212 matches
-
se învecinează cu urmatoarele comune: Bogdănești, Baia, Cornu Luncii, Mălini și Boroaia (din județul Suceava) și Vânători și Pipirig (din județul Neamț). Din punct de vedere genetic, Depresiunea Râșca a luat naștere prin eroziune selectivă, fiind o depresiune de contact litologic dezvoltată la linia a două domenii geologice diferite, respectiv formațiunile cutanate burdigaliene (specifice Subcarpaților) și cele sarmatice cvasiorizontale (specifice Podișului Moldovenesc). Altfel spus, zona comunei Râșca a fost un punct de „Întâlnire” a Mării Sarmatice cu Munții Carpați, dovadă fiind
Comuna Râșca, Suceava () [Corola-website/Science/301991_a_303320]
-
depresiunii Bîrsei, care, la rândul ei, face parte din sistemul de depresiuni intramontane din aria Carpaților Orientali. Și din punct de vedere geologic - structural, valea pârâului Baraolt formează zona de contact dintre cele două masive muntoase, cu compoziție petrografică și litologică aparte. La nord de cursul pârâului se întinde masivul muntos Harghita de Sud, care este de origine vulcanică, produs al neovulcanismului din pliocen. Zona este constituită din rozii andezitice în situ, acoperite pe alocuri cu piroclastice andezitice și de andezite
Biborțeni () [Corola-website/Science/300371_a_301700]
-
comunitatea dacica. Ploile torențiale provoacă uneori inundații care periclitează parțial gospodăriile amplasate de-a lungul cursurilor, fără a provoca pagube majore că în alte părți. Referitor la structura geologică, sedimentele din regiune aparțin faciesului stratelor de câmpie cu o uniformitate litologica, constituită din alternanta argilelor nisipoase cu marne și intercalații de tufuri vulcanice cu vîrsta geologică între Bademian și Sarmațian inferior. Fundamentul nu apare la zi, dar a fost pus în evidență prin forajele de la Sic și Dârja, peste care sunt
Aruncuta, Cluj () [Corola-website/Science/300316_a_301645]
-
suferite în timp ce au dus la configurația actuală a reliefului din Platforma Oltețului. În configurația actuală a reliefului comunei, îndeosebi pentru partea aflată la sud de zona anticlinalelor, un rol predominant l-a avut eroziunea, care a fost favorizată de constituția litologică și de mișcările neotectonice, iar apele Cernei - Oltețului și ale Cernișoarei au determinat configurația morfografică și morfometrică a locului. Regiunea este deluroasă, cu valea pârâului Cernișoara și a râului Cerna la mijloc, lățimea văii se limitează la culmile de răsărit
Comuna Roești, Vâlcea () [Corola-website/Science/302041_a_303370]
-
sau corpuri de apă curgătoare, nu transportă numai apă ci și sedimente (scurgere solidă). Apa, curgând mobilizează sedimente și le transportă în aval, fie ca bedload, suspended load sau dissolved load. Rata transportului de sediment (kg/s) depinde de disponibilitatea litologică și de competența râului. Ghețarii, deși sunt restrânși ca arie geografică, sunt agenți activi ai schimbării reliefului. Mișcarea graduală a gheții în josul unei văi cauzează abraziunea și dizlocarea rocilor de pe vale. Abraziunea produce sedimente fine, numite făină glaciară. Debris-urile transportate
Geomorfologie () [Corola-website/Science/304159_a_305488]
-
calcare mezozoice, fliș și aglomerate vulcanice. Prezintă interesante forme carstice (Cheile Vârghișului, peștera Merești, ș.a). În extremitatea de N a munților Perșani, Oltul și-a sculptat, în bazalt, frumosul și sălbaticul defileu de la Racoș. Munții Perșani au un mozaic litologic puțin obișnuit, care reflectă o evoluție frămîntată. Alături de șisturile cristaline mai pot fi întîlnite rocile flișului (calcare, conglomerate calcaroase, marne, argile, gresii), cele eruptive (bazalte, andezite, gabrouri, serpentinite, porfire, jaspuri) și vulcanogen-sedimentare (piroclastite, tufuri). Marea complexitate litologică se reflectă în
Munții Perșani () [Corola-website/Science/306312_a_307641]
-
au un mozaic litologic puțin obișnuit, care reflectă o evoluție frămîntată. Alături de șisturile cristaline mai pot fi întîlnite rocile flișului (calcare, conglomerate calcaroase, marne, argile, gresii), cele eruptive (bazalte, andezite, gabrouri, serpentinite, porfire, jaspuri) și vulcanogen-sedimentare (piroclastite, tufuri). Marea complexitate litologică se reflectă în diversitatea formelor de relief, a solurilor și vegetației. Partea centrală a acestor munți este alcătuită din roci cristalino-mezozoice. Șisturile cristaline dau un relief greoi și masiv, care au conservat foarte bine suprafața de netezire Poiana Mărului. Masivul
Munții Perșani () [Corola-website/Science/306312_a_307641]
-
nivel (700-800m), valea se adîncește cu 100-250 m, Oltul și-a format drum spălînd cuvertura de sedimente pentru ca, ulterior, întîlnind roci dure să-și croiască un defileu prin îngustimile căruia își strecoară apele. Eroziunea diferențiată a creat în acest mozaic litologic o alternanță de strîmtori și mici depresiuni apărute mai ales la confluența Oltului cu afluenfii săi. La ieșirea din defileu, la vărsarea Pîrîului Sărat, Oltul își lărgește valea cu 2-4 km în mica depresiune a Racoșului care urmărește cursul Oltului
Munții Perșani () [Corola-website/Science/306312_a_307641]
-
Tătaru, Pădurea Tătaru). Interesante sînt și topicele care reflectă poziția față de punctele cardinale sub forma de față și dosul muntelui. Poziția locului este subliniată de denumiri ca: Vîrful între Văi (sens de interfluviu), Dealul la Cărări, Sub Piatră etc. Constituția litologică este amintită de unele denumiri: Vf. Glodu, Dl. Pietrei, La Pietroasa etc. Aspectul exterior al formelor de relief este oglindit de unele topice ca: Munții (munceii) Inșirați, Vf. Măgura, Oala sau Gogoașa. Denumirile care scot în evidență dimensiunile formelor de
Munții Bârgău () [Corola-website/Science/306309_a_307638]
-
în ariile centrală și de est cu roci paleogene. Pânzele de Ceahlău, Teleajen și Audia aparțin Cretacicului, cea de Tarcău și Vrancea - Paleogenului (respectiv perioadelor Eocen și Oligocen cea de Tarcău și Oligocenului cea de Vrancea). Din punct de vedere litologic: Vegetația Munților Tarcău este în proporție de 90 % de tip forestier, deosebindu-se două etaje: cel al molidului (Picea abies - Picea excelsa) și cel al fagului(Fagus sylvatica), asociate secundar cu vegetație ierboasă. Covorul vegetal este format în ansamblu din
Munții Tarcău () [Corola-website/Science/306305_a_307634]
-
cuvînt, Munții Vrancei sînt creația orogenezei alpine, manifestată însă cu intensități temporale și spațiale diferite, punctate de faze de paroxism sau, dimpotrivă, de imobilitate relativă a scoarței. Data fiind apartenența la Carpații Orientali, caracteristicile dominante ale structurilor geologice și complexelor litologice sedimentare - proprii Munților Vrancei - se înscriu unității de fliș: Cum însă aceasta s-a realizat în două perioade deosebite din punct de vedere cronologic, s-au individualizat subunitatea flișului cretacic (mai vechi și dispus către baza cuverturii sedimentare) și subunitatea
Munții Vrancei () [Corola-website/Science/306310_a_307639]
-
cretacice și paleogene din alcătuirea Munților Vrancei se remarcă prin eterogenitate petrografică, o mare diversitate de structuri și o tectonică “vie”, actuală - elemente reflectate din plin în aspectele generale sau de detaliu ale reliefului. Substratul abundă în așa-zise faciesuri litologice, purtînd amprenta rocilor preponderente din alcătuirea depozitului geologic respectiv. Răspîndirea cea mai largă o au gresiile cu ,familiile" lor numeroase și diverse, de la “gresia de Kliwa" și de “Tarcău", la gresii calcaroase, gresii curbicorticale, gresii micacee, gresii glauconitice, gresii cu
Munții Vrancei () [Corola-website/Science/306310_a_307639]
-
largi și prelungi, conforme în parte cu liniile structurale principale. Asa se explică masivitatea culmilor muntoase îndeosebi din extremitatea apuseană a Vrancei, cele de pe rama nordică și cele ce formează cumpăna apelor Zăbala - Mișîna. Dimpotrivă, acolo unde se impune “mozaicarea" litologică ori alternanța repetată a faciesurilor cu durități diferite și supuse intens forțelor tectonice (situație particulară ,semiferestrei Putna - Vrancea"), relieful este puternic fragmentat, atît în plan cît și în profil, “tînăr", cu creste proeminente și vîrfuri secundare semețe, cu turnuri, colți
Munții Vrancei () [Corola-website/Science/306310_a_307639]
-
Munților Vrancei sînt o reflectare a condițiilor de mediu proprii treptei de relief și climatului corespunzător acesteia. Pe lîngă ele intervin însă o seamă de factori locali care influențează cantitativ și calitativ învelișul biologic al teritoriului. Așa spre exemplu, substratul litologic și condițiile hidrogeologice, unele procese de modelare actuală a scoarței, activitatea antropică și alte cauze răspund de diversitatea aspectelor biogeografice locale. Date fiind altitudinea și condițiile climatice, vegetația caracteristică Munților Vrancei este cea de pădure (suprafața ei fiind însă discontinuă
Munții Vrancei () [Corola-website/Science/306310_a_307639]
-
Căpățânii. Limita morfologică corespunde parțial unei limite geologice. La est de Bistrița Vâlcii sedimentarul Depresiunii Getice înaintează mult spre nord, intrând în alcătuirea treptei inferioare a munților, iar contactul se menține în general în lungul fâșiei de formațiuni eocene diferențiate litologic și se înscrie ca atare în relief. În această fâșie de contact se pun în evidență și unele accidente tectonice (falii), iar dispunerea monoclinală a stratelor a permis dezvoltarea văilor subsecvente. De aceea, depresiunea subcarpatică dintre Topolog și Bistrița, și
Subcarpații Vâlcii () [Corola-website/Science/314563_a_315892]
-
frumusetea locurilor. Vinurile Corcova Roy & Dâmboviceanu sunt speciale și au acel «gout du terroir», pentru că aici se întrunesc toate elementele necesare: un climat temperat-continental cu influențe mediteraneene - veri calde și secetoase, ierni blande, cu precipitații accentuate; solurile cu o structură litologică variată și o mineralitate bogată, specifice Piemontului Motrului, parte a celei mai mari unităși piemontane din țară, Piemontul Getic; vița de vie nobilă cu soiurile potrivite, furnizată de Pepinieres Hebinger și munca atentă și responsabilă a echipei Corcova Roy & Dâmboviceanu
Podgoria Corcova () [Corola-website/Science/319496_a_320825]
-
acolo unde se consideră necesar; - caracteristicile tehnice și constructive ale forajului (lucrărilor de captare de apă minerală naturală, apă minerală terapeutică, apă geotermală și gazele care le însoțesc sau de gaze necombustibile) și date privind operațiunile de decolmatare-desnisipare; - descrierea coloanelor litologice (constituția litologică și vârsta formațiunilor); - adâncimile și grosimile straturilor străbătute; - existența apei în straturi și poziția nivelurilor piezometrice, existența acumulărilor de gaze necombustibile; - investigarea forajului cu sonda multisensor, dacă se consideră necesar; - date privind testarea hidrogeologică a acviferelor, pentru fiecare
INSTRUCŢIUNI TEHNICE din 20 mai 2008 (*actualizate*) privind clasificarea şi evaluarea resurselor/rezervelor de apă minerală naturală, apă minerală terapeutică, apă geotermală, gazele care le însoţesc şi de gaze necombustibile. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272133_a_273462]
-
se consideră necesar; - caracteristicile tehnice și constructive ale forajului (lucrărilor de captare de apă minerală naturală, apă minerală terapeutică, apă geotermală și gazele care le însoțesc sau de gaze necombustibile) și date privind operațiunile de decolmatare-desnisipare; - descrierea coloanelor litologice (constituția litologică și vârsta formațiunilor); - adâncimile și grosimile straturilor străbătute; - existența apei în straturi și poziția nivelurilor piezometrice, existența acumulărilor de gaze necombustibile; - investigarea forajului cu sonda multisensor, dacă se consideră necesar; - date privind testarea hidrogeologică a acviferelor, pentru fiecare interval de
INSTRUCŢIUNI TEHNICE din 20 mai 2008 (*actualizate*) privind clasificarea şi evaluarea resurselor/rezervelor de apă minerală naturală, apă minerală terapeutică, apă geotermală, gazele care le însoţesc şi de gaze necombustibile. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272133_a_273462]
-
complicat. În dependență de poziția alunecărilor față de structurile geologice și de componența lor se pot evidenția un șir de subtipuri de alunecări structurale. Alunecările de scurgere - au o răspîndire considerabilă și sunt reprezentate prin diferite subtipuri în dependență de compoziția litologică, gradul de saturare cu apă forma în plan ș.a. Mecanismul acestor alunecări îl constituie o scurgere lentă a rocilor puternic deformate argilo-nisipoase saturate cu apă cu o viteză ce e determinată de mai mulți factori. Alunecările de scurgere se formează
Raionul Nisporeni () [Corola-website/Science/297500_a_298829]
-
a apelor și micșorînd considerabil rezistența și stabilitatea versanților. Alunecările cu mecanism complex - se caracterizează printr-un amestec de monticule, trepte, valuri etc. Ele se dezvoltă de obicei în condițiile unor versanți cu energie de relief mare cu o componență litologică variată argile, nisipuri, gresii, prundiș ș.a. Mecanismul lor prezintă o ambianță de deplasare a blocurilor de roci în partea superioară a alunecărilor și o scurgere în partea inferioară sau o succesivitate întreagă de zone cu caracter de scurgere și de
Raionul Nisporeni () [Corola-website/Science/297500_a_298829]
-
vârful Omu - 2505 m, vârful Doamnele - 2402 m, vârful Bătrâna 2181 m.Este bine marcat în ansamblul peisajului carpatic prin abrupturile sale marginale, ce pun în evidență flancurile externe prin varietatea reliefului său. Alternanța de gresii, marne și conglomerate, neuniformitatea litologică a conglomeratelor au condiționat apariția prin dezagregare și eroziune diferențială, a unui relief rezidual de turnuri și coloane ce iau forme dintre cele mai bizare cele mai cunoscute fiind Babele și Sfinxul . În bazinul superior al Ialomiței domină relieful carstic
Județul Dâmbovița () [Corola-website/Science/296657_a_297986]
-
europeană, subprovincia carpatica, ținutul podișului înalt al Transilvaniei, realm deluros al Târnavelor. Morfogenetic orașul se încadrează în etajul dealurilor și podișurilor, în care predomina terenuri cu predispoziție la alunecare și eroziune, atât la suprafață cât și în adâncime din cauza stratului litologic. Altitudinal se încadrează între 340 m și 600 m altitudinea medie fiind de 495m. Conform recensământului efectuat în 2011, populația orașului Dumbrăveni se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră locuitori. Majoritatea locuitorilor
Dumbrăveni () [Corola-website/Science/297090_a_298419]
-
320 m și 600 m. Privită în ansamblu, depresiunea subcarpatică Ozana-Topolița are un aspect larg vălurat, cu interfluvii colinare și deluroase, care alternează cu văi largi, ale căror albii majore sunt bine dezvoltate. Acesta se datorește în mare parte alcătuirii litologice din depozite miocene (roci de natură grezoasă, marnoasă, argiloasă, argilo-nisipoasă și mai rar conglomeratică) și cuaternare (prundișuri, nisipuri, și lentile de argile). Totodată, structura cutată a miocenului, reprezentată printr-o succesiune de anticlinale și sinclinale, s-a impus și în
Depresiunea Neamțului () [Corola-website/Science/316133_a_317462]
-
Muzeul Național de Geologie, amenajat în clădirea istorică a Institutului Geologic al României, de pe Șoseaua Kiseleff nr. 2, construită după planurile renumitului arhitect Victor Ștefănescu în stil neobrâncovenesc, declarată ulterior monument arhitectonic și terminată în 1908. Întregul fond - colecțiile reprezentative litologice, mineralogice și paleontologice, prin estetica lor, dar mai ales prin valoarea lor științifică - este rodul activității de cercetare a mai multor generații de geologi ai Institutului Geologic al României sau al colaboratorilor din universități și alte instituții cu profil geologic
Institutul Geologic al României () [Corola-website/Science/320905_a_322234]
-
depresiunii Bârsei, care, la rândul ei, face parte din sistemul de depresiuni intramontane din aria Carpaților Orientali. Și din punct de vedere geologic - structural, valea pârâului Baraolt formează zona de contact dintre cele două masive muntoase, cu compoziție petrografică și litologică aparte. La nord de cursul pârâului se întinde masivul muntos Harghita de Sud, care este de origine vulcanică, produs al neovulcanismului din pliocen. Zona este constituită din rozii andezitice în situ, acoperite pe alocuri cu piroclastice andezitice și de andezite
Biborțeni (ape) () [Corola-website/Science/315476_a_316805]