10,073 matches
-
Elena, aflată de 10 ani în exil, prin care-i cerea să ia primul tren spre țară. A doua zi, ziarul scria despre trecerea fără oprire prin Timișoara, la ora „4 d.a.”, spre Jimbolia, ulterior Elveția, a trenului special (două locomotive și opt vagoane) în care se aflau regele Carol II, „doamna Wolff-Lupescu”, Ernest Urdăreanu; garnitura fusese așteptată în zadar de 300 de legionari, care doreau „confiscarea bogățiilor”. Peste câteva zile, gazeta informa: „Sâmbătă, 14 Septembrie 1940, prin punctul de frontieră
Agenda2006-02-06-senzational1 () [Corola-journal/Journalistic/284623_a_285952]
-
două turnulețe, două medalioane din bronz cu portretele suveranilor, doi dorobanți uriași, cu arma în mână, amintind de Războiul de Independență (1877-1878). În urale, salve de tun, sunetul muzicii militare, pe pod a trecut întâi un tren format din 15 locomotive, împodobite cu steaguri și verdeață, cu 60 de km/h, apoi un tren de persoane gol, cu 80 km/h, urmat fiind de trenul regal. În acest timp, Anghel Saligny se afla sub pod, pe o șalupă, în mijlocul constructorilor. La
Agenda2006-05-06-senzational1 () [Corola-journal/Journalistic/284702_a_286031]
-
spre care se îndreaptă agale, oftînd și scrîșnind din osii, „trenul soarelui“ și al vacanțelor „cool“. De prin anii ‘80, brusc, Țăndărei mi-a devenit simpatic, dacă nu chiar drag (așa, din gară, timp de zece minute, cît se schimbă locomotiva; nu i-am cercetat, încă, lăuntrul), pentru că, după lectura romanelor lui Paul Georgescu (născut, acolo, la 7 noiembrie 1923), urbea pierdută în orizontul Bărăganului s-a transformat într-o sursă a plăcerilor pe care nu le pot oferi decît reveriile
Țăndărei by Ioan Holban () [Corola-journal/Journalistic/3896_a_5221]
-
este diferența dintre ea și șeful statului. Udrea a spus că diferența dintre ea și fostul șef al democrat-liberalilor, Traian Băsescu, este „la păr”. „Mie sincer, mi-a plăcut caracterizarea pe care a făcut-o Victor Ponta: Să avem o locomotivă, să avem o locomotivă în fustă: Elena Udrea!”, a declarat, duminică, la Consiliul Județean de Coordonare al PDL Vâlcea, șefa organizației de femei a PDL Vâlcea, Iuliana Moisa. Ulterior, în aplauzele sălii și zâmbind, aflată la prezidiu, Elena Udrea a
Care este diferența dintre Băsescu și Udrea by Bratu Iulian () [Corola-journal/Journalistic/39148_a_40473]
-
și șeful statului. Udrea a spus că diferența dintre ea și fostul șef al democrat-liberalilor, Traian Băsescu, este „la păr”. „Mie sincer, mi-a plăcut caracterizarea pe care a făcut-o Victor Ponta: Să avem o locomotivă, să avem o locomotivă în fustă: Elena Udrea!”, a declarat, duminică, la Consiliul Județean de Coordonare al PDL Vâlcea, șefa organizației de femei a PDL Vâlcea, Iuliana Moisa. Ulterior, în aplauzele sălii și zâmbind, aflată la prezidiu, Elena Udrea a preluat microfonul și a
Care este diferența dintre Băsescu și Udrea by Bratu Iulian () [Corola-journal/Journalistic/39148_a_40473]
-
în „epoca post-Traian Băsescu” și nevoia partidului de a câștiga electoratul de 30-40 de ani. Epoca post-Basescu se traduce prin nevoia PDL de a sta singur pe picioarele sale și de a câștiga viitoarele alegeri fără să mai aibă o locomotivă electorală veritabilă. Epoca post-Basescu înseamnă un partid puternic prin structuri, prin echipa de conducere, cu o viziune asupra dezvoltării României. Descriu un partid capabil să recâștige încrederea electoratului și să genereze un drum înainte pentru întreaga țară", continuă Elenă Udrea
Moțiunea Udrea, publicată pe blogul deputatului by Iordachescu Ionut () [Corola-journal/Journalistic/39220_a_40545]
-
la sută, iar acum are în jur de 22 de procente. Sunt, deci, 10-15 la sută nemulțumiți de guvernarea PDL, dar care nu au încredere în soluții de stânga. Într-o primă etapă, rolul FC este să mobilizeze acest electorat. Locomotiva ARD și a FC, totodată, este MRU, răspunderea sa e foarte mare. -Nu ați răspuns la acuzele de migrație, de la stânga la dreapta! -În PSD eram acuzat că am o viziune de dreapta. Mi-era și greu să vorbesc în numele
Interviu exclusiv: Ministrul Ferrari, despre planul care susține Forța Civică () [Corola-journal/Journalistic/42245_a_43570]
-
ratat o șansă istorică, a greșit îngrozitor. El avea șansa să se facă alegeri comune, prezidențiale și parlamentare, dacă ar fi fost demis Băsescu. Așa, va candida într-un colegiu, iar restul oamenilor din PP-DD nu vor beneficia de o locomotivă de imagine. Nimeni nu-i știe, nu există alte nume, în afara fondatorului. -Ce joc a făcut Dan Diaconescu la referendum? -Un joc greșit pentru PP-DD. Mi-e greu să spun de ce a evitat să își asume o poziție anti-Băsescu. Ori
Teodorescu: Dan Diaconescu, marele pierzător al referendumului () [Corola-journal/Journalistic/42696_a_44021]
-
și pășim înăuntru: mobilier rustic, stivă de lemne de cum pășești în casă, năvod și cizmă cu carâmb înalt, agățată în cui; prea uriașă pereche de cizme, în contrast nefiresc cu o locuință minusculă... Urcăm apoi în trenul tras de o locomotivă pe cărbuni. Din gara minusculă, păstrând aievea atmosfera de epocă - biroul impiegatului, cu abac și șapcă la vedere, sală de așteptare, valize de lemn și saci de sfoară - îți cumperi biletul, urci în vagonul descoperit, controlorul în uniformă țaristă își
LETONIA – cioburi de chihlimbar by Luminița Voina-Răuț () [Corola-journal/Journalistic/4274_a_5599]
-
o contradicție între evoluția acestei comunități și evoluția națională", a declarat Ioan Rus, citează Mediafax. Acesta a subliniat că locuitorii Clujului trebuie să meargă "în direcția în care merge țara". Dacă tot mergem în acea direcție, să încercăm să fim locomotivă, motor, să fim ceva ce trage nația asta înainte", a mai completat ministrul de Interne. La lansarea candidaților USL Cluj a mai participat premierul Victor Ponta, președintele PNL, Crin Antonescu, liderul PC, Daniel Contantin, parlamentari PNL, PSD și PC.
Ioan Rus, despre alegerile la Cluj: Nu ei trebuie să piardă, noi trebuie să câștigăm () [Corola-journal/Journalistic/44756_a_46081]
-
de celelalte, poate cu bănci mai puține și luminată mai prost. O noapte sau o dimineață de decembrie a anului 1988, când doar trei zile mai erau până la Revelion. În sfârșit, liniștea din gară fu străpunsă de fluieratul ascuțit al locomotivei. Privirile tuturor se îndreptară în aceeași direcție și o mulțumire generală se putea citi pe chipurile lor triste, înfrigurate. Un milițian își aprinse lanterna, încercând să străbată întunericul de-a lungul șinelor, pesemne pentru a se convinge că acceleratul sosește
MASTODONTUL DE NISIP by Ilie Cotman () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1661_a_3000]
-
tot. Dacă intri, intră odată, să închid! îl zori fata din ușă. Avea mișcări svâcnite din umeri parcă mereu voia să te împungă cu sânii. Să-l fi căutat, oare, într-adevăr, pe-acasă, sau... Miluță auzi huietul sălbatec al locomotivei venind peste el. Doamne, dacă află mama în ce-am intrat, se-mbolnăvește de inimă. Poate nu s-a-ntâmplat nimic, și zgâtia asta mică vrea numai să mă tragă de limbă. N-avea încredere decât în Irina, în cealaltă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
Ce-i cu tine? De unde vii la ora asta? Nu-ți spun? Era să nu mai vin deloc. Gata-gata s-ajung în Germania. Cum s-ajungi în Germania?! Așa bine. Ne-au îmbarcat, pe mine și pe moș Țurcanu, pe locomotivă, ne-au pus santinelă în spate și dă-i cărbuni, băiete! Dacă nu era moș Țurcanu, la revedere și n-am cuvinte! Nu te mai vedeam niciodată. De asta te-au căutat pe-acasă! Au speriat-o pe mama... Ne-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
moș Țurcanu că-mi face semn. Când am intrat în curbă, mi-a luat lopata din mână. Habar n-aveam ce are de gând. Așa de repede s-a petrecut totul, că abia pe drum, după ce-am sărit de pe locomotivă, m-am dezmeticit și mi-am dat seama. I-a dat în cap? Ce-a făcut? Cum să-i dea, dacă neamțu stătea cu ochii pe noi și cu degetul pe trăgaci? Una-două ne curăța. Ceva mult mai simplu și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
curăța. Ceva mult mai simplu și mai deștept: s-a întors să ia cărbuni și, cu coada lopeții, a spart sticla de nivel. Înțelegi? Zang, și gata! Tu știi ce-i aia sticlă de nivel? Te-ai urcat vreodată pe locomotivă? Toți dracii iadului au pufnit peste neamț. În cine să tragi? Și noi... unul pe-o parte, altul pe alta, am sărit, și tulea, băiete! Irina îl privi o clipă, în treacăt, apoi, cuprinsă parcă de-o oboseală leneșă, i
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
-și furoul peste cap, și se intimidă. Ieși repede și pentru prima dată se întrebă de ce acceptă Irina să stea cu una ca ea. de ce nu locuiește acasă la tată-su, care-i om de treabă și muncitor, mecanic de locomotivă respectat de tot depoul, nu să stea cu una care se fâțâie toată ziua cu fundul gol!. Numai pentru că sunt prea mulți acasă? Prea multe guri și mizerie? De ce? Dar nu-și mai continuă gândul. O umbră se desprinse din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
umilească pe frate-su purtându-i hainele? Înfoindu-se ca un păun în hainele lui? Cred că noaptea e de vină, își spuse tulburat de șuierul vântului care se izbea în acoperiș, tânguitor și gâfâit, ca un semnal îndepărtat de locomotivă care spintecă tăcerea unei câmpii. Numai noaptea asta fierbinte, care ne face să ne pierdem mințile! Irina, cu misterele ei, și pe urmă Cerboaica gata să-l îmbrace gigea și să-l ia... Unde să-l ia? Ce-a apucat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
nerăbdare, grabă și bucurie nestăpânită cu care-l întâmpinase pe scări. Tot nu înțeleg. Ucide-mă, și nu înțeleg, strigă el. Dincolo se demontează fabricile și se cară-n Germania din ordinul lui Hitler, se duc cu forța mecanicii de locomotivă, și-aici, belferilor le arde de petreceri? Să se pupe bot în bot cu ticăloșii ăștia! Politica! Așa-i politica, șopti ea plictisită, și chipul ei luă aerul unui om care se trezește din somn într-un loc străin și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
înțepa limba și-l amețea. Hotărî să coboare și coborî scările. Civilii nu erau prea mulți; totuși erau destui, și cei mai mulți, amestecați cu ofițerii, se luptau că hălcile și șprițurile, nădușiți, roșii de efort, parcă ar fi înfundat cărbuni în locomotivă. Nemernicii! Petrec, ce le pasă! Un ofițer superior strălucea ca un brad de Crăciun. Era chiar generalul. Îl recunoscu și pe primar. Bondoc, gras, transpirat, mergea de la masă la masă, se așeza și se ridica, ștergându-și chelia cu-un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
potoli, dar se stăpânea, pentru că știa ce are de făcut. Împotmolit în vălmășagul din sală, zări un chelner cu-o tavă enormă cu halbe. Ameți. Nu mai pusese nimic în gură nici apă, nici mâncare dinainte de-a urca pe locomotivă. Tot drumul cât fugise până-n oraș, ceea ce-l chinuise cel mai înverșunat fusese setea. Chelnerul, citindu-i în adâncul ochilor dorința, se opri în fața lui și așteptă, privindu-l c-un fel de înțelegere secretă și chiar de simpatie. Bitte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
propria lui dorință aprinsă-n viscere, să dispară cât mai repede de-acolo. Măi, băiețică, ia vină tu-ncoace, se trezi înghiontit din spate. Se-ntoarse jignit, subjugat de sila și furia aceea viforoasă care fierbeau în el încă de pe locomotivă, tot drumul și toată viața jefuit de tot, fir-ar să fie! avea să se gândească și să-și dea seama mai târziu, încrâncenat, vânăt de ciudă, cu degetele încleștate pe cana groasă și grea de sticlă crestată ca un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
Urca pe lângă șinele de tren. De-o parte și de alta se-ntindeau dughenile și prăvăliile murdare foste proprietăți ale evreilor deportați -, cu obloanele bătute-n scânduri și steaua în șase colțuri desenată deasupra. În piața largă din fața depoului de locomotive se înnodau și deznodau toate drumurile. Pe lângă cei doi polițiști unul român, altul german din mijlocul pieței, îndrumând circulația, la toate colțurile, ieșirile și intrările, pândeau jandarmii, să-i dibuie și să-i aresteze pe dezertori. În majoritatea cazurilor, polițiștii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
nu se puteau desprinde unul de altul, cu puștile în spinare și capelele pe ochi, prăfuiți și asudați, dar veseli și nepăsători, sfârâindu-le gâtul după o picătură. Se buluciră, cu plutonierul înainte, țanțoș, gras și gâlcos, gâfâind ca o locomotivă, și bătrâna se rezemă de-o masă, cu cârpa de bradolină în mână, și se uită cum le rămân urmele mari și albe pe podele. 'mneața la toată lumea! Ne dai și nouă oareșce? Să vă dau, de ce nu? se-nvoi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
Todireanu, tatăl Irinei, era prieten cu moș Țurcanu. Vorbea lat, dulce și legănat ca orice șoldovean sadea. "O holercă, bădie!" La depou, de un an și ceva, lucrau împreună cu nemții: nemții uitându-se la ei cum urcă și coboară de pe locomotivă, negri ca dracii de funingine și cărbune, osteniți și nemâncați, iar ei pândindu-i până și când se duc la umblătoare, să vadă ce au de gând. Ghiță Todireanu știa bine nemțește. Avea un prieten. Bea cu el când ieșea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
care-i mișcarea. Bine? Dacă-i groasă, o ștergem. Nevastă-mea știe. Dacă nu mai vin, să nu s-apuce să-mi ridice parastas la biserică. Nici n-a fost nevoie ca el, Miluță, să-i mai povestească isprava de pe locomotivă. A stat cu ochii cât străchinile și l-a ascultat, pe urmă i-a destăinuit cum îl simțea, cum îl simțea pe neamț cu arma-n spate și nu știa bine ce-o să fie, unde-o să-i ducă, pentru că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]