229 matches
-
noi mișcări 48. Alte două încercări de revitalizare a creației literare aparține tot lui Mircea Streinul, în 1939, prin colecția editorială Gruparea de Nord și gruparea din jurul ziarului Suceava. Inițiativa urmărea promovarea tinerelor talente de pretutindeni, mișcarea literară conținând un localism creator destul de diluat 49. Publicația ce își va lega numele de Societatea Scriitorilor Bucovineni apare însă abia în 1942, cu titlul Revista Bucovinei, având o scriitură foarte apropiată predecesoarei Junimea literară. De altfel, scriitori formați în spirit junimist semnau acum
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
Orion (1933-1935) și Pană literară (1933) la Rădăuți, ultimele două ca scenă de lansare pentru numele intrate ulterior în gruparea icona-ristă; În prejma gândului la Siret; Crainicul cetății (1933-1934) la Suceava. Cum a fost receptat de către centru acest fenomen al localismului creator? Cu suficientă ostilitate, am putea spune, mai ales atunci când atacurile s-au îndreptat împotriva revistelor regionale. De exemplu, în timp ce Al. Phillipide arunca anatema asupra tuturor revistelor din provincie, considerându-le o "penibilă mediocritate", paginile revistei Provincia literară deveneau, în
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
că oricum, ele nu oglindesc neapărat specificul locului, fiind influențate tot de centru 52. Deci, dacă unele publicații sau grupări exploatau cultura locală ca și contrapondere la ofensiva culturală a capitalei, multe nume au devenit ulterior sonore în mediul bucureștean, localismul creator dovedindu-se o veritabilă strategie de promovare culturală. Uneori însă, provincia păstrează distanța și își manifestă valoarea în mod orgolios. Astfel, aprecieri ale revistelor din capitală au stârnit reacții la redacția Junimii literare. Un articol din Ideea Europeană (1924
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
și "juventuții care sburdă în paginile publicației", reținând numele tinerilor autori pe care îi așteaptă "la un descălecat, în Capitală"56. Revistele provinciei nord-moldovenești, dar și cele bucovinene, beneficiază de cronici elogioase din partea lui Nicolae Iorga - un susținător fervent al localismului creator - în a sa Istorie a literaturii românești contemporane. Atitudinea sa nu surprinde, atâta timp cât majoritatea revistelor se înscriu pe linia tradiționalist-sămănătoristă promovată de Iorga încă din secolul trecut. De altfel, mulți dintre autorii ce semnează în aceste reviste, chiar dacă nu
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
63. Pe de altă parte, exodul tinerilor nu constituie semn al maturizării culturale, din contră, discrepanța dintre capitală și periferii denotă tocmai progresul cultural extrem de incipient la nivelul întregii țări, iar centralizarea excesivă face drumul spre modernizare mult mai anevoios. Localismul creator a pus în valoare cultura periferică animată de intelectualitatea provincială urbană. Pentru nordul Moldovei, raportarea continuă a acestei intelectualități la Eminescu și Iorga, pe care zona îi revendica mai mult poate decât se conectau ei înșiși la locurile natale
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
înșiși la locurile natale, denotă deznădejdea unui colț de lume prolific, dar uitat de lume, de fapt, ignorat de centru. În Bucovina nu doar indiferența capitalei irita, ci și ofensiva culturală ce însoțea centralizarea politico-administrativă. De aici decurg eforturile de localism creator ca și catalizator al spiritului locului, al mândriei locale, ca reacție la tendințele nivelatoare manifestate de centru. Pe de altă parte, prin localism nu s-a urmărit închistarea în interiorul granițelor provinciei. Din contră, a reprezentat modalitatea prin care periferia
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
indiferența capitalei irita, ci și ofensiva culturală ce însoțea centralizarea politico-administrativă. De aici decurg eforturile de localism creator ca și catalizator al spiritului locului, al mândriei locale, ca reacție la tendințele nivelatoare manifestate de centru. Pe de altă parte, prin localism nu s-a urmărit închistarea în interiorul granițelor provinciei. Din contră, a reprezentat modalitatea prin care periferia încerca să se integreze în viața culturală a centrului înțelegând să aducă partea sa de contribuție la consolidarea culturii naționale. Din această perspectivă, localismul
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
localism nu s-a urmărit închistarea în interiorul granițelor provinciei. Din contră, a reprezentat modalitatea prin care periferia încerca să se integreze în viața culturală a centrului înțelegând să aducă partea sa de contribuție la consolidarea culturii naționale. Din această perspectivă, localismul apare ca strategie culturală de deprovincializare, de surmontare tocmai a complexului care l-a generat. Mecanismul nu este singular și nu se manifestă doar la nivelul provinciei. La scară macro, depășirea barierelor interculturale și afirmarea unei culturi minore, precum cea
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
românească și cea din afară alimenta, la rândul său, tinerele energii intelectuale ale unei capitale ce apărea, dintr-un alt unghi, o capitală a periferiei în căutarea unui echilibru între național și universal. Pentru nordul Moldovei nu putem afirma că localismul devenise apanajul tinerei generații. O astfel de generație ar putea fi conturată în spațiul cernăuțean, în cadrul mișcării iconariste. Totuși, apropierea iconariștilor de politica extremei drepte a diminuat, într-o anumită măsură, asumarea principiului "arta de dragul artei". Pe de altă parte
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
Românești în capitală, în promovarea specificului național 65. Iar dacă pentru nordul Moldovei interbelice nu poate fi vorba de pătrunderea în centrul vieții culturale a unei grupări consolidate, ci eventual doar a unor figuri individuale, aceasta ar sugera eșecul strategiei localismului. Excepție ar face gruparea avangardistă de la Unu, dar debutul acesteia pe meleagurile dorohoiene s-a datorat originii inițiatorilor cărora provincia le-a facilitat tipărirea primelor numere. Nu poate fi vorba deci de o grupare modernistă avidă de explorarea localului, avangardiștii
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
Cu mici excepții, puținii creatori ce au atras atenția celor doi critici au parte de evaluări tranșante ce nu sunt generate de proveniența autorului, ci de originalitatea și calitatea operei. Intelectualul periferiei se cantonează într-un tradiționalism desuet ce încadrează localismul creator pe baza căruia se și construiește identitatea provincialului. Din punct de vedere estetic, localismul pare a fi însă singura valoare care i s-ar recunoaște unui sămănătorism întârziat. Explorarea localului și raportarea autorilor nord-moldo-veni la valori ce constituie fundamentul
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
evaluări tranșante ce nu sunt generate de proveniența autorului, ci de originalitatea și calitatea operei. Intelectualul periferiei se cantonează într-un tradiționalism desuet ce încadrează localismul creator pe baza căruia se și construiește identitatea provincialului. Din punct de vedere estetic, localismul pare a fi însă singura valoare care i s-ar recunoaște unui sămănătorism întârziat. Explorarea localului și raportarea autorilor nord-moldo-veni la valori ce constituie fundamentul identității naționale în viziune tradiționalistă (satul, țăranul, cultura populară, istoria locală, natura patriei etc.) fac
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
ca "un modest epigon al lui Creangă și I. L. Caragiale"35. Câteva precizări se impun la finalul acestei analize succinte. Literatura și știința românească se propulsează prin intermediul marilor creatori ce reușesc, prin lucrările lor, să devină repere ale culturii naționale. Localismul creator contribuie, în limite sale, la consolidarea acestei culturi, dar mai ales la construirea unei identități locale și la ridicarea prin cultură a provinciilor marginalizate. Din acest motiv, dicționarele locale de personalități și monografiile își promovează intelectualitatea pe un ton
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
dinamismul cultural local, la liceele cu rol social și formativ, am intenționat să redau cât mai fidel amprenta provinciei asupra intelectualului, dar și tributul adus de acesta mediului de origine. Am ajuns să descopăr treptat relația între intelectualul provinciei și localismul creator. "Citit" din prisma acestei teorii, cărturarul de la margine este individul adesea nostalgic care scrie, creează, se inspiră din istoria locului, percepe tradiția ca valoare supremă, promovează localul și se autopromovează pe sine. Pe calea recunoașterii, nu ajunge însă foarte
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
civilizației române moderne, Editura Minerva, București, 1997. Malița, Liviu, Eu, scriitorul, Editura Fundația Culturală Română, Cluj-Napoca, 1997. Mannheim, Karl, Ideology and Utopia, Lund Humphries, Londra, 1954. Manoilescu, Mihail, Tragica predestinare a geniului moldovenesc, Editura Moldova, Iași, 1993. Manolache, Gheorghe, Resurecția localismului creator. O experiență spirituală în Mitteleuropa provinciilor literare, Editura Universității Lucian Blaga, Sibiu, 2006. Median, Gheorghe, Nicolae Iorga și Botoșanii. Legături epistolare, Editura Agata, Botoșani, 2006. Murgescu, Bogdan, România și Europa. Acumularea decalajelor economice (1500-2010), Editura Polirom, Iași, 2010. Nash
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
History of Ideas, 70, nr. 4, 2009, p. 641. 24 Apud J. E. Malpas, în Ibidem, p. 642. 25 Alexandru Dima, Fenomenul românesc sub noi priviri critice. Studii și comentarii, Editura Ramuri, Craiova, 1938, p. 30. 26 Gheorghe Manolache, Resurecția localismului creator. O experiență spirituală în Mitteleuropa provinciilor literare, Editura Universității Lucian Blaga, Sibiu, 2006, p. 32. 27 A. Dima, Fenomenul românesc..., p. 33. 28 Lucia Olaru Nenati, Arcade septentrionale. Reviste, personalități și grupări literar- culturale din Țara de Sus, Editura
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
în sociologia educației cu teza Sociologia și pedagogia satului sub bagheta profesorului D. Gusti. Dintre lucrările sale de sociopedagogie, cele mai reprezentative sunt: Curente noi în pedagogia contemporană (în colaborare cu Iorgu Stoian, 3 ediții: 1931, 1932, 1939), Din problemele localismului educativ (3 ediții: 1931, 1932, 1938), Reforma învățământului primar (1933), Copilul în literatură, în paralelă cu dezvoltarea psihologiei (1934), Școala superioară țărănească (1938), Probleme de ieri și de azi ale pedagogiei românești (1942), Sociologia și pedagogia satului (1943), Procesul educativ
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
personalității umane - ereditatea, mediul natural și social, educația prin cultură, nu sunt considerați imuabili, fiecare dintre ei influențând într-o măsură sau alta devenirea paideutică a copilului sau tânărului. Pedagogul bucureștean a militat în câteva lucrări de maturitate pentru teza ,,localismului educativ”, sintagmă ce-și avea sorgintea în principiul școlii active, pe care autorul l-a îmbrățișat întrutotul. Asemenea principiu nu se poate aplica, în esența sa, decât atunci când se pornește ,,de la realitatea cunoscută de copil, cu alte cuvinte de la localitatea
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
de la localitatea sau regiunea respectivă. Pentru aceasta pledează și psihologia, dar mai ales sociologia, care ne învață că omul, desfăcut de mediul său, nu reprezintă nimic (...). În felul acesta, școala nu va mai lucra cu abstracțiuni, ci cu realități.” Principiul ,,localismului educativ” era considerat drept un mod de atașare sau de integrare activă a copilului la viața reală și concretă, dar nu sub forma unei izolări sau claustrări locale sau regionale, ci ca un corolar al ,,principiului intuiției”, respectiv afirmarea ,,localismului
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
localismului educativ” era considerat drept un mod de atașare sau de integrare activă a copilului la viața reală și concretă, dar nu sub forma unei izolări sau claustrări locale sau regionale, ci ca un corolar al ,,principiului intuiției”, respectiv afirmarea ,,localismului educativ” nu numai la nivelul individualității, ci și la nivelul instituției școlare-locale. În acest caz Stanciu Stoian a elaborat o programă analitică specială, structurată pe obiecte de învățământ și pe ,,centre de viață” sau ,,centre de interese”. O altă direcție
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
și tendințe de inspirație sociologică în investigarea fenomenului educativ. În volumul Curente noi în pedagogia contemporană sunt abordate două probleme speciale, prima teoretizează metoda ,,centrelor de interes” a lui Ovide Decroly, iar cea de-a doua se referă la abordarea ,,localismului educativ”. Școlile normale care au funcționat în perioada interbelică au pus practic bazele acestui obiect de studiu, pedagogia, au elaborat manualele de specialitate adaptate la nevoile reale ale școlii și tot prin intermediul lor s-a format corpul didactic de specialiști
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
abia după moartea lui Aurel (și după înăbușirea revoltei anticomuniste) am început să scriu cu adevărat, deși făceam exerciții de multă vreme. La un moment dat, în preajma debutului în presa literară, căutai / căutam de zor un pseudonim care să spargă "localismul" numelui ...! Îți mai amintești la ce nume te-ai oprit? Aurel Dumitrașcu, îmi amintesc, depunea și el mare sârg în căutarea unui nume pentru tine... E adevărat... și caraghios, nu? Îmi amintesc acel pseudonim, dar nu-l mai spun aici
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
română. Deocamdată, nu sunt ispitit să scriu în altă limbă. Poezie autentică, cred eu, se creează în limba maternă. E limba originilor noastre. Câtă vreme ne (re)cunoaștem originile, vom continua să scriem românește. Cred încă în vigoarea și importanța "localismului creator". Într-o Europă unită nu vom funcționa în dihotomia național-universal, ci local-global. Limba română rămâne, ca să-l parafrazez pe Nichita Stănescu, patria noastră eternă. Zi-mi câteva mijloace prin care se ratează scriitorul român. "Vocația începuturilor", cu care se
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
11.2.1.2. Pedagogia culturii 133 11.2.1.3. Pedagogia personalitară 137 11.2.2. Pedagogia sociologică 139 11.2.2.1. Implicațiile unor cercetări și reflecții sociologice în domeniul educației 139 11.2.2.2. Regionalismul și localismul educativ 145 11.2.3. Pedagogia psihologică și experimentală 151 11.2.4. Semnificația unor încercări de constituire a unei "pedagogii românești" 156 11.3. Elemente de politică școlară întemeiate pe explicarea materialist-istorică a educației 166 12. EDUCAȚIA ȘI ÎNVĂȚĂMÎNTUL
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
Mai mult, direcția filosofică în pedagogia românească, la rîndul ei, cunoaște mai multe orientări: a) "școala formativ-organicistă", b) pedagogia culturii, c) pedagogia personalitară. Pedagogia întemeiată pe cercetările sociologice a cunoscut două orientări, într-adevăr apropiate, dar totuși distincte: regionalismul și localismul educativ. Se impune, așadar, analiza fiecăreia din direcțiile și orientările menționate. 11.2.1. Pedagogia filosofică 11.2.1.1. Școala formativ-organicistă Într-o perioadă de contestare a școlii tradiționale și a vechii pedagogii, de puternică manifestare a tendinței spre
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]