5,080 matches
-
din lut roșiatic, toate dau o notă arhitecturală distinctă acestor construcții ridicate până în secolul al XIX-lea. În schimb, după 1878, sub administrația Coroanei britanice Lefkara a cunoscut o perioadă de evoluție care a început să schimbe în bine destinele localnicilor. Casele aparținând acestei etape, dispuse pe străduțele înguste, pietruite, sunt case cu unul sau două etaje, cu magazine la parter, acoperișuri înclinate, balcoane lungi pe fațade, cu decorațiuni din ghips colorate, elemente ținând de epoca arhitecturală neoclasică. Începând cu secolul
LEFKARA de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 584 din 06 august 2012 by http://confluente.ro/Georgeta_resteman_cipru_10_lefkara_georgeta_resteman_1344246131.html [Corola-blog/BlogPost/355004_a_356333]
-
etape, dispuse pe străduțele înguste, pietruite, sunt case cu unul sau două etaje, cu magazine la parter, acoperișuri înclinate, balcoane lungi pe fațade, cu decorațiuni din ghips colorate, elemente ținând de epoca arhitecturală neoclasică. Începând cu secolul al XIX-lea localnicii nu numai că produceau broderie și argintării de tot felul, dar au început să le și comercializeze peste tot în lume. Negoțul cu dantelă de Lefkara a fost întrerupt odată cu începerea Primului Război Mondial, mulți locuitori fiind nevoiți să emigreze forțat iar
LEFKARA de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 584 din 06 august 2012 by http://confluente.ro/Georgeta_resteman_cipru_10_lefkara_georgeta_resteman_1344246131.html [Corola-blog/BlogPost/355004_a_356333]
-
găzduiește muzeul local. „Lefkaritiko” - un nume înscris în patrimoniul UNESCO Broderia denumită în greacă „Lace Lefkaritiko” a devenit cunoscută peste tot în lume; dacă la început dantelăriile și broderiile erau destinate doar împodobirii locuințelor, încet, încet, cei mai îndrăzneți dintre localnici au început să cutreiere lumea, ducând cu ei cu colecții întregi din aceste adevărate măiestrii artistice. Renumitul stil de coasere-brodare se presupune că s-a împământenit aici, fiind preluat în antichitate de la asirieni. Chiar dacă nu se poate localiza în timp
LEFKARA de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 584 din 06 august 2012 by http://confluente.ro/Georgeta_resteman_cipru_10_lefkara_georgeta_resteman_1344246131.html [Corola-blog/BlogPost/355004_a_356333]
-
mai întâi la biserică, dar de cum am intrat pe una din străduțele ceva mai largi ale Lefkarei, zeci de magazinașe cu articole artizanale specifice, superbe dantelării lucrate manual, souvenir-uri purtând insemnele localității și nu în ultimul rând, fețele zâmbitoare ale localnicilor - care, trebuie să recunosc, pe lângă faptul că sunt niște meșteșugari desăvârșiți, sunt și negustori de excepție - ne-au stricat planurile! „HARRYS & MARIA LOIZU” este prăvălioara care te întâmpină de cum intri pe străduța care arată ca un Lispcani veritabil al Micului
LEFKARA de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 584 din 06 august 2012 by http://confluente.ro/Georgeta_resteman_cipru_10_lefkara_georgeta_resteman_1344246131.html [Corola-blog/BlogPost/355004_a_356333]
-
pustiul Kakagum. A pătruns în Agad, Halk, Wadi, Teder, Housa și alte sute de orașe fără nume, oprindu-se de fiecare dată în kasserea pentru a povesti cum a înflorit și decăzut regatul său, Tumbutu, și a-i întreba pe localnici dacă au văzut-o pe Minona. Oamenii se strângeau roată în jurul său și îl priveau nedumeriți. Se hlizeau la maimuțărerile lui și îi aruncau monezi de argint ori tablă. Dar de priceput cu adevărat, nimeni nu-l pricepea, pentru că nimeni
POVESTEA LUI BELAY de IOAN ALEXANDRU DESPINA în ediţia nr. 246 din 03 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Povestea_lui_belay.html [Corola-blog/BlogPost/355971_a_357300]
-
agață de țîța mamei. Pe aceste plaiuri mioritice s-a plimbat cu decenii în urmă și Eugen Ionescu, rinocerizîndu-și încă de pe atunci personajele care îl vor fi fost făcut celebru, un tun cu roți de căruță stă mărturie despre vitejia localnicilor în primul răzbel mondial, despre care le povestea Nicolae Iorga damelor de societate în conferințele sale, ca să știe și dumnealor populele cum se răzbelesc, la crîșma din sat se bea ceai de prună, sirop de buturugă pentru tuse și infuzie
CAP 4 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 318 din 14 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Parfumul_papusilor_de_portelan_cap_4.html [Corola-blog/BlogPost/356356_a_357685]
-
mamei, de-al lui Frunteș din Moșneni, un sat megieș, aparținător al comunei 23 August ca administrare. A scos caii din grajd, i-a adăpat și i-a înhămat la căruță. Trebuia să ajungă la lotul de pe Spoială cum numeau localnicii acea zonă, situat undeva deasupra lacului, spre comuna Amzacea, să lege brazdele de grâu secerate în timpul zilei trecute. Dacă nu se apuca de dimineață, când încă luna strălucea pe cer și broboane de rouă mai poposeau pe frunzele grâului, nu
SECERATORUL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1517 din 25 februarie 2015 by http://confluente.ro/stan_virgil_1424863623.html [Corola-blog/BlogPost/366013_a_367342]
-
de salcâm care, nemaiputând fi oprite, odorau atmosfera, îmbătând nările asistenților, într-o vrajă continuă. Și gălățenii nu s-au lăsat așteptați. Aleile dintre blocurile turn, veteranele Galațiului - pe Aleea Domnească, la doi pași de fluviu, loc de recreere a localnicilor, de la copii la bunici și pe esplanade încăpătoare, cadru perfect pentru amenajarea scenei și a scaunelor unde spectatorii, vizitatorii, turiștii au putut asista la o gamă variată de manifestări pe care nu le vor uita prea lesne. Un program generos
CULTURA CA DIMENSIUNE UNIVERSALĂ. FESTIVALUL NAŢIONAL AL CĂRŢII AXIS LIBRI , GALAŢI, 20-24 MAI 2014 (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 1242 din 26 mai 2014 by http://confluente.ro/Cezarina_adamescu_1401096123.html [Corola-blog/BlogPost/341564_a_342893]
-
crengi, adunarea aceea de oameni nostalgici, ieșiți în parc înspre prânz, unii făcându-și siesta, alții făcându-și poftă de mâncare, mergând în pas de promenadă pe esplanada dintre blocurile turn, cele mai vechi din oraș, pe locul unde odinioară, localnicii veneau să târguiască ori să caște gura în Piața Veche, (așa cum magistral a descris-o un prozator gălățean - Ioan Gh. Tofan - în cartea cu același titlu) - reper, iată, încă o dată fundamental în viața trăitorilor acestui meleag dunărean, odinioară “cumplit oraș
CULTURA CA DIMENSIUNE UNIVERSALĂ. FESTIVALUL NAŢIONAL AL CĂRŢII AXIS LIBRI , GALAŢI, 20-24 MAI 2014 (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 1242 din 26 mai 2014 by http://confluente.ro/Cezarina_adamescu_1401096123.html [Corola-blog/BlogPost/341564_a_342893]
-
alocuri, satele, destul de rare, situate la distanță mare unele de altele, erau formate doar din câteva firave cătune. Nu aveau biserică, școală sau dispensar, însă purtau pecetea verde a liniștii adânci. Le-a atras atenția faptul că în curtea unui localnic, la vreo cinci metri de casă, pe iarbă, se afla o cruce și un fel de mormânt proaspăt. Crucea avea o coroană făcută din florile de lângă casă, se distingeau destul de bine trandafirii roz, crinii și margaretele albe. Din loc în loc
PROMISIUNEA DE JOI (XVIII) de GINA ZAHARIA în ediţia nr. 906 din 24 iunie 2013 by http://confluente.ro/Promisiunea_de_joi_xviii_gina_zaharia_1372102163.html [Corola-blog/BlogPost/363869_a_365198]
-
În jurul anului 1060, fortificația este distrusă de un incendiu de proporții și timp de 150 de ani nu mai este locuită. Istoria să se reia după 1200, când devine așezare civilă, apărată de un mic contingent de militari, aleși dintre localnici. Petre Diaconu nu a descoperit nicio dovadă a existenței genoveze în următorii 200 de ani, ceea ce este straniu, știut fiind faptul că italienii au făcut din Vicina o bază extrem de puternică. Acest aspect este menționat în sute de documente din
DOBROGEA de GIGI STANCIU în ediţia nr. 1086 din 21 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Dobrogea_gigi_stanciu_1387648673.html [Corola-blog/BlogPost/383128_a_384457]
-
încredere în propriile-i forțe și le promise, că atât cât va domni el, nimeni nu se va atinge de principat. Totodată stabiliră și membrii din Gorjiilor care vor face parte din viitorul sfat boieresc al domnitorului. Pe meleagurile Vâlcelelor localnicii ieșiră la porți, cu mic cu mare, să privească curioși la ceata călăreților învăluiți într-un nor de praf. Adesea, aceștia se opresc și stau de vorbă cu sătenii sau poposesc la vreun conac unde fericitul boier oferă cinstiților oaspeți
III. PRINCIPELE MOŞTENITOR de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1376 din 07 octombrie 2014 by http://confluente.ro/ion_nalbitoru_1412682803.html [Corola-blog/BlogPost/362392_a_363721]
-
Acolo se decise unirea principatelor sub domnia lui Mihai Valdescu. În anul următor se strânse mult aur și domnitorul, însoțit de cei mai viteji căpitani, plecă la turci să cumpere tronul domniei până la Marea cea Mare. Vestea îi bucură pe localnici și chiar pe boierii cei mai avuți fiindcă vor scăpa de jugul otoman. Turcilor, la rândul lor le convenea situația, că în loc să alerge după biruri, preferau să plătească tribut noul voievod. Văzându-l tânăr, îl considerară fraged la minte, slugarnic
III. PRINCIPELE MOŞTENITOR de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1376 din 07 octombrie 2014 by http://confluente.ro/ion_nalbitoru_1412682803.html [Corola-blog/BlogPost/362392_a_363721]
-
înfășura un amestec de var și fructul mărunțit al unui palmier, în germană i se spune Betelnuss (nu am găsit un corespondent în română) și care este un drog ușor. Mestecat, el înroșește dinții și este destul de des folosit de localnici, înlocuind tutunul sau cafeaua. Pun indiferența femeii pe aceste calități a frunzelor vândute de ea și cred că va avea, cu siguranță, clienți. Alături de femeie,un bărbat în tricou verde mă abordează în germană și mă invită să mă apropii
LACRIMA DIN OCEAN ( JURNAL DE CĂLĂTORIE) CAP. 4 de HELENE PFLITSCH în ediţia nr. 760 din 29 ianuarie 2013 by http://confluente.ro/Lacrima_din_ocean_jurnal_de_helene_pflitsch_1359475178_9wi36.html [Corola-blog/BlogPost/348894_a_350223]
-
toleranța și politețea locuitorilor acestui oraș. În Delft, ca nicăieri în lume, există mulți apărători ai animalelor. Turiștii care se plimbă prin oraș cu haine de blană sau de piele naturală pot provoca populației autohtone reacții negative, de dispreț. Chiar dacă localnicilor din Delft le place să se relaxeze sau să se distreze, în restaurantele locale nu se dansează. Pe de altă parte olandezii din această regiune, dar nu numai, sunt primitori, tratând turiștii ca pe niște oaspeți ai caselor lor, mereu
DELFT, ORAŞUL REGAL OLANDEZ CU 600 DE MONUMENTE ISTORICE de TATIANA SCURTU MUNTEANU în ediţia nr. 871 din 20 mai 2013 by http://confluente.ro/Delft_orasul_regal_olandez_c_tatiana_scurtu_munteanu_1369049954.html [Corola-blog/BlogPost/354914_a_356243]
-
ai zice pește”, „încolonați” și duși însoțiți de doi milițieni și vreo trei paznici de la unitățile vecine taberei de vară, direct la sediul miliției comunale. A urmat pentru cei câțiva băieți - cei mai mulți studenți și câțiva prieteni de-ai lor, toți localnici, elevi la școlile profesionale de pe lângă uzinele „ARO” din Câmpulung Muscel și „Tractorul” sau „Steagul Roșu” din Brașov - o noapte de coșmar, plânsete și incertitudini cu calmante sui-generis, aproape de o „liniștire” și „aclimatizare la rece”. Noi, la sediul de miliție într-
BONGOLA, BONGO-CHA-CHA-CHA CU... CÂNTEC ! de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 201 din 20 iulie 2011 by http://confluente.ro/Bongola_bongo_cha_cha_cha_cu_cantec_.html [Corola-blog/BlogPost/366822_a_368151]
-
împreună, pe calea internetului... Iar am multe de povestit. De data acesta voi aborda câteva subiecte care mi-au atras atenția în ultimele zile dar și ce am mai vizitat pe aici, prin The City of London, cum îi spun localnici. Așa că am să încep cu experiența avută atunci când am ales să văd centrul metropolei într-o singură zi și într-o altă manieră decât făceam de regulă. Motivația? Am vrut să văd cât mai multe obiective într-un timp cât
JURNAL LONDONEZ (11) de LAVINIA IANCU în ediţia nr. 494 din 08 mai 2012 by http://confluente.ro/Lavinia_iancu_jurnal_londonez_11_lavinia_iancu_1336522630.html [Corola-blog/BlogPost/358626_a_359955]
-
devreme!) toamna. Din nou, salonul „Nicolae Tonitza” al Hotelului Continental din Târgu-Mureș a fost ambientul cald, primitor, în care s-au construit punțile de comunicare, de dialog. Din nou, sala a fost plină. Ca o noutate, la această ediție, pe lângă localnicii din prezidiu și din sală, pe lângă oltenii din prezidiu și din sală, deveniți... tradiționali, a participat, din sală, doamna Hanea Piroska, poetesă sighișoreană de etnie maghiară care scrie poezie în limba română, iar de la prezidiu, venit din sud-estul extrem al
Punţi de lumina SPOR DE LUMINĂ LA ECHINOCŢIU by http://uzp.org.ro/punti-de-lumina-spor-de-lumina-la-echinoctiu/ [Corola-blog/BlogPost/93095_a_94387]
-
satelor Itești, Ciumași, Dumbrava și Făgețel, din comuna Berești Bistrița. Primele ei atestări documentare datează din 19 aprilie 1599, iar denumirea i se datorează boierului Itescu, întemeietorul așezării. Ambianța locală are ca primă cauză apropierea interumană. Între și din rîndul localnicilor, primul primar al reînființatei comune, venerabilul Vasile Ciubotaru e un fiu al satului care nu a avut niciodată gândul de a-și făuri un domiciliu altundeva, nici dacă s-ar fi putut să aibă șansa de a se strămuta într-
VASILE CIUBOTARU. RENAŞTEREA COMUNEI ITEŞTI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1135 din 08 februarie 2014 by http://confluente.ro/Vasile_ciubotaru_odiseea_comu_aurel_v_zgheran_1391864697.html [Corola-blog/BlogPost/341988_a_343317]
-
câteva orașe care se disting prin frumusețea grădinilor publice: În „Parcul Inohana” din orașul Chiba, nu departe de Kamogawa unde eram cazați, s-a organizat renumitul: „Cherry Blossom Festival”. „Parcul Inohana” este cunoscut prin numărul mare de cireși unde, primăvara, localnicii, dar și turiștii se desfată admirând florile de cireș. „Castelul Chiba” este iluminat pe toată durata festivalului, dând ocazia iubitorilor de frumos să admire priveliștea fantastică a florilor de cireș profilate pe cerul nopții. Într-o seară, priveam fascinați cum
SAKURA-FLOAREA DE CIREŞ de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 1175 din 20 martie 2014 by http://confluente.ro/Sakura_floarea_de_cires_floarea_carbune_1395300376.html [Corola-blog/BlogPost/360260_a_361589]
-
cum se zice, pentru o întâlnire la o cafea, în compania unei tinere doamne, pe o terasă aproape pustie, cum erau toate terasele în acea perioadă. Doar turiștii le mai abordau, să profite de razele soarelui blând al lunii mai. Localnicii, mai ales cei obișnuiți să frecventeze birturile, se mulțumeau cu interiorul restaurantelor, unde se serveau și băuturi mai ieftine. Stabilind ținuta pe care o voi adopta și având suficient timp până la ora fixată, mi-am călcat cămașa, am refăcut dunga
CHEMAREA IUBIRII de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1755 din 21 octombrie 2015 by http://confluente.ro/stan_virgil_1445446540.html [Corola-blog/BlogPost/378671_a_380000]
-
regăsindu-se de asemenea, în scrierile lui Herodot, care face aluzie la o colonie a arcașilor Troiei în Cipru. Cultul Afroditei era prezent și în noul Paphos și aceasta o dovedesc izvoarele documentare care atestă existența mai multor lăcașe, unde localnicii și ciprioții de pe întreaga insulă o venerau pe zeiță. Însă întâietatea, ca importanță, în această privință, o avea tot orașul vechi. Strabon, istoric și geograf antic grec renumit, făcea referire la acest aspect când spunea că drumul către Palaepaphos era
PAFOS de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 540 din 23 iunie 2012 by http://confluente.ro/Georgeta_resteman_cipru_8_pafos_georgeta_resteman_1340498061.html [Corola-blog/BlogPost/358344_a_359673]
-
Spaima dracului ! Mai să leșine. Cine mai văzuse urs la noi în sat? Cu câinii, chiote, țipete l-a dotârnit. A doua zi, s-a auzit că a ajuns în satul Cuci, dincolo de Cățetu, la stâna de capre ale unui localnic. Pesemne, ursul bântuie de mult prin împrejurimi, de cunoștea atât de bine stupi- nele și stânile. Numai că de data asta l-a prins ziua în sat și l-au văzut gospodarii vizitați. Cum la oraș găsesc puțină hrană prin
URSUL de ION I. PĂRĂIANU în ediţia nr. 1583 din 02 mai 2015 by http://confluente.ro/ion_i_paraianu_1430551410.html [Corola-blog/BlogPost/371308_a_372637]
-
lumii, Bucureștiul rămâne o citadelă cu spații verzi de invidiat. El este străbătut de două râuri, Dâmbovița și Colentina, cu un șirag de lacuri amenajate pentru agrement în perioada estivală cu ștranduri, bărci și vaporașe, înconjurate de parcuri unde atât localnicii, cât și turiștii se refugiază în liniște de tumultul citadin. Pe râul Colentina se desfășoară lacurile Herăstrău, Floreasca, Tei și Colentina, fiecare dintre ele fiind înconjurate de parcuri împodobite cu arbori, alei ce le străbat de la un capăt la altul
CRONICĂ DE ȘTEFAN DUMITRESCU (USR) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 2274 din 23 martie 2017 by http://confluente.ro/ion_nalbitoru_1490254299.html [Corola-blog/BlogPost/379084_a_380413]
-
lumii, Bucureștiul rămâne o citadelă cu spații verzi de invidiat. El este străbătut de două râuri, Dâmbovița și Colentina, cu un șirag de lacuri amenajate pentru agrement în perioada estivală cu ștranduri, bărci și vaporașe, înconjurate de parcuri unde atât localnicii, cât și turiștii se refugiază în liniște de tumultul citadin”. ( Din capitolul „Metropola”) Un merit deosebit al autorului este acela că în curgerea reportajelor el introduce informații utile, pe care orice turist le poate folosi. Cum în țara noastră drumurile
CRONICĂ DE ȘTEFAN DUMITRESCU (USR) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 2274 din 23 martie 2017 by http://confluente.ro/ion_nalbitoru_1490254299.html [Corola-blog/BlogPost/379084_a_380413]