314 matches
-
a 0,4375 euro, pe unitatea de productie minieră, pentru roci magmatice, roci metamorfice, calcare industriale și de construcții, dolomita, gresie și tufuri industriale; ... f) echivalentul în lei a 0,50 euro, pe unitatea de productie minieră, pentru argile, marne, loess, nisip și pietriș, nisip și roci caolinoase; ... g) echivalentul în lei a 0,6875 euro pe unitatea de productie minieră, pentru alabastru industrial, piatra ponce, sienite nefelinice, gips, cretă, nisip silicios, bentonita, nisip caolinos, ardezie și diatomită; ... h) echivalentul în
LEGEA MINELOR nr. 85 din 18 martie 2003 (*actualizată*) (aplicabilă începând cu data de 1 februarie 2014*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/256335_a_257664]
-
a 0,4375 euro, pe unitatea de producție minieră, pentru roci magmatice, roci metamorfice, calcare industriale și de construcții, dolomită, gresie și tufuri industriale; ... f) echivalentul în lei a 0,50 euro, pe unitatea de producție minieră, pentru argile, marne, loess, nisip și pietriș, nisip și roci caolinoase; ... g) echivalentul în lei a 0,6875 euro pe unitatea de producție minieră, pentru alabastru industrial, piatră ponce, sienite nefelinice, gips, cretă, nisip silicios, bentonită, nisip caolinos, ardezie și diatomită; ... h) echivalentul în
ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ nr. 102 din 14 noiembrie 2013 (*actualizată*) pentru modificarea şi completarea Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal şi reglementarea unor măsuri financiar-fiscale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/256107_a_257436]
-
a 0,4375 euro, pe unitatea de productie minieră, pentru roci magmatice, roci metamorfice, calcare industriale și de construcții, dolomita, gresie și tufuri industriale; ... f) echivalentul în lei a 0,50 euro, pe unitatea de productie minieră, pentru argile, marne, loess, nisip și pietriș, nisip și roci caolinoase; ... g) echivalentul în lei a 0,6875 euro pe unitatea de productie minieră, pentru alabastru industrial, piatra ponce, sienite nefelinice, gips, cretă, nisip silicios, bentonita, nisip caolinos, ardezie și diatomită; ... h) echivalentul în
LEGEA MINELOR nr. 85 din 18 martie 2003 (*actualizată*) (actualizată până la data de 1 ianuarie 2014*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/253406_a_254735]
-
cu tufișuri pe substrat calcaros (*situri importante pentru orhidee); ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 6220 *Pseudostepe cu iarbă și plante anuale de Thero-Brachypodietea; ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 6230 *Pajiști bogate în specii de Nardus, pe substraturile silicioase ale zonelor muntoase; ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 6240 *Pajiști stepice subpanonice; ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 6250 *Pajiști stepice panonice pe loess; ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 6260 *Pajiști panonice nisipoase; ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 6290 Stepe ponto-panonice vestice; ─────���───────────────────────────────────────────────────────────────────────── 62CO *Stepe ponto-sarmatice; ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 62DO Pajiști acidofile Oro-Moesiene; ───────────────────────────────────────────────────────���─────────────────────── 6410 Pajiști cu Molinia pe soluri calcaroase, turboase sau argilo-lemnoase (Molinion caeruleae); ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 6420 Pajiști umede cu ierburi înalte; ────────────────────────────────────────────────��────────────────────────────── 6430 Asociații de lizieră cu ierburi înalte
ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ nr. 57 din 20 iunie 2007(*actualizată*) privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/268845_a_270174]
-
cu tufișuri pe substrat calcaros (*situri importante pentru orhidee); ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 6220 *Pseudostepe cu iarbă și plante anuale de Thero-Brachypodietea; ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 6230 *Pajiști bogate în specii de Nardus, pe substraturile silicioase ale zonelor muntoase; ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 6240 *Pajiști stepice subpanonice; ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 6250 *Pajiști stepice panonice pe loess; ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 6260 *Pajiști panonice nisipoase; ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 6290 Stepe ponto-panonice vestice; ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 62CO *Stepe ponto-sarmatice; ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 62DO Pajiști acidofile Oro-Moesiene; ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 6410 Pajiști cu Molinia pe soluri calcaroase, turboase sau argilo-lemnoase (Molinion caeruleae); ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 6420 Pajiști umede cu ierburi înalte; ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 6430 Asociații de lizieră cu ierburi înalte
ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ nr. 57 din 20 iunie 2007(*actualizată*) privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/268846_a_270175]
-
de pătrați până la 4-5 ha. Stațiuni: Altitudine: mici, de 3-4 m până la 200-250 m, în Moldova. Clima: continentală, T = 11,5-100°C; P = 400-450 mm. Relief: teren plan, cu microdepresiuni, unde apa stagnează în timpul primăverii. Roci: terenuri salifere, nisipuri sau loessuri. Soluri: solonceacuri, cu concentrație mare de săruri și cu umiditate în exces, primăvara. Structura: Fitocenoze edificate de plante obligatoriu halofile, dintre care cele mai cunoscute sunt: Salicornia prostrata, Suaeda maritima, Bassia hirsuta, Aster tripolium ssp. pannonicus, Salsola soda, Pauccinellia limosa
PLANUL DE MANAGEMENT din 15 februarie 2016 al sitului ROSCI0221 Sărăturile din Valea Ilenei. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/280043_a_281372]
-
Moldova, Muntenia și Dobrogea. Suprafețe: Aproximativ 50-60 ha. Stațiuni: Altitudine: 50-200 m. Clima: T = 10,5-9,50° C; P = 450-500 mm. Relief: teren plan cu mici excavații unde se adună apa și după secare, concentrația sărurilor este mai mare. Roci: loess, depozite aluviale, în lunci. Soluri: solonețuri, solonceacuri sulfato-sodice, reavăne la suprafață și umede în profunzime. Structura: Deși majoritatea speciilor componente sunt plante de talie mică și mijlocie, putem diferenția două straturi ale vegetației. Stratul superior, de 30-35 cm, este alcătuit
PLANUL DE MANAGEMENT din 15 februarie 2016 al sitului ROSCI0221 Sărăturile din Valea Ilenei. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/280043_a_281372]
-
de cel mult 2-3 ha. Stațiuni: altitudine de 0-5 m în Dobrogea și Delta Dunării, până la 200 m în Moldova de Nord. Clima: temperată, T = 11,5-100° C; P = 400-500 mm. Relief: terenuri plane cu mici denivelări. Roci: depozite lutoase, loessuri, aluviuni. Soluri: solonceacuri sulfatclorurice, solonețuri, lăcoviști. Structura: Fitocenozele sunt edificate de specii moderat halofile, cu putere relativ mare de fixare a substratului. Cele mai frecvente plante sunt: Puccinellia limosa, P. convoluta, Aeluropus littoralis, Halimione pedunculata, Taraxacum bessarabicum, Carex distans, Atriplex
PLANUL DE MANAGEMENT din 15 februarie 2016 al sitului ROSCI0221 Sărăturile din Valea Ilenei. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/280043_a_281372]
-
cu tufișuri pe substrat calcaros (*situri importante pentru orhidee); ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 6220 *Pseudostepe cu iarbă și plante anuale de Thero-Brachypodietea; ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── �� 6230 *Pajiști bogate în specii de Nardus, pe substraturile silicioase ale zonelor muntoase; ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 6240 *Pajiști stepice subpanonice; ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 6250 *Pajiști stepice panonice pe loess; ───────────────────���─────────────────────────────────────────────────────────── 6260 *Pajiști panonice nisipoase; ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 6290 Stepe ponto-panonice vestice; ────────────────────────────────────────────────────────────────────���────────── 62CO *Stepe ponto-sarmatice; ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 62DO Pajiști acidofile Oro-Moesiene; ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 6410 Pajiști cu Molinia pe soluri calcaroase, turboase sau argilo-lemnoase (Molinion caeruleae); ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 6420 Pajiști umede cu ierburi înalte; ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 6430 Asociații de lizieră cu ierburi înalte
ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ nr. 57 din 20 iunie 2007(*actualizată*) privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/271858_a_273187]
-
existența unei structuri de administrare. 2.4. Inventarierea resurselor abiotice 2.4.1. Elemente de geologie și potențial geologic Din punct de vedere geologic, substratul petrografic este constituit numai din roci sedimentare. Principalele formațiuni sunt: a) depozite loessoide formate pe loessuri; ... b) depozite alcătuite din marne, argile, gresii, nisipuri, molasă; ... c) depozite din gresii, marne. ... 2.4.2. Caracteristici geomorfologice și potențialul geomorfologic Din punct de vedere geomorfologic, Rezervația Naturală Codrul secular Runc este situată în regiunea de dealuri și podișuri
PLANUL DE MANAGEMENT din 12 februarie 2016 al Rezervaţiei Naturale Codrul secular Runc. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/269583_a_270912]
-
6220 *Pseudo-stepă cu ierburi și specii anuale (Thero-Brachypodietea) 6230 *Pajiști cu Nardus, cu mare diversitate de specii, dezvoltate pe substraturi silicioase în zone montane (și submontane, în Europa continentală) 6240 *Pajiști de stepa sub-panonice 6250 *Pajiști de stepa panonice pe loess 6260 *Stepe panonice nisipoase 6270 *Pajiști xerofile până la mezofile bogate în specii din zonele joase finoscandinave 6280 *Pajiște calcifila stepică de tip alvar nordic pe șisturi calcaroase precambriene 63. Păduri sclerofile pășunate (dehesas) 6310 Dehesas cu Quercus spp. sempervirescent 64
jrc3353as1997 by Guvernul României () [Corola-website/Law/88511_a_89298]
-
ce conține în principal aminoacizi, peptide și proteine. Poate să conțină impurități constituite în principal din carbohidrați și lipide alături de cantități mai mici de diverse substanțe organice de origine biologică Agent de întreținere a pielii Substanțe prezente în stare naturală, loess. Sediment mineral mobil Absorbant/agent de afânare Lonicera Caprifolium Extract este un extract din flori de caprifoi, Lonicera caprifolium, Caprifoliaceae Agent astringent /agent de mascare Lonicera Japonica Extract este un extract din flori de Lonicera japonica, Caprifoliaceae Agent de întreținere
32006D0257-ro () [Corola-website/Law/294764_a_296093]
-
o perioadă de 70 de ani, la Tecuci de 9,8 °C. Temperatura medie a verii este de cuprinsă între 21 °C la Tecuci și 21,3 °C la Galați. În condițiile de climă menționate, pe un strat alcătuit din loess care ocupă cea mai mare suprafață, ca și din nisip pe valea Bârladului, s-a instalat o vegetație ierboasă tipic de stepă, care apare astăzi numai pe terenurile unde nu se practică agricultura. Vegetația reprezintă rezultatul interacțiunii ariilor de influență
Tecuci () [Corola-website/Science/296974_a_298303]
-
Depozitele de vârstă Cuaternară (depozite deltaice ce aparțin etajelor Pleistocen-Holocen - 1,8-0,01 milioane de ani) sunt alcătuite, la bază, dintr-un strat de argile roșii-carămizii urmate de o succesiune de strate de pietrișuri, nisipuri, siltite, argile și strate de loess, iar la partea superioară se dispun aluviuni de origine fluviatilă și fluvio-lacustră. (Mutihac V., 1990; Ionesi L, 1994) Delta Dunării, situată în partea de N-V a Mării Negre (între 44˚46’00” lat. N - platforma Bugeac, 45˚40’00” lat.
Delta Dunării () [Corola-website/Science/296761_a_298090]
-
munți joși, tociți, înconjurați de propriile dezagregate/pedimente (în Masivul Dobrogei de Nord), depresiuni tectonice de tip golf (în Dealurile de Vest), depresiuni de contact (în Depresiunea colinara a Transilvaniei, Podișul Moldovei), depresiuni endoreice (pe calcare în Podișul Mehedinți; pe loess în Podișul Dobrogei de Sud). Importante, în peisajul actual, sunt terasele care au fost utilizate ca suport al sitului așezărilor umane și al căilor de comunicație. Depresiunea colinară a Transilvaniei prezintă un fundament carpatic puternic faliat și scufundat, ale cărui
Geografia României () [Corola-website/Science/296815_a_298144]
-
messiniene, când Mediterana și bazinul Pontic se goliseră de ape. În Neozoic sedimente mai recente, fluviatile, continentale și eoliene, au acoperit podișurile și câmpiile, fiind la rândul lor erodate de topirea postglaciară de acum 12-9000 de ani. Printre aceste sedimente, loess-ul. Rocele cele mai vârstnice, din orogeneza hercinică de vârstă paleozoică, apar în Munții Măcinului. Prin poziția geografică, România, se încadrează în zona de climă temperată fiind situată într-un sector de trecere de la caracteristicile climatice oceanice la cele continentale
Geografia României () [Corola-website/Science/296815_a_298144]
-
paralele de 45°31-45°52, latitudine nordică și meridianele de 27°31-27°34, longitudine estică. Administrativ, centrele viticole ale podgoriei Ivești aparțin județului Galați. Substratul litologic diferă în funcție de centrul viticol: la Ivești predomina nisipurile eoliene holocene, la Tecuci depozitele de loess și nisipurile eoliene din holocenul inferior, iar la Corod loessul și depozitele loesoide levantine, respectiv pleistocene. Tipurile de sol: psamosoluri la Ivești; cernoziomuri cambice și psamosoluri la Tecuci; cernoziomuri cambice la Corod. Climatul este temperat-continentala, cu nuanțe de ariditate. Este
Comuna Ivești, Galați () [Corola-website/Science/301215_a_302544]
-
27°31-27°34, longitudine estică. Administrativ, centrele viticole ale podgoriei Ivești aparțin județului Galați. Substratul litologic diferă în funcție de centrul viticol: la Ivești predomina nisipurile eoliene holocene, la Tecuci depozitele de loess și nisipurile eoliene din holocenul inferior, iar la Corod loessul și depozitele loesoide levantine, respectiv pleistocene. Tipurile de sol: psamosoluri la Ivești; cernoziomuri cambice și psamosoluri la Tecuci; cernoziomuri cambice la Corod. Climatul este temperat-continentala, cu nuanțe de ariditate. Este și ea prezenta prin AVICOLA Bucesti profilata pe găini ouătoare
Comuna Ivești, Galați () [Corola-website/Science/301215_a_302544]
-
dinspre nord-est, caracteristic fiind Crivățul. Temperatura medie anuală este de 10,5-11 °C precipitațiile medii însumează 450-500 mm/an. Nebulozitatea este redusă în timpul verii, cu o medie de de peste 125 zile senine în timpul anului. Structura geologică aparține depozitelor cuaternare, predominând loessul. În ce privește flora și fauna, acestea sunt caracteristice stepei. Vegetația este predominant erbacee, predominând graminaceele leguminoasele și rozaceele, în vreme ce fauna este cea caracteristică celei de câmpie, cu mamifere, păsări și insecte specifice. Rețeaua hidrografică este formată de pânza freatică ce dă
Amara () [Corola-website/Science/301228_a_302557]
-
vaste conuri aluvionare, aduse de râurile carpatice în pleistocenul superior-holocen. Cîmpiile înalte au devenit uscat în mod succesiv în Pleistocen iar câmpiile joase și luncile în Holocen. Astfel, ele sunt alcătuite la suprafață, în câmpiile înalte, din nisipuri, pietriș și loess (fiind neinundabile), iar în câmpiile joase din aluviuni recente. Localitatea Frumușeni se află într-o câmpie piemontana, înaltă, fiind o continuare evidență a dealurilor Lipovei. Rețeaua hidrogafică este puternic influențată de răul Mureș (187 m3/s debit multianual), fiind formată
Frumușeni, Arad () [Corola-website/Science/300291_a_301620]
-
de procese de eroziune și acumulare fluvială, care au loc de-a lungul albiilor, dar și de procese caracteristice suprafețelor orizontale interfluviale ("tasarea, sufoziunea") sau frunților de terase ("pluviodenudarea"). Procesele de tasare și sufoziune se manifestă în spatiile acoperite cu loess și dau naștere unor crovuri. în această câmpie crovurile sunt într-o fază incipientă, luând naștere pe suprafețele unde apa din precipitații sau din zăpadă stagneaza pentru mai multă vreme. Pe frunțile teraselor sunt caracteristice procesele de ravenare, mai ales
Comuna Brazi, Prahova () [Corola-website/Science/301648_a_302977]
-
ripple-marks, se întâlnesc pe nisipurile plajelor și în deșerturi; apar datorită acțiunii unui curent de aer sau de apă. Se pot distinge ripple-marks-uri asimetrice (produse de curenții cu viteză și direcție oscilantă) și simetrice (curenții au viteză și direcții constante). Loessul constituie o rocă detritică, alcătuită din particule foarte fine, cu dimensiuni de ordinul zecimilor și sutimilor de milimetru, prezentându-se în stare uscată sub aspectul unei roci prăfoase, ușor cimentată, cu structură afânată. Datorită culorii sale brun-roscată-galbuie, loessul a primit
Relief petrografic () [Corola-website/Science/300770_a_302099]
-
direcții constante). Loessul constituie o rocă detritică, alcătuită din particule foarte fine, cu dimensiuni de ordinul zecimilor și sutimilor de milimetru, prezentându-se în stare uscată sub aspectul unei roci prăfoase, ușor cimentată, cu structură afânată. Datorită culorii sale brun-roscată-galbuie, loessul a primit denumirea și de pământ galben. Termenul de loess sau löss este german (löse), în traducere explicativă însemnând material sfărâmicios și afânat, care se desface ușor. Mineralogic este alcătuit din cuarț, argilă, calcar. În masa lui se afla goluri
Relief petrografic () [Corola-website/Science/300770_a_302099]
-
foarte fine, cu dimensiuni de ordinul zecimilor și sutimilor de milimetru, prezentându-se în stare uscată sub aspectul unei roci prăfoase, ușor cimentată, cu structură afânată. Datorită culorii sale brun-roscată-galbuie, loessul a primit denumirea și de pământ galben. Termenul de loess sau löss este german (löse), în traducere explicativă însemnând material sfărâmicios și afânat, care se desface ușor. Mineralogic este alcătuit din cuarț, argilă, calcar. În masa lui se afla goluri verticale denumite cornevine, considerate urme ale rădăcinilor plantelor ierboase . Este
Relief petrografic () [Corola-website/Science/300770_a_302099]
-
suferă o scoarță de alterare de tip eluvial, de pe cumpenele de ape și versanții cu înclinări mici) - fluvio-glaciară (din acumulările fluvio-glaciare de la periferia calotelor de gheață, unde au acționat intens apele provenite din topirea ghețarilor) Ținând seama de geneza diversificată, loessul se clasifică în următoarele tipuri: - eolian, existent în general de-a lungul văilor, pe terase și pe versanți - aluvial situat în cadrul văilor propriu-zise și pe unele terase mai vechi - fluvio-glaciar situat în zonele marilor câmpii deltaice și fluvio-glaciare - deluvial existent
Relief petrografic () [Corola-website/Science/300770_a_302099]