcinii probei
DECIZIA nr. 576 din 22 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/266698]
-
a sesiza instanța de judecată cu o astfel de chestiune, ci doar pentru a se controla judiciar dacă verificările efectuate de Inspecția Judiciară prin prisma elementelor de fapt și de drept învederate în petiția persoanei interesate justifică soluția de clasare litigioasă. Într-un astfel de context, nu intervine vreo restricționare a accesului liber la justiție și nici a dreptului persoanei vătămate de o autoritate publică, întrucât actul administrativ unilateral litigios este supus unui control de plină jurisdicție al instanței de contencios
DECIZIA nr. 659 din 15 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/267242]
-
de drept învederate în petiția persoanei interesate justifică soluția de clasare litigioasă. Într-un astfel de context, nu intervine vreo restricționare a accesului liber la justiție și nici a dreptului persoanei vătămate de o autoritate publică, întrucât actul administrativ unilateral litigios este supus unui control de plină jurisdicție al instanței de contencios administrativ, cu consecința invalidării sale și a dispunerii completării verificărilor de către autoritatea publică pârâtă atunci când cererea de chemare în judecată este întemeiată, reținând însă că petentul-reclamant, ce
DECIZIA nr. 659 din 15 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/267242]
-
instanței de contencios administrativ, cu consecința invalidării sale și a dispunerii completării verificărilor de către autoritatea publică pârâtă atunci când cererea de chemare în judecată este întemeiată, reținând însă că petentul-reclamant, ce invocă o calitate de persoană vătămată prin actul litigios, nu are vreun drept la exercitarea acțiunii disciplinare împotriva magistratului, ci doar de a obține o soluționare în condiții de legalitate a sesizării sale (petiție) privind conduita imputată respectivului magistrat, despre care pretinde că s-ar circumscrie reglementării privind răspunderea
DECIZIA nr. 659 din 15 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/267242]
-
că sintagma „chestiune de drept“, la care face referire art. 519 din Codul de procedură civilă, trebuie pusă în corelație cu gradul de dificultate pe care îl ridică aceasta, nefiind suficient să fie identificată, în soluționarea unei cauze, o problemă litigioasă, chiar având caracter de noutate, dacă aceasta nu este susceptibilă, prin aspectele relevate, de a declanșa mecanismul privind preîntâmpinarea unei jurisprudențe neunitare. ... 58. Ca atare, chestiunea de drept supusă dezbaterii trebuie să fie una calificată, legată de posibilitatea de a
DECIZIA nr. 12 din 20 februarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/267415]
-
cu împuterniciri depuse la dosar. ... 3. Cauza fiind în stare de judecată, președintele acordă cuvântul în susținerea excepției domnului avocat Ion Dragne, reprezentant al autorului excepției, care susține admiterea acesteia. În acest sens arată că autorul excepției a dobândit drepturile litigioase de la un văr de-al său, cu scopul evitării partajului, în anul 2011. Arată că intrarea în vigoare a Legii nr. 165/2013 l-a prejudiciat, dat fiind faptul că aceasta instituie o modalitate de despăgubire diferită de cea cuvenită
DECIZIA nr. 617 din 24 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/267586]
-
o parte, și cei care au dobândit prin alte acte juridice cu titlu oneros, pe de altă parte, discriminare ce este de natură să afecteze drepturile dobândite prin acte licite. De asemenea, se arată că discriminarea vizează cesionarii de drepturi litigioase, în funcție de data dobândirii drepturilor, respectiv înainte sau după anul 2013. Invocă cele statuate în jurisprudența Curții Constituționale, cu referire la marja amplă de apreciere a statelor, în această materie, și arată că textul de lege criticat este imprecis
DECIZIA nr. 617 din 24 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/267586]
-
în această materie, și arată că textul de lege criticat este imprecis, deoarece nu precizează ce se întâmplă în situația în care evaluarea bunului este mai mică decât prețul cesiunii, cu încălcarea speranței legitime pe care o are cesionarul dreptului litigios de a dobândi despăgubirea cuvenită. ... 5. Având cuvântul în susținerea excepției, domnul avocat Laczkó-Dávid Géza, reprezentant al autorului excepției, susține admiterea acesteia, arătând că textul de lege criticat, deși a fost adoptat de către legiuitor pentru protejarea intereselor foștilor proprietari
DECIZIA nr. 617 din 24 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/267586]
-
terțe persoane, încheindu-se cu aceste ocazii contracte de cesiune. În aceste situații legea a plafonat măsurile reparatorii ce pot fi acordate cesionarului. Prin dispozițiile de lege criticate, intenția legiuitorului a fost aceea de a limita operațiunile speculative cu drepturi litigioase prin plafonarea plăților către cesionari, adică limitarea veniturilor încasate de aceștia. Scopul măsurilor reparatorii adoptate de către legiuitor a fost acela de atenuare a consecințelor încălcărilor masive ale drepturilor de proprietate din trecut, nicidecum crearea de noi drepturi sau surse
DECIZIA nr. 617 din 24 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/267586]
-
jurisprudența să capete coerență și unitate. ... 64. Așadar, este vorba despre o interpretare cu caracter de principiu a unei norme de drept (îndoielnice, neclare), stabilită ca fiind incidentă cauzei de către instanța de trimitere, aptă să ducă la dezlegarea raportului litigios, iar nu de determinarea, în concret, a acestei norme de către instanța supremă, căreia ulterior instanța de trimitere să-i facă aplicare punctuală la speță, întrucât nu acesta este scopul mecanismului instituit prin dispozițiile art. 519 din Codul de procedură
DECIZIA nr. 21 din 27 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/267576]
-
autorilor excepției, care solicită admiterea acesteia. În acest sens arată, în esență, că textul de lege criticat contravine principiului constituțional al neretroactivității legii civile, deoarece, pentru o situație juridică începută sub imperiul legii vechi, nu se poate aplica instituția retractului litigios. În acest sens se arată că, deși Codul civil din 2009 nu a mai reglementat instituția retractului litigios, totuși, normele tranzitorii criticate ar fi trebuit să prevadă aplicabilitatea acestuia pentru situații juridice începute înainte de intrarea în vigoare a noului
DECIZIA nr. 613 din 24 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/267208]
-
principiului constituțional al neretroactivității legii civile, deoarece, pentru o situație juridică începută sub imperiul legii vechi, nu se poate aplica instituția retractului litigios. În acest sens se arată că, deși Codul civil din 2009 nu a mai reglementat instituția retractului litigios, totuși, normele tranzitorii criticate ar fi trebuit să prevadă aplicabilitatea acestuia pentru situații juridice începute înainte de intrarea în vigoare a noului Cod civil, așa cum a făcut în situația uzucapiunilor începute sub imperiul legii vechi. Învederează aspecte specifice fondului
DECIZIA nr. 613 din 24 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/267208]
-
înainte de intrarea în vigoare a noului Cod civil, așa cum a făcut în situația uzucapiunilor începute sub imperiul legii vechi. Învederează aspecte specifice fondului cauzei deduse soluționării instanței de judecată, referitoare la momentul în care a început raportul juridic litigios dintre părți, respectiv anterior intrării în vigoare a Codului civil din 2009. ... 4. Reprezentantul Ministerului Public solicită respingerea excepției de neconstituționalitate ca neîntemeiată, arătând că prevederile legale criticate nu contravin dispozițiilor constituționale invocate, ci reprezintă norme tranzitorii, prin care este
DECIZIA nr. 613 din 24 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/267208]
-
sesizare a Curții Constituționale în vederea soluționării excepției de neconstituționalitate, conform art. 29 alin. (5) din Legea nr. 47/1992. ... 6. În motivarea excepției de neconstituționalitate se arată că, în situația în care dispozițiile criticate se aplică tuturor cesiunilor de drepturi litigioase încheiate după data intrării în vigoare a noului Cod civil (1 octombrie 2011), independent de faptul că litigiul (situația juridică) s-a născut înaintea intrării în vigoare a legii noi, acestea contravin dispozițiilor constituționale referitoare la neretroactivitatea legii civile, întrucât
DECIZIA nr. 613 din 24 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/267208]