1,076 matches
-
Sahara Occidentală după 1976 (Dakhla, El Ayun) și din Liban în anii ’80 (Beirut, Saïda, Tyr). Chiar și în aceste condiții, infrastructura maritimă, prin simpla ei prezență în poziția de front de mare, prezintă importanță geostrategică deosebită sub aspectul echipării aliniamentelor litorale. De aceea, o serie de structuri portuare care, pe lângă rolul comercial,sunt poziționate de-a lungul căilor strategice de legătură interoceanice, au intrat demult în atenția diverșilor centri de putere de pe Glob, care le folosesc drept baze de sprijin pentru
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3053]
-
Qatar și E.A.U. Porturile saudite Jeddah, Ad-Damman, Dahran, au fost folosite până în 2003 de forțele americane, în baza acordurilor americano-saudite, dată după care Arabia Saudită a solicitat unilateral sistarea folosirii lor de către S.U.A. Pentru evaluarea gradului de echipare a regiunilor litorale și fluviale cu infrastructuri portuare vom lua în calcul volumul și structura tipologică a facilităților portuare dintr-un teritoriu/stat și capacitatea de racord extern oferită de acestea teritoriului pe care îl echipează. A. Volumul și tipologia infrastructurilor portuare Acești
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3053]
-
din această regiune, valoare peste media lumii arabofone, dar apropiată de media mondială. În schimb, fațadele cu valență de interfață intercontinentală, respectiv cea mediteraneeană, de la Marea Roșie și de la Golful Persic, dispun de mult mai numeroase infrastructuri portuare, cu o concentrare litorală semnificativă. Densitatea portuară cea mai mare este pe fațada mediteraneeană, unde unui port îi revine doar 117,1 km. de coastă, una din cele mai reduse valori de pe Glob, consecință a triplului racord intercontinental asigurat de bazinul mediteraneean. De altfel
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3053]
-
statele cu cele mai mici densități ale infrastructurilor portuare: Somalia (756,2 km. de țărm/1 port), Sahara Occidentală (555 km.), Eritrea (575,5 km.), Mauritania (377 km.), Oman (348,6 km.),Arabia Saudită (330 km.). Statele cu cele mai ridicate densități litorale ale infrastructurilor portuare se găsesc pe fațadele Mediteranei, respectiv fâșia Gaza (40 km./1 port), Liban (45 km./1 port), Siria (48,2 km./1 port), Algeria (76,7 km./1 port), Egipt (87,5 km./1 port), Malta (98
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3053]
-
media regională: Malta (158 kmp.), Bahrain (332 kmp.), Comore (723 kmp.), Liban (2.046 kmp.), Qatar (3.812 kmp.), Kuwait (5.940 kmp.), Teritoriile palestiniene (6.000 kmp.), E.A.U. (10.450 kmp.). Corelația dintre densitatea porturilor maritime pe coastele litorale și mărimea suprafețelor deservite de infrastructurile portuare respective, permite aprecierea gradului real de echipare a entităților teritoriale cu infrastructuri portuare, precum și capacitatea acestora de a deservi eficient spațiile în cauză. Analiza grafică a raporturilor menționate configurează, din acest punct de
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3053]
-
raporturilor menționate configurează, din acest punct de vedere, următoarea formulă spațială (fig. 110, Tabelul nr. 67): spațiile bine deservite de infrastructurile portuare se caracterizează prin hinterlanduri cu suprafață de până la 50.000 kmp. ce revin fiecărui port și segmente costiere litorale de până la 200 km. lungime pentru fiecare port existent. Cele mai multe state (12) din spațiul arab, plus Israelul, dispun de infrastructuri portuare încadrabile în limitele parametrilor menționați: Liban, Teritoriile palestiniene (fâșia Gaza), Siria, Irak, Bahrain, E.A.U., Kuwait, Qatar, Egipt, Tunisia
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3053]
-
Sudan (3 porturi maritime), Somalia (4 terminale), Yemen (8 porturi pe 1906 km. de țărm), dar și pentru Sahara Occidentală (2 porturi pe 1110 km.). spațiile foarte slab deservite de infrastructurile portuare corespund statelor mari(de peste 1 milion kmp.), cu fațade litorale considerabile (peste 700 km. lungime), dar cu puține unități portuare raportat la dimensiunile corpului teritorial, ceea ce determină concentrări portuare scăzute, unui port revenindu-i o suprafață deservită de peste 200.000 kmp. și peste 200 km. de coastă litorală. În limitele
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3053]
-
cu fațade litorale considerabile (peste 700 km. lungime), dar cu puține unități portuare raportat la dimensiunile corpului teritorial, ceea ce determină concentrări portuare scăzute, unui port revenindu-i o suprafață deservită de peste 200.000 kmp. și peste 200 km. de coastă litorală. În limitele parametrilor specificați se încadrează teritoriile Arabiei Saudite și Mauritaniei, ultima țară înregistrând cea mai mare valoare din arealul arabofon a suprafeței deservite de un port, respectiv 515.200 kmp. facilități aeroportuare, ce sunt disipate însă pe teritoriile foarte
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3053]
-
din magistrale destinate transportului hidrocarburilor (petrol, gaze naturale), produselor derivate din acestea (gaze lichefiate, produse de rafinare, produse condensate). Desenul spațial al rețelei de conducte se prezintă sub forma unor nervuri de contact între câmpurile petro-gazeifere de exploatare, terminalele portuare litorale și centrele de prelucrare/rafinare. O mare parte dintre conductele magistrale au caracter transfrontalier, asigurând legătura dintre câmpuri de extracție și terminale portuare aflate în state diferite. Așa este cazul conductei ce transportă petrolul exploatat în regiunea Kirkuk (nordul Irakului
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3053]
-
conducte pentru transportul apei, între care Kuwait (1.000 km.) și E.A.U. (510 km.), a căror lungime totală în arealul Golfului Persic alcătuiește o rețea de peste 8.000 km. Pentru a-și asigura rezervele de apă necesare în zona litorală nordică, Libia a realizat în anii ’80 -’90 un grandios program de exploatare a apelor de adâncime din regiunea deșertică a Fezanului (proiectul “Marele fluviu artificial”), pentru a căror transport a fost construită o rețea de conducte însumând 3.500
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3053]
-
la succesiunea stăpânirii diferitelor teritorii din Imperiul turc, situație în care se găsea în a doua jumătate a secolului al XIX-lea, o mare parte a spațiului arab: teritoriile Siriei, Transiordaniei, Libanului, Palestinei, Irakului, Qatarului, Yemenului de nord-vest și coastele litorale ale peninsulei arabe au rămas sub stăpânire otomană până în 1918, dată după care au devenit teritorii sub mandat britanic (Transiordania, Palestina, Irak, Qatar, Yemen) sau francez (Siria, Liban). Unele teritorii se aflau deja sub stăpânirea puterilor europene. Astfel, încă din
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3051]
-
și care nu a reușit întotdeauna într-o măsură suficientă. Spre exemplu, în țările menționate există mari spații nepopulate ori slab populate (cu densități sub 2-3 loc./kmp.), aria-nucleu este situată într-o poziție periferică în teritoriu (Algeria - în zona litorală, Siria), iar regiunile marginale sunt prost deservite/gestionate de instituțiile administrative locale (sub aspectul înregistrării corecte și sistematice a populației, lucrărilor publice, amenajării teritoriului etc.). În Egipt a fost adaptat un sistem de organizare pe 4 nivele administrative (regiuni, guvernorate
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3051]
-
politico economice care au fundamentat acest lucru. Astfel, doar două capitale arabe au o poziție de centralitate în cadrul teritoriului național, respectiv Riyad în Arabia Saudită și Bagdad în Irak, restul situându-se într-o zonă periferică a țării, fie în regiunile litorale, fie într-o regiune frontalieră de contact ce oferă racordarea facilă la fluxurile comerciale transfrontaliere. Totodată, capitalele sunt localizate, în general, în regiunea locuită de etnia majoritară din stat, fapt ce poate amplifica uneori tendințele centrifuge ale populațiilor minoritare, mai
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3051]
-
țară în care ani la rând puterea politică a fost deținută și exercitată în mod autoritar de către regimuri exponente ale minorității sunnite, majoritare în regiunea capitalei. Din punctul de vedere al poziției geografice, 16 capitale arabe sunt situate în regiunile litorale de pe patru fațade maritime: pe coasta Golfului Persic (Abu Dhabi - pe o insulă de lângă țărm, Manama, Al-Kuwait, Doha), pe coasta Golfului Oman (Masqat), pe coasta mediteraneeană (Beirut, Tripoli, Tunis, Alger), pe coasta atlantică (Rabat, Nouakchott, El Aiun). Alte cinci capitale sunt
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3051]
-
180 km. est de Benghazi, pentru a deveni noua capitală a Libiei, prevăzut cu toate facilitățile și clădirile necesare pentru a adăposti instituțiile guvernamentale, dar proiectul mutării capitalei a fost sistat ulterior. Moammer el-Ghadafi a vrut să descentralizeze aglomerația urbană litorală prin crearea unei noi capitale la El-Jofor (teritoriul de origine al tribului său), unde să mute statul major și conducerea militară, iar celelalte instituții centrale în diferite alte orașe: Ministerul Industriei la Misuratta, Banca centrală la Sebha etc. Aceste tentative
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3051]
-
interioare repulsive cu „lumea civilizată”. În acest tip poate fi inclusă capitala Arabiei Saudite - Riyad, care este în același timp și o capitală istorică, ce asigură o mai bună legătură a întinselor ținuturi deșertice din centrul peninsulei arabice cu regiunile litorale de la Marea Roșie și de la Golful Persic. f. Capitalele situate în arii de contact ce concurează pentru supremația în regiune își dispută rolul de lider regional, așa cum sunt capitalele petromonarhiilor de la Golful Persic: Abu Dhabi, Doha, Manama, AlKuwait. Uneori se află în
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3051]
-
a demo-economică în treimea vestică a teritoriului, parte componentă însă, a unui nucleu transnațional ce cuprinde și teritoriul Libanului, sub forma unei zone regionale de polarizare. Astfel, în arealul capitalei densitatea populației atinge 1.000 loc./kmp., iar în regiunea litorală depășește 200 loc./kmp. (Matei C. Horia, Enciclopedia statelor lumii, 2005, p. 427), aici fiind situate cele 5 orașe mari ale Siriei Damasc, Alep, Homs, Hamah, Latakia. În Liban aria de polarizare se încadrează în arealul regional mai larg levantin
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3051]
-
niște arii de concentrare a activităților economice la un nivel superior față de zonele învecinate. c. După tipul unității geografice-suport și raporturile cu spațiul în care se dezvoltă, ariilenucleu din statele arabofone se încadrează în următoarele categorii (vezi fig. 33): - Ariile-nucleu litorale sunt cele mai numeroase, atât datorită repulsivității celei mai mari părți a mediului continental interior, cât și necesităților comerciale derivate din profilul economic al statelor respective. În acest tip se încadrează următoarele regiuni de polarizare: ariile-nucleu de pe litoralul saudit al
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3051]
-
din regiunile de contact fizico-geografic s-au configurat în arealele periferice ale spațiului arabofon: nucleul din vestul Yemenului s-a dezvoltat pe un aliniament de dublu contact, respectiv la contactul munților Yemenului cu platoul Hadhramaut în est și cu câmpia litorală Tihama în vest. nucleul din jurul capitalei Damasc se află situat la periferia deșertului Sirian, la contactul cu munții Antiliban. nucleul iordanian din arealul Amman - Irbid, la contactul deșertului cu arealul mediteranolevantin. 2.2.6. Frontierele arabe - barometrul (in)stabilității regionale
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3051]
-
de un perimetru marin în lungime totală de 25.667 km., din care 9.721 km. în Asia, 15.748 km. în Africa și 197 km. în Europa (Malta). Cu excepția Ciadului, toate statele arabofone sunt state maritime, iar ponderea fațadelor litorale din perimetrul frontalier variază de la 1,5% în cazul Iordaniei (26 km. de țărm) și Irakului (58 km. de țărm), până la peste 35% în statele cu duble fațade marine: Oman (60%), E.A.U. (60%), Yemen (52,2%), Egipt (47,9
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3051]
-
2007 s-au înregistrat un număr de 94 de conflicte interne de diferite mărimi și amplitudini. Distribuția spațială inegală a acestora, cât și componența lor structurală pe state, conturează exitența a trei regiuni mai “bogate” în conflicte interne, respectiv aria litorală a Oceanului Indian, cea nord-africană și mai recent Irakul (fig. 71). O situație particulară de conflicte cu substrat etnic îl reprezintă conflictele cauzate de remanențe teritoriale de ordin istorico administrativ, ce dețin o pondere de doar 3,3% din totalul conflictelor
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3052]
-
terțiarși cuaternar cu depozite continentale, fluviale sau deltaice (bazinul Nilului, Bahr-el Ghazal) ori lacustre (bazinul Ciad), ce susțin astăzi relieful podișurilor Darfur, Eglab, Tademaït, în timp ce periferiile platformei au fie structuri de sinecliză (în nord) pe care s-a dezvoltat câmpia litorală mediteraneeană, fie sunt sectoare de soclu peneplenizat (în vest) ce susțin câmpia Senegambiei, prelungită și pe teritoriul Mauritaniei și parțial și pe cel al Saharei Occidentale. Suprafața unităților platformice este în mare parte acoperită de un peisaj deșertic cu hamade
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3050]
-
între care se află aria depresionară Béka - o prelungire spre nord a grabenului din direcția Mării Roșii. Și în acest perimetru, elementul orografic și-a pus amprenta asupra caracteristicilor locuirii și organizării spațiului. Astfel, teritoriul disponibil, redus la îngusta fâșie litorală din fața segmentului montan, i-a determinat pe fenicieni să organizeze diferite alte entități statale în regiunile litorale circummediteraneene, între care statul cartaginez de pe actualul teritoriu tunisian. De asemenea, protecția oferită de cele două catene montane a favorizat concentrarea și perpetuarea
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3050]
-
Și în acest perimetru, elementul orografic și-a pus amprenta asupra caracteristicilor locuirii și organizării spațiului. Astfel, teritoriul disponibil, redus la îngusta fâșie litorală din fața segmentului montan, i-a determinat pe fenicieni să organizeze diferite alte entități statale în regiunile litorale circummediteraneene, între care statul cartaginez de pe actualul teritoriu tunisian. De asemenea, protecția oferită de cele două catene montane a favorizat concentrarea și perpetuarea până astăzi pe teritoriul libanez a unei mari diversități culturale și etno confesionale: comunități musulmane sunnite, șiite
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3050]
-
fiind dispuse paralel pe două șiruri principale. Primul șir este format din munții Rif și Atlasul Tellian, puternic accidentați, cu șariaje, zone de înălțare axială și fracturi tectonice, ce au determinat căderea abruptă și energiile mari de relief din zona litorală. Al doilea șir, Atlasul Meridional, este cel mai impunător lanț maghrebian și cuprinde Atlasul Înalt, Atlasul Saharian, Atlasul Mijlociu și munții Antiatlas, iar contactul dintre acesta și platoul Saharei este brutal, de-a lungul unui accident tectonic, acoperit de un
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3050]