1,327 matches
-
dezvoltări contemporane. Ca substantiv, prin elipsă lexicalizată, poate însemna, tot în limbajul colocvial, „idee fixă, obsesie” („este student la Drept în anul trei și are un fix cu bicicletele de când se știe”, monitorulexpres.ro). O altă evoluție a dus la locuțiunea adjectivală și adverbială la fix, cu sens superlativ (de la „foarte potrivit” la „perfect, excelent”): „clipul e la fix !” (olix.ro); „cu cortul e la fix” (permacultura.ro); „Caragiale merge la fix și pe timp de criză” (adevărul.ro) etc. Destul de
La fix by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/5320_a_6645]
-
universal (NDU 2006) are aceeași abordare tradițională, cu singura diferență de a oferi citate și a nu limita în definiție sensul „exact” la exprimarea orei. Dicționarul explicativ ilustrat (DEXI 2007) cuprinde mai multe sintagme noi (între care telefon fix), precum și locuțiuni și expresii familiare (sărit de pe fix, a fi la marele fix); nu înregistrează, totuși, uzul colocvial dominant, sinonimia cu „exact, chiar”. Cuvânt scurt și polifuncțional, fix are toate șansele să fie preferat de vorbitori altor mijloace de intensificare, devenind astfel
La fix by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/5320_a_6645]
-
nu cuprind formulă derrière leș coulisses (pentru care internetul furnizează totuși destule exemple), ci doar dans leș coulisses - care a devenit în română în culise. Sintagma în culise e o îmbinare stabilă cu circulație largă; în DEX e considerată chiar „locuțiune adverbiala”, cu sensul „în ascuns, în secret”. S-ar putea ca formulă în spatele culiselor să provină dintr-o contaminare recentă cu engleza, în care același concept („spațiu secret, al pregătirilor sau al detaliilor ascunse ale unei acțiuni”) este exprimat prin
În spatele culiselor... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/5384_a_6709]
-
Rodica Zafiu Cuvintele vechi sau populare care nu se mai păstrează decât în expresii, locuțiuni sau compuse și cărora vorbitorii nu le mai recunosc forma și sensul, nelegându-le de vreo familie lexicală, sunt adesea modificate, prin asociere cu alte cuvinte, mai cunoscute. E surprinzător de frecventă azi forma târâș-grăbiș, pe care am descoperit-o
Târâș-grăpiș by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/5100_a_6425]
-
limbii române al lui G. Volceanov (2006), alături de japcan „infractor periculos”; înregistrările nu atestă un caracter realmente argotic al celor două cuvinte vechi (cu sensurile lor vechi), dar sunt dovezi prețioase ale circulației lor în argoul actual. Tot în DA, locuțiunea cu japca este glosată, mai exact „cu de-a sila, cu forța”. De fapt, nu e în circulație doar construcția a lua cu japca: „Cine aducea cu japca oameni la prezentările lui Steve Jobs?” (veone.wordpress.com). Declarația de la care
Japcă by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/5119_a_6444]
-
cu forța”. De fapt, nu e în circulație doar construcția a lua cu japca: „Cine aducea cu japca oameni la prezentările lui Steve Jobs?” (veone.wordpress.com). Declarația de la care am pornit se baza, foarte probabil, pe acest sens al locuțiunii, mai puțin sever: caracterizând o acțiune violentă, rapidă, autoritară - nu însă nedreaptă sau ilegală. Comentariile au speculat însă dezvoltările cele mai critice ale folosirii termenului. A vorbi de un „rol de japcă” implică o reanalizare a termenului, în afara locuțiunilor în
Japcă by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/5119_a_6444]
-
al locuțiunii, mai puțin sever: caracterizând o acțiune violentă, rapidă, autoritară - nu însă nedreaptă sau ilegală. Comentariile au speculat însă dezvoltările cele mai critice ale folosirii termenului. A vorbi de un „rol de japcă” implică o reanalizare a termenului, în afara locuțiunilor în care intră, dar cu sensul desprins din ele. Spectaculos și riscant, termenul japcă e înțeles de fiecare așa cum îi convine.
Japcă by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/5119_a_6444]
-
Rodica Zafiu Locuțiunea adverbială la blană, cu o circulație familiar-argotică destul de bine atestată pe internet, lipsește din majoritatea dicționarelor noastre. Locuțiunea este folosită în primul rând pentru a caracteriza conducerea cu mare viteză a unei mașini: „aici vei vedea doar puțin din ce
„La blană“ by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/6391_a_7716]
-
Rodica Zafiu Locuțiunea adverbială la blană, cu o circulație familiar-argotică destul de bine atestată pe internet, lipsește din majoritatea dicționarelor noastre. Locuțiunea este folosită în primul rând pentru a caracteriza conducerea cu mare viteză a unei mașini: „aici vei vedea doar puțin din ce se întâmplă când conduci mașina la blană" (jocuri.rol.ro). În Dicționarul de argou al limbii române al
„La blană“ by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/6391_a_7716]
-
al limbii române al lui G. Volceanov (din 2006), au fost înregistrate expresiile - atribuite limbajului adolescenților - a-i da blană „a accelera, a lua viteză, a se grăbi" și ao călca la blană „a accelera la maximum". Originea și evoluția locuțiunilor și a expresiilor care leagă într-un fel sau altul blana de viteză sunt destul de transparente, chiar pentru unii dintre vorbitori. Este evident că expresiile au apărut în limbajul șoferilor, în care se găsesc și acum cele mai multe atestări, de unde și-
„La blană“ by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/6391_a_7716]
-
ro; în citat apare, cu riscul de a crea confuzii comice, un alt termen familiar-argotic: coajă „mașină ieftină, nu tocmai rezistentă"); „este foarte normal când îi dai blană să scoată un puf de fum" (bmwclub.ro). Pe de altă parte, locuțiunea la blană tinde să capete o valoare generală de intensificator, devenind un echivalent expresiv pentru la maximum: „văd același mesaj și memoria folosită la blană" (cjuebec.ro); cele mai multe exemple se referă la intensitatea muzicii: „nu conta ora, că ei aveau
„La blană“ by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/6391_a_7716]
-
la intensitatea muzicii: „nu conta ora, că ei aveau manelele la blană" (lungualin.info/vecinii-astia); „Mu-zica-i la blană" (versuri.ro); „trebuie să dau boxele la blană ca să aud și eu ceva" (craiovaforum.ro). Ca intensificator pare să fi apărut locuțiunea chiar în discursul politic; cu un an în urmă („firmele românești... vor intra într-o competiție directă, «la blană», cu companii din alte state, a declarat, joi, premierul", Ziarul Financiar, 28.05.2009 ). Sunt totuși contexte ambigue, în care la
„La blană“ by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/6391_a_7716]
-
recunoaște un etimon latino-romanic și prin care vorbitorii tind să înlocuiască mai vechile împrumuturi culte din latină sau franceză. De fapt, termenul apare cu valori pentru care româna dispune atât de sinonime moderne, mai specializate (imediat, instantaneu), cât și de locuțiuni vechi, de uz general (pe loc, de îndată etc.). Adverbul instant apare cu destul de mare frecvenț\ pe internet, în bloguri și comentarii în stil colocvial: „părerea ta ajunge instant la mii de oameni" (zvoner.ro); „gândul mi-a zburat instant
Instant by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/6406_a_7731]
-
greșeli, construcții defectuoase, ticuri de limbaj. În prezent, se folosește tot mai des o construcție semnalată de Valeria Guțu Romalo în Corectitudine și greșeală (1972): secvența legat de..., echivalentă cu în legătură cu..., în privința..., în ceea ce privește.. .etc. Gruparea în curs de a deveni locuțiune prepozițională introduce ceea ce gramaticile numesc un circumstanțial de relație (care arată la ce se referă sau la ce se limitează o anumită acțiune ori proprietate); construcțiile de acest tip au și funcția discursivă de a actualiza tema enunțului, de a
Legat de... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/6095_a_7420]
-
însă, cel puțin deocamdată, nerecomandabilă. Față de utilizările obișnuite ale participiului legat, care apare în vecinătatea unui substantiv sau ca nume predicativ, acordându-se („discuțiile legate de lege", „un sfat legat de problema ta", „întrebarea e legată de situația agricolă" etc.), locuțiunea (în curs de fixare) legat de are particularitatea de a fi invariabilă. Construcția nu mai presupune acordul cu substantivul pe care îl însoțește - „Ministerul Muncii oferă primele explicații legat de plata contribuțiilor la bugetul de stat" (Curierul fiscal, 11.08.2010
Legat de... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/6095_a_7420]
-
trecut în uzul mai larg, într-un stil mai mult sau mai puțin „oficial", formal („Ce sfaturi îmi puteți da legat de firmele de pază și protecție?" (megaajutorbizoo.ro). Faptul că evocă rigiditatea textului administrativ e un dezavantaj stilistic al locuțiunii. Pentru răspândirea ei nu lipsesc însă explicațiile: formulele deja existente au dezavantajele lor, fiind mai lungi, mai greoaie (cu privire la..., referitor la..., în legătură cu...) sau cerând genitivul (în privința...); cea mai complexă e în ceea ce privește, care ridică și probleme de acord (unii vorbitori acordă
Legat de... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/6095_a_7420]
-
și psihologul legat de camera copilului" (jurnalul.ro, 30.05.2009); „Dan Diaconescu s-a prezentat la DNA legat de noul dosar" (mediafax.ro, 26.08.2010). Faptul că autorii acestor titluri nu au perceput riscurile ambiguității ar dovedi că locuțiunea prepozițională legat de este deja sudată și opacizată - dar s-ar putea explica și printr-o anume neglijență jurnalistică.
Legat de... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/6095_a_7420]
-
diverse tipuri. Împrumuturi sau creații recente intră în tipare mai vechi, nu pentru că ar fi nevoie să se umple vreun gol, ci pur și simplu dintr-o tendință de reînnoire a inventarului existent. Există în română destul de multe adverbe și locuțiuni adverbiale care indică desfășurarea continuă a unui proces sau a unei activități. Unele sunt vechi și populare: mereu, întruna, fără încetare, fără întrerupere, fără oprire, neîncetat; câteva au ieșit din uzul curent, căpătând o notă arhaică și de prețiozitate: necontenit
„Încontinuu“ și „non-stop“ by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/6436_a_7761]
-
cu gard de nuiele. Câinii fiind mulți și rei în mahala, cine trecea noaptea pe acolo rupea nuiele din gard să se apere de câini. Azi așa, mâine așa, pene ce nu au mai rămas nici urmă de gard - de unde locuțiunea bucureștenă a luat din gardul Mântulesei, adică a luat de unde nu este nimic." (p. 72) Acesteia, Andreea Răsuceanu îi mai adaugă una, pe care-o corelează cu o analiză (pertinentă, dar pe alocuri inutilă, mai ales în inventarierea bestiarului) a
Una și una by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/6449_a_7774]
-
2007), cea mai completă și mai bogată descriere lingvistică de care dispunem. În afara cuvintelor care atrag imediat atenția și îndeamnă la căutarea în dicționar și în studiile de specialitate (exoflisit, schembea, selemet, manișcă etc.), în scrierile lui Caragiale apar și locuțiuni sau expresii care s-au păstrat în uz, dar cu un sens parțial modificat. Astfel, un enunț al lui Farfuridi, dintr-o serie de acuzații adresate direct lui Cațavencu, poate apărea ca ușor contradictoriu multora dintre cititorii actuali: „pe de
„Teșcherea la buzunar...“ by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/4735_a_6060]
-
mai probabil ca la sfârșitul secolului al XIX-lea să fi fost vorba de actul sau acordul care să-i asigure unui personaj ascensiunea politică. O oarecare nelămurire poate produce astăzi și sintagma opoziție la toartă, pur și simplu pentru că locuțiunea la toartă și-a restrâns treptat posibilitățile de combinare și a rămas legată aproape exclusiv de sfera semantică prieteniei. Opoziția la toartă riscă astfel să pară o construcție contradictorie - sau cel mult ironică. Așa cum arată dicționarele noastre, sensul vechi al
„Teșcherea la buzunar...“ by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/4735_a_6060]
-
la toartă și-a restrâns treptat posibilitățile de combinare și a rămas legată aproape exclusiv de sfera semantică prieteniei. Opoziția la toartă riscă astfel să pară o construcție contradictorie - sau cel mult ironică. Așa cum arată dicționarele noastre, sensul vechi al locuțiunii era însă unul mult mai general: „zdravăn, strașnic, strâns, tare” (DLR). Tot în Caragiale, în Conul Leonida față cu reacțiunea, apare îmbinarea „bătălie la toartă”. Probabil că uzul curent a remotivat expresia, legând-o nu atât de ideea de strângere
„Teșcherea la buzunar...“ by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/4735_a_6060]
-
instalează și vă notifică despre actualizări” (microsoft.com); „Această alertă va notifica asupra soldului disponibil în contul curent” (citibank.ro) etc. Cum se observă din exemplele de mai sus, conținutul notificării este introdus printr-o mare varietate de prepoziții și locuțiuni prepoziționale: asupra, despre, pentru, în legătură cu, cu privire la. Derutantă și aparent hibridă este situația în care în rolul destinatarului apare o siglă, de obicei fără articol și mărci de flexiune, care ar putea fi deci interpretată în primul moment fie ca obiect
Notificare by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/4751_a_6076]
-
chiulește de la sală nici măcar sâmbăta!” (cancan.ro) etc. Și mai răspândită este expresia verbală a trage de fiare (sau la fiare): imagine simplificatoare, dar sugestivă, a unora dintre exercițiile fizice practicate. Ironia formulei provine din legătura termenilor folosiți cu diferite locuțiuni vechi și populare și mai ales din nota depreciativă a metonimiei care transformă aparate moderne, sofisticate, în simple fiare. Exemplele din mass-media sunt numeroase: „J. trage de fiare chiar și pe caniculă: «Sportul îmi dă o stare de bine»” (Cancan
Fiare și pătrățele by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/5041_a_6366]
-
a privilegiat tocmai surpriza lexicală, cuvântul mai spectaculos, cu un inevitabil efect umoristic (urcarea presupune de obicei un obiect greu, voluminos, cerând un efort pe măsură!). În ultima vreme inovațiile semantice - sensurile și utilizările noi adăugate verbului a urca și locuțiunii a da jos - se extind contagios. Sper să nu avem, totuși, de ales doar între formele parțial asimilate, inevitabil hibride prin păstrarea grafiei originalului (a uploada, a downloada) și cele perfect integrate lexical (prin traducere), dar cam stridente prin concretețea
„Urcatul pe net“ by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/4712_a_6037]