13,999 matches
-
2002" Satele cu rate ridicate ale emigrării temporare în străinătate au un profil distinct, bine conturat. Ele sunt caracterizate, în esență, printr-o pondere mare a minorităților etnice și religioase, stoc ridicat de educație la începutul anilor’90 și o localizare în zone cu probabilitate sporită de comunicare cu orașul sau, în genere, cu societatea globală (figurile 8, 9) (vezi și Sandu, 2003, p. 32). Figura 8. Predictori ai ratei de emigrare temporară din sate, 2002tc " Figura 8. Predictori ai ratei
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
locuințelor, INS, 2002, RPL, Recensământul comunitar al migrației, OIM, 2001, RCM, Baza de date COMREG, proiect de cercetare CNCSIS C8-1999-2002. Graficul prezintă coeficienții beta dintr-un model de regresie multiplă cu rata de emigrare temporară din sate ca variabilă dependentă. „Localizarea la câmpie” este măsurată prin ponderea de teren arabil în totalul terenului agricol în cadrul comunei de care aparține satul; „mărime oraș apropiat” este valoarea logaritmată a populației orașului de peste 30.000 locuitori, care se află. Stocul de educație este măsurat
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
ai migrației se află în profilul tuturor regiunilor rurale cu procent mare de persoane plecate temporar în străinătate. Este vorba de ponderile ridicate de populație în intervalul de vârstă 30-59 ani, despre minoritari sub aspect etnic sau religios și despre localizarea satului în contexte local-regionale favorabile comunicării cu orașul și, în genere, cu alte localități. Satele care: - au o pondere mai mare decât media la nivel național sub aspectul prezenței maghiarilor, catolicilor, protestanților sau neoprotestanților, - au o pondere mare de populație
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
depărtate de orașe sunt cele mai sărace. La nivelul lor, populația are o compoziție foarte puțin favorabilă dezvoltării - cu nivel redus de educație, pondere mare a ocupării în agricultură, puțini salariați, pondere redusă a persoanelor în vârstă de muncă și localizare în comunități de dimensiune redusă. Dotarea gospodăriilor și calitatea fondului locativ nu depind direct de gradul de izolare. Ceea ce contează pentru calitatea fondului locativ sunt în special stocul comunitar de capital uman, nivelul mediu de educație și de ocupare salarială
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
fie departe și de drumurile modernizate, și de marile orașe. Figura 15. Comunele în funcție de nivelul de dezvoltare, 20021tc "Figura 15. Comunele în funcție de nivelul de dezvoltare, 20021" Nivel de sattc "Nivel de sat" Viața socială a satelor este puternic dependentă de localizarea lor, de oportunitățile pe care le oferă orașul, drumul și accesibilitatea instituțională. Satele cele mai sărace sunt cele izolate în câmpie, departe de drumuri modernizate și de orașe mari și cu statut periferic în cadrul comunei de care aparțin. La celălalt
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
Satele de deal-munte au în mai mare măsură condiții favorabile pentru creșterea animalelor, activitate căreia îi sunt asociate venituri mai mari decât cele din cultura plantelor cerealiere, specifică zonelor de câmpie. Tabelul 14. Nivelul mediu de dezvoltare a satelor* în funcție de localizare, 2002tc "Tabelul 14. Nivelul mediu de dezvoltare a satelor* în funcție de localizare, 2002" * Pentru calcule a fost utilizată varianta DEVSAT 2002 redusă, fără variabila „grad de izolare”, folosind scorul factorial rezultat din indicii UMANVIL, DEMPOT și QBUILD, normalizat cu scorul Hull
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
creșterea animalelor, activitate căreia îi sunt asociate venituri mai mari decât cele din cultura plantelor cerealiere, specifică zonelor de câmpie. Tabelul 14. Nivelul mediu de dezvoltare a satelor* în funcție de localizare, 2002tc "Tabelul 14. Nivelul mediu de dezvoltare a satelor* în funcție de localizare, 2002" * Pentru calcule a fost utilizată varianta DEVSAT 2002 redusă, fără variabila „grad de izolare”, folosind scorul factorial rezultat din indicii UMANVIL, DEMPOT și QBUILD, normalizat cu scorul Hull. N = 12.092. Datele asupra celui mai apropiat oraș se referă
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
de deal-munte. Apropierea față de drumurile modernizate și față de centrul județului sunt singurele criterii care condiționează în același mod dezvoltarea satelor la nivelul tuturor regiunilor istorice ale țării. Peste tot, satele sărace apar ca fiind departe de drumurile modernizate și cu localizare la margine de județ. A locui la margine de județ implică, de obicei, accesibilitate redusă la serviciile sociale care au maximă concentrare în orașul capitală de județ. Marginea de județ contează cel mai puțin pentru dezvoltarea satelor la nivelul regiunilor
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
regiunii Crișana-Maramureș. În schimb, apropierea față de marginea de județ favorizează sărăcia în special pentru satele din Banat și Moldova. Apropierea față de drumurile modernizate favorizează dezvoltarea în cel mai înalt grad în Transilvania, în Banat și în Moldova. Condiționarea ecologică naturală - localizarea geografică - este mai puțin importantă în regiunile de peste munți, în Transilvania, Crișana-Maramureș și Banat. Dobrogea este o regiune de excepție din perspectiva criteriului respectiv. Numai aici satele mai dezvoltate sunt situate în zonele de joasă altitudine. O comparație între condiționările
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
din partea altor instituții, posibilele rețele de firme interesate în accesarea fondurilor pentru proiectele FRDS etc.1. Dincolo de aceștia, o influență semnificativă pare să aibă însă și modul în care a fost proiectată grila de identificare a satelor sărace. Particularitățile de localizare a satelor care au formulat cereri la Fond ne pot permite o evaluare corectă a funcționalității efective a acestui instrument de diagnoză socială 2. Datele disponibile pentru comparația între satele care sunt considerate sărace prin aplicarea grilei FRDS și restul
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
sărăcie, structură socială și culturală sunt date, la nivelul comunităților de romi, de locul în care trăiesc, de infrastructura de care dispun și de principalele surse de venit pe care le au. Altfel spus, voi pleca de la premisa că periferialitatea localizării, accesul redus la servicii publice și sursele modeste de venituri sunt principalele variabile care permit identificarea CR în funcție de gradul lor de sărăcie (tabelul 16). Accesibilitatea redusă a fost estimată prin trei indicatori referitori la: - amplasarea comunității la marginea localității; - absența
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
În general, comunitățile de romi sărace tind să aibă dimensiuni mai mici decât comunitățile de romi nonproblematice și, de asemenea, tind să aibă și o locație rural-marginală. Dacă se iau în seamă simultan factori legați de compoziția socială și de localizare, atunci se poate afirma că există o probabilitate sporită de a identifica un nivel mai mare de sărăcie în CR cu un nivel de educație foarte scăzut, formate aproape exclusiv din romi, fără alte grupuri etnice așezate pe teritoriullor și
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
se poate afirma că există o probabilitate sporită de a identifica un nivel mai mare de sărăcie în CR cu un nivel de educație foarte scăzut, formate aproape exclusiv din romi, fără alte grupuri etnice așezate pe teritoriullor și cu localizare preponderentă în Moldova, Transilvania și Crișana-Maramureș. Alți factori care condiționează sărăcia CR - mediul rezidențial, mărimea comunității, tradiționalismul indicat de limba vorbită, mărimea orașului sau nivelul de dezvoltare a comunei - sunt mai puțin importanți decât cei anterior menționați. Rezultă că segregarea
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
privind inconsistența de statustc "Dezbaterea privind inconsistența de status" Chestiunea „cristalizării de status” (status crystallization) (Lenski, 1954) sau a „inconsistenței de status” (status inconsistency) este o provocare de ordin metodologic și teoretic. Odată cu Lenski, sociologii au început să analizeze importanța localizării simultane într-o poziție inferioară și una superioară în diferite dimensiuni de status. La începutul anilor ’50, Lenski a descoperit unele dovezi empirice în acest sens, destul de limitate, conform cărora „exista o asociere clară între cristalizarea inferioară și liberalismul politic
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
orientarea spre individ. Orientările pragmatice ale structurării ideologice de nivel redus cad între aceste dimensiuni. Ideologiile sociale rezultante (adică ideologia liberal-individualistă, liberal-comunitariană, conservator-comunitariană, conservator-individualistă, pragmatic-individualistă și pragmatic-comunitariană1) diferă foarte mult din punctul de vedere al resurselor de capital și al localizării susținătorilor respectivelor ideologii. Pe baza rezultatelor prezentului studiu, putem identifica diferite formulări ale acestor convingeri în rândul maselor ca ideologii ce stau la baza atitudinilor față de acțiunea publică (AAP). Ideologia liberal-individualistă ar putea fi formulată ca o orientare democratică, subliniind
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
dezvoltate. Cei orientați spre soluții publice de forță apar cu o probabilitate mai mare în situațiile de inconsistență negativă (rangul veniturilor este inferior rangului educației) din comunitățile înstărite din județe sărace. Aceste jocuri complexe ale inconsistențelor de status și de localizare ajung să influențeze ideologiile sociale prin intermediul unor variabile subiective legate de frustrare, satisfacție de durată etc. Dicționar de termeni folosiți în analiza dezvoltării comunitare/DEVCOM 1tc "Dicționar de termeni folosiți în analiza dezvoltării comunitare/DEVCOM 1" Agent comunitar - persoană, grup
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
Distribuție (costuri poștale) Costul de creare a unui logo > Producția audiovizuală Scenaristul Realizatorul Actorii Filmarea Montajul Multiplicarea > Publicitatea Conceperea Realizarea Plasarea în mass-media Costuri de cercetare Comisionul agenției > Obiectele promoționale Obiecte decorative cu logo-ul firmei Stilouri promoționale Ecusoane > Expoziție Localizarea spațiilor Animatoare și animatori Conceperea și realizarea standului Elementele expuse Transportul Documentarea Asigurarea standului > Organizarea unui eveniment (conferință de presă, lansare, inaugurare etc.) Comunicatul de presă Rezervarea sălii Amplasarea materialului audiovizual Documentarea (mape de presă) Cafea Personal de servire > Secretariat
Campanii şi strategii de PR by Flaviu Călin Rus [Corola-publishinghouse/Administrative/904_a_2412]
-
în maniera lui Giraudoux, trebuie să precizez, o scriere foate, foarte proastă, si adaug aproape inconștient "á la maniere de". Titlul era "Pénélope". Penelopa nu făcea altceva dăcât să îl însele întruna pe Ulise, în voiaj prin insulele Ioniene, chiar dacă localizarea Itacai în insulele Ioniene este contestată, mie îmi place să cred că era printre ele, pentru ca, împreună cu soția mea, ne-am plimbat cu barca cu pânze pe acolo și am rămas fermecați. Penelopa îl încornora cu un băiat cu mult
Bernard du Boucheron - "Poate ca scriu disperarea pentru ca este mai greu sa fi amuzant" by Radu Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/9149_a_10474]
-
fracția de ejecție, diametrul telediastolic al ventriculului stâng (VSTD), gradul hipertrofiei ventriculare (HVS), prezența disfuncției diastolice și severitatea insuficienței mitrale (IMi). Tensiunea arterială diastolică și alura ventriculară (AV) au fost similare în cele două loturi. Nu au existat diferențe în ceea ce privește localizarea modificărilor ECG și nici pentru clasa Killip. S-a considerat utilă comparația între cele două tipuri de SCA fără supradenivelare de ST, separat în fiecare lot. La diabetici, pacienții cu NSTEMI au avut mai frecvent aritmii ventriculare (42,9% vs.
Revista Spitalului Elias by LAURA ARAMĂ () [Corola-journal/Journalistic/92053_a_92548]
-
comparat SCA fără supradenivelare de ST-T la diabetici vs. non-diabetici. S-au obținut valori similare ale troponinei, colesterolului total, HDL-ului, creatininei și FE la internare, prevalențe asemănătoare pentru IMi severă, pentru tulburări de conducere și tulburări de cinetică; localizarea modificărilor electrocardiografice a fost aceeași în cele două loturi. Diferență semnificativă s-a obținut pentru incidența aritmiilor ventriculare (p = 0,026) și a proteinuriei (34% la diabetici, vs. 17,1%; p = 0,023). Evoluția în timpul spitalizării pentru evenimentul inițial Comparând
Revista Spitalului Elias by LAURA ARAMĂ () [Corola-journal/Journalistic/92053_a_92548]
-
monitorizați în timp. Infecții. Sepsisul intraabdominal, stimulii trombotici ca sarcina, chirurgia abdominală și contraceptivele orale în prezența unui status protrombotic conduc la EHPVO. CONSENSUL PRIVIND ETIOLOGIA EHPVO EHPVO este un sindrom heterogen cât privește etiopatogenia, referindu-ne la vârsta și localizarea geografică. Copii. Septicemii cu punct de plecare ombilical, cateterizarea ombilicului, sepsisul intraabdominal. Foarte rar în copilărie contează anomaliile congenitale. Nu sunt date suficiente pentru a implica la aceste vârste stările de hipercoagulare. În majoritatea cazurilor EHPVO la copii nu are
Revista Spitalului Elias by ANA MARIA ORBAN-ŞCHIOPU () [Corola-journal/Journalistic/92032_a_92527]
-
Adulți - La pacienții din țările vestice, hipercoagulabilitatea și stările protrombotice sunt incriminate; cât privește țările asiatice se impun studii; - Asocierea cu patologia inflamatorie intraabdominală și traume poate explica unele cazuri; - La foarte puțin pacienți se regăsesc și tromboze cu altă localizare. ANATOMIE PATOLOGICĂ Vena portă este foarte greu de individualizat. Ea este înlocuită de vase multe ce sunt dispuse hazardant într-un suport de țesut conjunctiv. Arhitectura hepatică este conservată. Se constată în spațiile porte; fibre de calogen ce uneori se
Revista Spitalului Elias by ANA MARIA ORBAN-ŞCHIOPU () [Corola-journal/Journalistic/92032_a_92527]
-
SMM este că aceste celule, fiind autologe, nu necesită imunosupresie. Aceste SMM se injectează în cicatricea postinfarct prin procedeu cardiochirurgical. Recent, Dib și colab. au efectuat injectarea de celule SMM pe un cateter intracavitar (în ventriculul stâng). Procedura presupune o localizare și o măsurare prealabilă a cicatricii postinfarct, cu sistem Biosense-Naga electromecanic. Și mai recent, se injectează SMM printr-un cateter MYOSTAR. Această din urmă procedură va face ca transplantul de SMM să fie utilizat și la pacienții cardiaci la care
Revista Spitalului Elias () [Corola-journal/Journalistic/92060_a_92555]
-
o densitate minerală osoasă mai scăzută, am analizat procentul de pacienți cu AHC pentru fracturi și am descoperit că la doar 3% dintre aceștia rudele prezentau fracturi. Pe de altă parte am analizat, frecvența fracturilor personale înainte de diagnosticul osteoporozei și localizările cele mai comune ale acestora. Am descoperit că 22% dintre pacienți au avut cel puțin o fractură de fragilitate în antecedente, dintre care 8% prezentau multiple fracturi. Cea mai frecventă localizare a fracturilor de fragilitate a fost la nivelul radiusului
Revista Spitalului Elias by ANA-MARIA MIHAI, LUMINIŢA CIMA, CARMEN-GABRIELA BARBU () [Corola-journal/Journalistic/92051_a_92546]
-
am analizat, frecvența fracturilor personale înainte de diagnosticul osteoporozei și localizările cele mai comune ale acestora. Am descoperit că 22% dintre pacienți au avut cel puțin o fractură de fragilitate în antecedente, dintre care 8% prezentau multiple fracturi. Cea mai frecventă localizare a fracturilor de fragilitate a fost la nivelul radiusului (mai ales prin cădere). Urmatoarele sedii ca frecvența au fost: humerusul, tibia și alte localizări Æ ulna, peroneul, metacarpienele, clavicula, șoldul. Tasările vertebrale se pot produce în lipsa unei simptomatologii specifice, de
Revista Spitalului Elias by ANA-MARIA MIHAI, LUMINIŢA CIMA, CARMEN-GABRIELA BARBU () [Corola-journal/Journalistic/92051_a_92546]