270,960 matches
-
în limba maghiară, semn că se dorea continuarea procesului de maghiarizare, început după 1908, prin legea Appony,proces întrerupt în anul 1918. Anul 1960 aduce generalizarea învățământului obligatoriu de 8 ani, concomitent cu creșterea bazei materiale alocate învățământului. În toate localitățile mari mari ale comunei, s-au construit localuri noi de școală, s-au extins spațiile existente. Astfel, la Chelnița, în anii 1960-1961, a fost construită clădirea școlii actuale, cu 4 săli de clasă și două săli pentru învățământul preșcolar. Tot
CULTURĂ ȘI SPIRITUALITATE LA ULMENI-MARAMUREȘ [Corola-blog/BlogPost/93961_a_95253]
-
rapsozi ai cântecului popular românesc, interpret al multor melodii de pe Valea Someșului și din satul natal. Este fiul învățătorului Vasile Gavriș, dascălul școlii din Chelnița în perioada interbelică, începând cu anul 1924, când a fost organizat învățământul școlar românesc din localitate. Din anul 1955, în clădirea Căminului Cultural a funcționat, până în urmă cu mai mulți ani cinematograful sătesc și comunal. În anul 1956 a luat ființă o bibliotecă comunală, care avea în jur de 4000 de volume. Numărul acestora a crescut
CULTURĂ ȘI SPIRITUALITATE LA ULMENI-MARAMUREȘ [Corola-blog/BlogPost/93961_a_95253]
-
Vicsai, Ioan, “Schița monografică a orașului Ulmeni”, Baia Mare, 2006, p.42 4. Arhivele Statului Baia Mare, Fond. Oficiul Parohial Reformat Ulmeni, dosar nr 3-1904-1912, nr 4-1917 5. Aspecte ale dezvoltării învățământului din Sălaj, Zalău, 1971, p.84 6. Micaș, Lucia, „Istoria localității Ulmeni”, lucrare pentru obținerea gradului didactic I, 1994, p.64 7. Ulmeanu, Matei, “Pagini memoriale” vol.I, Editura Solstițiu, Satu Mare, 2000, p.59. Prof.Botiș Mircea / Pr.Botiș Radu
CULTURĂ ȘI SPIRITUALITATE LA ULMENI-MARAMUREȘ [Corola-blog/BlogPost/93961_a_95253]
-
Mihăilă Cofar, despre zvârcolirile antiromânești ale grupului iredentist-udemerist, despre încercările, încă de pe atunci, de autonomii teritoriale, pe criterii etnice, dorința de a fi maghiara cea de-a doua limbă oficială în România. Am protestat împotriva înlocuirii tablelor indicatoare ale unor localități, a schimbării abuzive, ilegală, a numirii unor străzi, a încălcării flagrante a Constituției - Legea fundamentală a țării. Mulți erau, pe atunci, și azi, denigratorii, cârcotașii și măcănitorii de profesie și de ocazie, făcându-ne pe noi „extremiști”, deoarece noi, gazetarii
„Gazetăria nu-i o meserie pentru fricoşi!” [Corola-blog/BlogPost/93983_a_95275]
-
în general, rezolvată, în sensul că toți soliștii sunt acompaniați de aceeași orchestră. Dacă vorbim de orchestrele populare din satele noastre, remarcăm că deja de câțiva ani aceeiași instrumentiști apar și cântă la festivaluri în mai multe orchestre din diferite localități. Una dintre excepții o constituie orchestra de muzică populară din Torac, condusă de Doru Ursu, care se prezintă în mod onest, cu forțe proprii. În trecut, fiecare orchestră a evoluat doar cu membrii ei. Acum, însă, spre regretul nostru, în
Talente avem, tineri muzicieni români instruiţi, cu academii, avem, dar ceva ne lipseşte [Corola-blog/BlogPost/93993_a_95285]
-
a fost cea petrecută la Vârșeț, „orașul tinereții ei”: a cântat în Corul Școlii Normale, dirijat de profesorul Coriolan Bugariu, a fost membră a S.C.A. „Petru Albu”, astăzi „Luceafărul”. A lucrat și în învățământ - la Școala Elementară din Stanišić, localitate pitorească de lângă Sombor. La Radio Novi Sad a venit în anul 1973. În același an a realizat primele imprimări sonore. A susținut concerte prin țară cu Orchestra de muzică populară a Postului de Radio Novi Sad. În anul 1977 a
Talente avem, tineri muzicieni români instruiţi, cu academii, avem, dar ceva ne lipseşte [Corola-blog/BlogPost/93993_a_95285]
-
viteze uluitoare în mașini invizibile, grenadele urmăritorilor se turteau de pielea noastră blindată de-amor, dam cu zvîc din Isarlîk, organizam lupte sîngeroase de tauri, invazii de lăcuste, potopuri orbitoare cu arcele doldora de animale domestice și sălbatice, revolte în localități portuoare, jafuri și jerbe de glorii juvenile, sărbătoream infestarea curcubeielor cu îngeri căzuți la datorie, flaușam cancere tandre-n asociații private de locatari, încoronam cu moi cununi de paie prinți sfioși și prințese virgine, mitraliam roua în zori și-n
Mereu mă temeam să nu pleci... by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/12153_a_13478]
-
recunoaște totuși, cu uimire, viața de fiecare zi din România. Unul dintre aceste CD-uri prezintă micul oraș Petrila, în care locuiește Ion Barbu, și în care a fost cândva vagonetar în mină proscrisul Ion D. Sîrbu, ca pe o localitate literar-artistică, în registru funambulesc. Citate bine alese din opera marelui și nedreptățitului scriitor au fost plasate de grafician pe frontispiciile unor clădiri, pe garduri și mai ales pe acele panouri de pe trotuare pe care, în timpul comunismului, erau înscrise îndemnuri la
Ion Barbu imaginația fără frontiere by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Imaginative/12073_a_13398]
-
O remarcabilă realizare în acest șir ascendent l-a constituit apariția, exact acum 70 de ani, la data de 15 octombrie 1934 a primului volum e poezie eminesciană în limba maghiară datorat poetului, dramaturgului și publicistului Sándor Kibédi. Născut în localitatea Șomcuta Mare, ca și poeții Sándor Korvin și ulterior Domokos Szilágyi, Kibédi a fost lansat ca poet de Lajos Bárta și ulterior încurajat de Jenö Szentimrei. S-a afirmat cu o lirică modernistă concretizată prin volumele Astfel vreau și Viața
Acum 70 de ani – Primul Eminescu în limba maghiară by Lajos Sipos () [Corola-journal/Imaginative/12245_a_13570]
-
o albină... Un capitol special îl ocupă în poezia, ca și în existența, lui Gheorghe Grigurcu Amarul Târg. El va fi existat, la scara întregului spațiu est-european, în percepția sa, cu mult înainte de a fi constrâns să se instaleze în localitatea cu pricina - mutare resimțită de el cum un surghiun. Un întreg volum (pe care Editura Pontica a avut șansa să-l publice în 1997! - dar motivul literar-biografic depășește spațiul editat) adună obsesia amarului târg, ce riscă să se înscrie în
Poetul Gheorghe Grigurcu (II) by Ilie Constantin () [Corola-journal/Imaginative/12307_a_13632]
-
în considerație raportul dintre creația poetică și Amarul Târg. Din exterior, cititorul constată că un surghiun se poate dovedi și fertil pentru un poet, cum rodnic literar s-a dovedit puținul farmec pe care Ovidiu l-a găsit, odinioară, unei localități de pe țărmul Mării Negre... Gheorghe Grigurcu își îmbogățește creația cu un motiv personal de întâie importanță, care sporește impactul afectiv al întregii sale lirici. Poetul se extrage din mâlul Amarului Târg scriind versuri, cu încăpățânare, aidoma unui copil mulând figurine ; stropite
Poetul Gheorghe Grigurcu (II) by Ilie Constantin () [Corola-journal/Imaginative/12307_a_13632]
-
București, ca bibliotecar la Academia Română. Remarcat de Vasile Goldiș, este solicitat la Arad să lucreze ca prim-redactor al ziarului "Românul". întors la București, urmează cursurile Facultății de Litere și Filozofie, după absolvirea cărora funcționează ca profesor la Pomârla, o localitate din județul Botoșani. La începutul lui 1917, pornit în căutarea numeroasei sale familii (era al patrulea copil din treisprezece), refugiată din Ardeal, ia drumul Iașului, apoi al Chișinăului. Rudele nu și le găsește, în schimb, luat de val, ajunge în
Uimitoarele calatorii ale unui ardelean by Carmen Brăgaru () [Corola-journal/Imaginative/12236_a_13561]
-
Franței, Barcelona, Madrid, Toledo, Córdoba, Sevilla, Granada și retur. Impresiile de călătorie vor fi descrise cu lux de amănunte în volumul Cutreierând Spania, apărut în 1928 și reeditat de Editura Sport-Turism în 1988. La întoarcere, face un scurt popas în localitatea Hendaya, știind că acolo se afla exilat Miguel de Unamuno, care putea fi întâlnit zilnic într-o cafenea. Romulus Cioflec este, astfel, al doilea român, după Iorga, care a avut privilegiul unei conversații relaxate cu scriitorul spaniol. în vara anului
Uimitoarele calatorii ale unui ardelean by Carmen Brăgaru () [Corola-journal/Imaginative/12236_a_13561]
-
tandră, ritmicitate. în slăbiciunea mea pentru el a jucat un rol și marea, faptul că am copilărit la Constanța. Orașul aducea cu sine ceva exotic, cu mult parfum oriental și cu trimiteri, pline de rezonanță evocatoare, la numele sonore ale localităților presărate pe întinderea globului. Puteai visa, contemplând orizontul, urmărind vapoarele și lăsându-te cuprins de dorul călătoriei. Minulescu avea darul să-ți trezească o nostalgie hrănită numai din închipuire și din cântarea strunelor sale de poet. Așa se face că
O întâlnire ratată, Ion Minulescu by George Radu Bogdan () [Corola-journal/Imaginative/12407_a_13732]
-
din Dolhasca!), mințile și trupul! Azi, mort-răscopt, vă trimit cartea! Toată treaba asta s-a transformat într-o teroare a bunului simț! Ieri seară am văzut un film cu formația de muzică ușoară ABBA. Și, deodată, mi-am amintit de localitatea D. Pe atunci ABBA avea primul succes cu “Waterloo”, melodie premiată de “Eurovision”. Văzusem concursul în direct televizat. Numai că despre altceva e vorba. Tot cam atunci apăruseră două doctorițe proaspăt absolvente, clujene: Tenzi și Felicia. Tenzi, pe care o
Celesta Tenzi by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/13058_a_14383]
-
sate de câmpie cu case prăpădite și biserici albe și ogrăzi sărace, pustiite de secetă sau ploi insațiabile, intrând apoi în peisaj de dealuri acoperite cu culturi de viță și ajungând în fine la locul (Răzvad, sau Ceptura sau alte localități uitate) unde făceau elevii practică de toamnă - șoferul frâna mașina „de teren” în fața sediului Gospodăriei, pe vremuri conacul vreunui moșier care fugise de mânia proletară sau putrezea în pușcărie (cum i-o fi fost norocul), directorul ne aștepta în poartă
Viața la țară by Constantin Mateescu () [Corola-journal/Imaginative/13194_a_14519]
-
Reporter 8 Mile în Delta Dunării Un soi de variantă autohtonă a filmului 8 Mile (cu celebrul Eminem în rolul principal) s-a derulat în perioada 12-18 mai în localitatea Sfîntu Gheorghe din Delta Dunării. Unsprezece poeți rămași în competiție (din 67 înscriși inițial) în urma preselecției s-au duelat în rime vreme de o săptămînă în acest capăt de țară unde nici presa, nici semnalul Connex nu răzbat. Grea misiune
Festivalul de poezie "Prometheus" by Reporter () [Corola-journal/Imaginative/13836_a_15161]
-
Emil Brumaru Stimate domnule Lucian Raicu, Profit de absența Tamarei Nikolaevna care-i plecată, c-o șaretă de ocazie, în localitatea P., la părinții ei, și-mi prepar o cafea în plus, încercînd să scriu, de azi, scrisoarea pentru mîine, luni! Gînduri disparate, stimate domn, gînduri disparate! De cîte ori o văd pe Nadia la televizor, îmi vine-n minte Dinescu
Prăvălioara mea de lenjerie intimă de damă by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/13897_a_15222]
-
am ascuțit c-o lamă "Sputnik" cele șapte creioane "Koh-I-Noor" B și mă pregătesc s-o dovedesc. În timp, se înțelege! De verificat dacă "ce-i în gușă și-n căpușă"! Mi-am adus aminte de alte cîteva "personaje" din localitatea Dxxx (mă încîntă, de cîte ori întîlnesc acest fel, c-o literă și trei steluțe, de-a fixa spațiul). 1) Dentistul (nu mai țin minte cum îl chema) care făcea naveta de la Fălticeni venea din cînd în cînd pe la spital
Spumă de dantele by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/13866_a_15191]
-
2) Farmacista, lungă, slabă, învăța limba engleză fără profesor, purta perucă și vindea într-o farmacie aflată-n gară, prezervative pentru colectiviști. Avea o "buză de iepure operată"! 3) Contabila Tuța, femeia cu curul cel mai rotund, mai aliotman, din localitatea Dxxx! {i-l purta-n fuste scurte, crăpate, perfect conștientă de ce miracol i se întîmplă-n spate. Soțul ei lucra la A.D.A.S. Tuța avea popoul asigurat!! Cred că prin 1978, dar s-ar putea să mă înșel, în urma unui articol al
Spumă de dantele by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/13866_a_15191]
-
este redus, an după an. Constituția de la 1952 este una din trepte, etapă dintr-un parcurs la al cărui capăt se situează silueta omului nou însuși: "O delegație îmi face cunoscut că sunt poftit la examenul școlii de analfabeți din localitate. Nu la dispensariu, nu la maternitate, nu la alte alcătuiri ale republicii. Ca un cărturar ce mă aflam, eram poftit să văd școlarii vârstnici care se așezau în rând cu copiii lor, absolvenți mai vechi ai învățământului elementar. Bărbați cu
Despre cărturar ca soldat credincios by Ion Stanomir () [Corola-journal/Imaginative/13844_a_15169]
-
de găină. În ambele embleme e vizibilă o trăsătură care, pentru neozeelandezi face casă bună cu sportul: firescul, naturalețea. 7 februarie 2003. Un tratat cu înflorituri și un s buclucaș Ieri a fost sărbătoare națională: Waitangi Day. Waitangi este numele localității unde s-a semnat în 1840 un Tratat între reprezentanții coroanei engleze și cîteva duzini de căpetenii maori, un fel de act de întemeiere a Noii Zeelande. Hîrtia care s-a semnat la 6 februarie este și azi contestată. Textul
Scrisori de la marginea lumii de Katharina Biegger by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Imaginative/13958_a_15283]
-
timpului mi-am petrecut-o însă la Argeș, unde am întâlnit o asemenea amabilitate și ospitalitate, încât această ședere e una din cele mai dragi amintiri de călătorie ale mele. îndată după sosire, m-am instalat la singurul han din localitate, care, având în vedere condițiile, era destul de mulțumitor. îmi luasem cu mine cărțile, spre a putea citi, acolo, în liniște, dar liniște n-am prea avut, întrucât erau o mulțime de lucruri interesante de văzut și auzit. într-o țară
Mozaicuri romanice by Ana-Stanca Tabarasi () [Corola-journal/Imaginative/14406_a_15731]
-
salută. Am răspuns îngăimînd cuvintele, încercînd să-i abat ideea pe care eu o împlîntasem în percepția lui, în București, dar n-am reușit acest lucru. Locomotiva trenului care aștepta în gară, slobozi un șuier dînd semnalul de plecare spre localitatea balneară Ocna Sibiului, scrisă cu litere mari pe tăblița atîrnată de vagonul, care se puse în mișcare. Am ajuns în gara stațiunii, odată cu pîlcul de tineri gălăgioși, care călătoreau în fiecare zi spre stabilimentele băilor, nerăbdători să se arunce în
Evocări esențiale din aproape o sută de ani de viață by Ioana Postelnicu () [Corola-journal/Imaginative/14432_a_15757]
-
părea alt om, era încîntat de prezența mea. Ascultam sunetul pe care îl făceau roțile trăsurii pe asfaltul străzii, îndreptîndu-ne spre Drumul Dumbravei, al faimoasei păduri de stejar care se întindea pînă la Rășinari, unde se născuse poetul Octavian Goga, localitate pe care nu o vizitasem niciodată în copilăria mea, pînă atunci. Am descoperit locul în care se organiza vara, sărbătoarea cîmpenească numită Maialul, la care lua parte întregul oraș, sărbătorind venirea primăverii. Pădurea ținea drumul, pe care aluneca trăsura, învelindu
Evocări esențiale din aproape o sută de ani de viață by Ioana Postelnicu () [Corola-journal/Imaginative/14432_a_15757]