189 matches
-
care să fie în stare a-și deschide în fiecare sat câte o prăvălie românească”. La această dată, își semna opera „amannensis i. r. la Universitate și diacon catedral”. Este de remarcat și faptul că a îngrijit, prelucrat și completat Liturgica Bisericei Ortodoxe pe care a scos-o într-o ediție nouă, în 1926. Lucrarea aparține lui Vasile Mitrofanovici și fusese publicată anterior, în 1909 și de profesorul cernăuțean Teodor Tarnavschi. În prefața Liturgicii, N. Cotlarciuc explică motivul și scopul pentru
Nectarie Cotlarciuc, Arhiepiscop al Cernăuţilor şi Mitropolit al Bucovinei by Marius Vasile Ţibulcă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91906_a_107347]
-
s-au păstrat în mare parte [...]. Unii dintre profesori și-au completat aceste prelegeri și le-au publicat [...]. Noi... ne-am fost făcut planul să edităm cursurile și manualele din toate disciplinele Teologiei Practice, adecă odigetica, catehetica...apoi omiletica și liturgica. În scopul acesta revedeam cursurile mereu, cercetându-le și completându-le, făcându-le modificări [...]. Provedința nu ne-a lăsat să ne continuăm frumoasa profesiune de profesor și chemat la scaunul episcopal apoi Mitropolitan, nu ne-am putut realiza planul. Ce
Nectarie Cotlarciuc, Arhiepiscop al Cernăuţilor şi Mitropolit al Bucovinei by Marius Vasile Ţibulcă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91906_a_107347]
-
este un exemplu de ceea ce înseamnă abordarea frumosului din perspectiva patristicii răsăritene. Sprijinindu-se pe aceste două poziții teoretice importante în demonstrația sa, domnul Mihail Diaconescu încearcă să articuleze sistemul unei estetici a Ortodoxiei, ca disciplină teologică, argumentată noțional pe liturgică și dogmatică, apelând, totodată, la istoria bisericii universale, la istoria artei creștine, la catehetică, omiletică, drept canonic, antropologie religioasă. Dogmatica și experiența filocalică ortodoxă devin temeiul indeniabil al oricărei abordări esențializate a problemelor estetice, în lumina învățăturii ortodoxe hristocentrice, modelante
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
integratoare a supranaturalului. Toate câmpurile aplicative construite în jurul esteticii Orodoxiei se pliază pe Tradiția canonică, liturgică, dogmatică și conciliară a Bisericii, pe acea Predanie ca unitate sigură de măsură a învățăturii christice. Epistemologic, estetica Ortodoxiei reconfigurează teoriile despre frumos din liturgică și simbolică: frumusețea divină arhetipală, frumusețea umană, frumusețea artei; relațiile dintre contemplația sensibilă, contemplația estetică și cea mistică; de asemenea autorul distinge relațiile dintre artist și opera sa, mai ales chestiunea kenozei auctoriale, ipostazele compozite ale artei: arta ca rugăciune
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
română, după cum titrează cartea semnată de P.P. Panaitescu (1965). Sub impulsul presiunii confesiunilor reformate care militau pentru necesitatea traducerii cuvântului divin din limbile sfinte pe graiul popoarelor, limba română se impune asupra celei slavone ca limbă literară, de cancelarie și liturgică 1. Există, desigur, și factori economici, dincolo de cei ce țin de prozelitismul religios, care și-au adus aportul la instituționalizarea limbii române ca limbă oficială. P.P. Panaitescu, aflat în faza de biografie intelectuală tributară doctrinei materialismului dialectic - după ce trecuse mai
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
tradiționale. Cum puteau, deci, cântăreții franci, obișnuiți cu repertoriul lor, pe care l-au învățat și cântat în atâția ani, să șteargă dintr-odată totul din memoria lor și să învețe să cânte într-o manieră total diferită, „romană”, textele liturgice? În plus, pare a fi demonstrat că melodiile vetero-romane erau caracterizate de prezența masivă a microtonurilor, adică a intervalelor mai mici de un semiton; acest fapt constituia o problemă în plus pentru franci, aceștia nefiind obișnuiți să se confrunte cu
Repere istorice în muzica sacră şi documente magisteriale by Cristian Dumea () [Corola-publishinghouse/Science/101006_a_102298]
-
stagnare rituală și la folosirea strictă a limbii latine, ca mijloc de unitate și integritate, ca scut de apărare în același timp împotriva limbilor naționale, care începeau să-și facă simțită prezența. La sărăcia spirituală a vieții religioase și, deci, liturgice, a contribuit și cimentarea legăturilor Bisericii cu puterea temporală și identificarea înaltului cler cu pătura nobiliară. Muzica, în acest context, a cunoscut o evoluție importantă. În cadrul funcțiunilor religioase, a cucerit un loc tot mai amplu și a devenit tot mai
Repere istorice în muzica sacră şi documente magisteriale by Cristian Dumea () [Corola-publishinghouse/Science/101006_a_102298]
-
ramurilor creștine, fiecare cu geniul, dar și cu limitările ei, André Scrima menționează neîncrederea în istorie a ortodoxiei, teama ei că ar putea fi distrasă dacă acordă atenție creatoare istoriei de la contemplarea extatică a Originii, spre care conduc mistica și liturgica Răsăritului. Dar această orientare polară riscă să rămînă doar o moștenire neexploatată și, pînă la urmă, iluzorie, dacă ea nu se proiectează, formativ, pe o istorie asumată ca făcînd parte, și ea, din planul divin. Pentru André Scrima, creștinismul (atît
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
înfățișează ca urcușuri ale omului pe cale de a fi deificat în realitatea împărăției, în misterul Zilei a Opta. Cînd expune temele isihasmului, el insistă pe experiența spirituală, dătătoare de cunoaștere noetică, teologală din care poate decurge formularea teologică autentică. Doctrina, liturgica, experiența spirituală erau, toate trei, privite ca posibilități de participare la noutatea polară a divinului. Față de ea, atitudinea umană potrivită i se părea a fi epectaza, definită prin cuvintele lui Grigore de Nyssa, atît de des citate de el : din
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
la Capadocieni, la Maxim Mărturisitorul, la Palama și haghioriți, apofatismul constituie în Răsăritul creștin un stil, o intenție esențială, mai degrabă decît un curent sau o școală de spiritualitate 4. Apofatism existențial 5, gustat în experiența contemplativă și în cea liturgică, el e formulat într-un limbaj care își spune propria depășire, într-o teologie unde conjuncția-în-distanță dintre creat și increat devine Paște, transitus : trecere deifiantă a unei alterități în cealaltă 1 sau, potrivit lui Origen, întrepătrundere, contextură. în acest orizont, existența
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
primii sfinți prăznuiți de Biserică. Numărul celor care au pătimit pentru Hristos este imens. Săpăturile arheologice au scos la iveală numai în catacombele din Roma aproximativ 1,5 milioane de morminte care adăposteau trupuri de martiri creștini<footnote Ene Braniște , Liturgica Generală, Editura Institutului Biblic și de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, București,1985, p. 450 footnote>. Astăzi, comunitatea creștinilor își exprimă și își înnoiește bucuria reunindu-se în jurul moaștelor mucenicilor; astfel, martiriul apare ca o bucurie pentru întreaga Biserică. Chipurile
Studia Theologia Orthodoxa by Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/132_a_167]
-
În orice caz, limba noastră o poate face. Deși patru dintre traducerile românești au pornit de la versiunea Septuagintei, ele diferă în transferarea participiului prezent ho Àn. Iar cele care au pornit de la originalul ebraic au avut probabil în vedere lectură liturgica atunci când au inserat înainte de al doilea „Eu sunt” adăugirea „Cel ce se numeste...”. Semnificații de bază: există și e activ în istorie. 3.1.3.2. ’Ql h"y (Ios 3,10; Os 2,1; Ps 42/41,3; 84
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
divinitățile, riturile, etica, preoții și marii săi capi temporali, meș (plural al lui maz „mare”: Yasna 34, 9). Caracterul revoluționar, religios, etic și totodată social al Învățăturii gathice este ușor de Înțeles, dacă G³th³ sunt privite ca texte În esență liturgice: acest fapt este abia perceptibil (Kellens În Kellens-Pirart, 1988, pp. 22 sqq., 35), pentru că se va Încerca, aproape inevitabil, deposedarea acestor texte de orice referire posibilă la o realitate concretă, preferându-se, În locul istoricului, emblematicul, simbolicul, miticul (Kellens, 1991a, pp.
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
română, după cum titrează cartea semnată de P.P. Panaitescu (1965). Sub impulsul presiunii confesiunilor reformate care militau pentru necesitatea traducerii cuvântului divin din limbile sfinte pe graiul popoarelor, limba română se impune asupra celei slavone ca limbă literară, de cancelarie și liturgică 1. Există, desigur, și factori economici, dincolo de cei ce țin de prozelitismul religios, care și-au adus aportul la instituționalizarea limbii române ca limbă oficială. P.P. Panaitescu, aflat în faza de biografie intelectuală tributară doctrinei materialismului dialectic după ce trecuse mai
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]