318 matches
-
a dat în 1662 forma actuală. Rigla de calcul este alcătuită dintr-o riglă fixă pe care se marchează două scări logaritmice, dintr-o riglă mobilă (rigletă) care culisează într-un șanț al riglei fixe, având și acesta două scări logaritmice și dintr-un cursor cu 1 - 3 fire reticulare care ușurează aprecierea fracțiunilor de diviziuni. Principiul de funcționare se bazează pe folosirea segmentelor proporționale cu logaritmii numerelor de la 1 la 10, sau cu logaritmii unor funcții transcendente, care fiind marcați
Riglă de calcul () [Corola-website/Science/326712_a_328041]
-
valoare fi. Algoritmii folosiți pentru ștergere sunt în funcție de tipul de tabelă: pentru tabelă neordonată - algoritmul de căutare este liniar; pentru tabelă ordonată - algoritmul de căutare este binar, iar relația dintre numărul de termeni comparați și numărul total de linii este logaritmică. Pentru a șterge mai multe linii se poate folosi secvența. Prin care se șterg acele linii din tabel pentru care condiția definită de expresia logică cond este îndeplinită. Pentru a șterge linii adiacente ce au conținut similar se folosește secvența
APLICAŢII INTEGRATE PENTRU ÎNTREPRINDERI Note de curs - laborator by Culea George, Găbureanu Cătălin () [Corola-publishinghouse/Science/285_a_543]
-
dB microvolți/m (50 microvolți/m) în banda de frecvență de 30 la 75 MHz și de 34 până la 45 dB microvolți/m (50 până la 180 microvolți/m) în banda de frecvență de 75 la 400 MHz, această limită crescând logaritmic (linear) cu frecvența peste 75 MHz, așa cum se prezintă în apendicele 1 la prezenta anexă. În banda de frecvență 400 la 1000 MHz, limita rămâne constantă la 45 dB microvolți/m (180 microvolți/m). 6.2.2.2. Dacă măsurătorile
jrc2750as1995 by Guvernul României () [Corola-website/Law/87905_a_88692]
-
dB microvolți/m (160 microvolți/m) în banda de frecvență de la 30 la 75 MHz și de 44 la 55 dB microvolți/m (160 la 562 microvolți/m) în banda de frecvență de la 75 la 400 MHz, această limită crescând logaritmic (linear) cu frecvența peste 75 MHz, așa cum se prezintă în apendicele 2 la prezenta anexă. În banda de frecvență de la 400 la 1000 MHz, limita rămâne constantă la 55 dB microvolți/m (562 microvolți/m). 6.2.2.3. În
jrc2750as1995 by Guvernul României () [Corola-website/Law/87905_a_88692]
-
dB microvolți/m (16 microvolți/m) în banda de frecvență de 30 la 75 MHz și de 24 până la 35 dB microvolți/m (16 până la 56 microvolți/m) în banda de frecvență de 75 la 400 MHz, această limită crescând logaritmic (linear) cu frecvența peste 75 MHz, așa cum se prezintă în apendicele 3 la prezenta anexă. În banda de frecvență de la 400 la 1000 MHz limita rămâne constantă la 35dB microvolți/m (56 microvolți/m). 6.3.2.2. Dacă măsurătorile
jrc2750as1995 by Guvernul României () [Corola-website/Law/87905_a_88692]
-
dB microvolți/m (50 microvolți/m) în banda de frecvență de 30 la 75 MHz și de 34 până la 45 dB microvolți/m (50 până la 180 microvolți/m) în banda de frecvență de 75 la 400 MHz, această limită crescând logaritmic (linear) cu frecvența peste 75 MHz, așa cum se prezintă în apendicele 4 la prezenta anexă. În banda de frecvență 400 la 1000 MHz limita rămâne constantă la 45 dB microvolți/m (180 microvolți/m). 6.3.2.3. În cazul
jrc2750as1995 by Guvernul României () [Corola-website/Law/87905_a_88692]
-
măsurătorile se fac prin metoda descrisă în anexa VII, limitele de referință pentru radiații sunt de 64 până la 54 dB microvolți/m (1 600 până la 500 microvolți/m) în banda de frecvență de 30 la 75 MHz, această limită descrescând logaritmic (linear) și de 54 până la 65 dB microvolți/m (500 până la 1 800 microvolți/m) în banda de frecvență de 75 la 400 MHz, această limită crescând logaritmic (linear) cu frecvența peste 75 MHz, așa cum se prezintă în apendicele 5
jrc2750as1995 by Guvernul României () [Corola-website/Law/87905_a_88692]
-
în banda de frecvență de 30 la 75 MHz, această limită descrescând logaritmic (linear) și de 54 până la 65 dB microvolți/m (500 până la 1 800 microvolți/m) în banda de frecvență de 75 la 400 MHz, această limită crescând logaritmic (linear) cu frecvența peste 75 MHz, așa cum se prezintă în apendicele 5 la prezenta anexă. În banda de frecvență 400 la 1000 MHz limita rămâne constantă la 65 dB microvolți/m (1 800 microvolți/m). 6.5.2.2. În
jrc2750as1995 by Guvernul României () [Corola-website/Law/87905_a_88692]
-
Dacă măsurătorile se fac prin metoda descrisă în anexa VIII, limitele de referință pentru radiații sunt de 54 până la 44 dB microvolți/m (500 până la 160 microvolți/m) în banda de frecvență de 30 la 75 MHz, această limită descrescând logaritmic (linear) cu frecvența peste 30 MHz și de 44 până la 55 dB microvolți/m (160 până la 560 microvolți/m) în banda de frecvență de 75 la 400 MHz, această limită crescând logaritmic (linear) cu frecvența peste 75 MHz, așa cum se
jrc2750as1995 by Guvernul României () [Corola-website/Law/87905_a_88692]
-
de 30 la 75 MHz, această limită descrescând logaritmic (linear) cu frecvența peste 30 MHz și de 44 până la 55 dB microvolți/m (160 până la 560 microvolți/m) în banda de frecvență de 75 la 400 MHz, această limită crescând logaritmic (linear) cu frecvența peste 75 MHz, așa cum se prezintă în apendicele 6 la prezenta anexă. În banda de frecvență 400 la 1 000 MHz limita rămâne constantă la 55 dB microvolți/m (560 microvolți/m). 6.6.2.2. La
jrc2750as1995 by Guvernul României () [Corola-website/Law/87905_a_88692]
-
sarcinii precum și interacțiunii între sisteme. Nu este necesară efectuarea unei încercări de omologare de tip pentru fenomene de conducție tranzitorii. Apendice 1 Limite de referință a interferențelor de bandă largă emise de vehicule Distanță antenă-vehicul: 10 m Frecvență (MHz) - scară logaritmică Vezi anexa I, pct. 6.2.2.1 Apendice 2 Limite de referință a interferențelor de bandă largă produse de vehicule Distanță antenă-vehicul: 3 m Frecvență (MHz) - scară logaritmică Vezi anexa I, pct. 6.2.2.2 Apendice 3 Limite
jrc2750as1995 by Guvernul României () [Corola-website/Law/87905_a_88692]
-
largă emise de vehicule Distanță antenă-vehicul: 10 m Frecvență (MHz) - scară logaritmică Vezi anexa I, pct. 6.2.2.1 Apendice 2 Limite de referință a interferențelor de bandă largă produse de vehicule Distanță antenă-vehicul: 3 m Frecvență (MHz) - scară logaritmică Vezi anexa I, pct. 6.2.2.2 Apendice 3 Limite de referință a interferențelor de bandă îngustă produse de vehicule Distanță antenă-vehicul: 10 m Frecvență (MHz) - scară logaritmică Vezi anexa I, pct. 6.3.2.1 Apendice 4 Limite
jrc2750as1995 by Guvernul României () [Corola-website/Law/87905_a_88692]
-
largă produse de vehicule Distanță antenă-vehicul: 3 m Frecvență (MHz) - scară logaritmică Vezi anexa I, pct. 6.2.2.2 Apendice 3 Limite de referință a interferențelor de bandă îngustă produse de vehicule Distanță antenă-vehicul: 10 m Frecvență (MHz) - scară logaritmică Vezi anexa I, pct. 6.3.2.1 Apendice 4 Limite de referință a interferențelor de bandă îngustă produse de vehicule Distanță antenă-vehicul: 3 m Frecvență (MHz) - scară logaritmică Vezi anexa I, pct. 6.3.2.2 Apendice 5 Subansamblu
jrc2750as1995 by Guvernul României () [Corola-website/Law/87905_a_88692]
-
îngustă produse de vehicule Distanță antenă-vehicul: 10 m Frecvență (MHz) - scară logaritmică Vezi anexa I, pct. 6.3.2.1 Apendice 4 Limite de referință a interferențelor de bandă îngustă produse de vehicule Distanță antenă-vehicul: 3 m Frecvență (MHz) - scară logaritmică Vezi anexa I, pct. 6.3.2.2 Apendice 5 Subansamblu electric/electronic Limite de referință de bandă largă Frecvență (MHz) - scară logaritmică Vezi anexa I, pct. 6.5.2.1 Apendice 6 Subansamblu electric/electronic Limite de referință de
jrc2750as1995 by Guvernul României () [Corola-website/Law/87905_a_88692]
-
de referință a interferențelor de bandă îngustă produse de vehicule Distanță antenă-vehicul: 3 m Frecvență (MHz) - scară logaritmică Vezi anexa I, pct. 6.3.2.2 Apendice 5 Subansamblu electric/electronic Limite de referință de bandă largă Frecvență (MHz) - scară logaritmică Vezi anexa I, pct. 6.5.2.1 Apendice 6 Subansamblu electric/electronic Limite de referință de bandă îngustă Frecvență (MHz) - scară logaritmică Vezi anexa I, pct. 6.6.2.1 Apendice 7 Model de marcă de omologare CEE de
jrc2750as1995 by Guvernul României () [Corola-website/Law/87905_a_88692]
-
3.2.2 Apendice 5 Subansamblu electric/electronic Limite de referință de bandă largă Frecvență (MHz) - scară logaritmică Vezi anexa I, pct. 6.5.2.1 Apendice 6 Subansamblu electric/electronic Limite de referință de bandă îngustă Frecvență (MHz) - scară logaritmică Vezi anexa I, pct. 6.6.2.1 Apendice 7 Model de marcă de omologare CEE de tip SAE care poartă marca de omologarea CEE de tip de mai sus este un dispozitiv care a fost omologat în Germania (e1
jrc2750as1995 by Guvernul României () [Corola-website/Law/87905_a_88692]
-
baboiule, poate te sucești! Bine? Fuguța! Trap-trap-trap! Pârtieee! Offf, Doamne...! Vierme bombăne, dar nu prea are de ales. Pleacă și revine ascultător, într-un suflet, aducând ceea ce i se ceruse. Bravo, băi! Bravo! îl gratulează Nae, al cărui chef săltase logaritmic, viguros, după doar două pahare țepene, de dinamită. Altă viață...! Băiat iute, Adrianus, fraților! Ager ca spirtu' și descurcăreț! Meseriaș! Să n-am parte de tine, Boss, dac-oi minți! Să n-am parte, odată. Să n-am parte, de
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
Potențialul complex al mișcării este definit prin: Considerând exprimarea numărului complex în coordonate polare , expresia potențialului complex devine: permițând astfel determinarea potențialului vitezei și funcției de curent: (3.2) Liniile echipotențiale și liniile de curent reprezintă două familii de spirale logaritmice ortogonale. 3.2.2. Interfața de lucru Interfața grafică de lucru pentru studiul mișcării potențiale plane generate de un sistem sursă-vârtej este prezentată în figura 3.2. Se observă prezența celor 6 module caracteristice: modulul Flow Definition, modulul Flow Parameters
PFSIM : Simularea numerică a mişcărilor potenţiale by Dănuţ Zahariea () [Corola-publishinghouse/Science/91506_a_93190]
-
de volumul V izolat de camera ovală și unele dintre roțile eliptice ale unui angrenaj eliptic, caracteristică utilizată la construcția unor debitmetre de fluide (Figura 12.g). În mod similar, alte efecte geometrice cum ar fi: spirala lui Arhimede, spirala logaritmică, linia și suprafețele elicoidale, parabola și paraboloidul, triunghiul Rëllo, panglica Mobius, sfera, hiperbola și hiperboloidul, forma pulverulentă, etc. sunt larg folosite în rezolvarea unor probleme tehnice. În cărțile Fundamentele creației tehnice ([5]) și Inventica practică ([11]) sunt prezentate câteva zeci
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
în cazul unui pendul gravitațional sau elastic aflat într-un mediu vâscos. Distingem trei cazuri, după cum rădăcinile ecuației caracteristice sunt complexe conjugate, reale distincte sau confundate. I.4.2. Oscilații amortizate pseudoperiodice Logaritmul natural al acestui raport se numește decrement logaritmic. Spre deosebire de coeficientul dc amortizare, decrementul logaritmic D este adimensional și caracterizează de asemenea gradul de amortizare a oscilațiilor. Cu ajutorul lui se poate compara gradul de amortizare a oscilațiilor de naturi diferite (mecanice, electrice, acustice etc.). O măsură a duratei oscilațiilor
OSCILAȚII MECANICE by AURORA AGHEORGHIESEI () [Corola-publishinghouse/Science/344_a_618]
-
elastic aflat într-un mediu vâscos. Distingem trei cazuri, după cum rădăcinile ecuației caracteristice sunt complexe conjugate, reale distincte sau confundate. I.4.2. Oscilații amortizate pseudoperiodice Logaritmul natural al acestui raport se numește decrement logaritmic. Spre deosebire de coeficientul dc amortizare, decrementul logaritmic D este adimensional și caracterizează de asemenea gradul de amortizare a oscilațiilor. Cu ajutorul lui se poate compara gradul de amortizare a oscilațiilor de naturi diferite (mecanice, electrice, acustice etc.). O măsură a duratei oscilațiilor amortizate este inversul coeficientului de amortizare
OSCILAȚII MECANICE by AURORA AGHEORGHIESEI () [Corola-publishinghouse/Science/344_a_618]
-
puncte). Fig. II.3. Modelul de piață (adaptat după Ghilic Micu Bogdan, op. cit., p. 116). Pe baza metodei celor mai mici pătrate, se determină funcția de regresie care ajustează seria de date empirice, și care poate fi neliniară (parabolică exponențială, logaritmică, logistică) sau liniară, cazul cel mai frecvent întâlnit. Ecuația dreptei de regresie are următoarea formă: (3), în care: t momentul la care se fac măsurătorile celor două variabile ri și rp; d dreapta de regresie. rti rentabilitatea titlului i la
[Corola-publishinghouse/Science/1466_a_2764]
-
de lemn perforat (“card” sau cartelă găurită) ținute împreună prin sfori. În 1822 englezul Charles Babbage și-a propus să construiască o mașină de calcul bazată pe aburi de dimensiunea unei camere, capabilă să calculeze tabele de numere, precum cele logaritmice. A primit bani de la guvern pt. proiect (important pentru tabelele de navigație). Mașina era destinată calculului tabelelor pentru navigație și urma sa folosească metoda diferențelor finite. Babbage a început să-și proiecteze „Mașina analitică” în 1837, dar nu a reușit
Arhitectura Calculatoarelor by Cristian Zet () [Corola-publishinghouse/Science/329_a_567]
-
metacarp al girafei sau al berbecului; frunzele lanceolate, ovoidate și cordiforme reprezintă transformări radiale ale unora În altele, nervurile frunzelor funcționînd ca un frumos sistem de coordonate izogonale; cochilia dreaptă și conică a ordinului pteropodelor poate fi preschimbată „ În spirala logaritmică a nautiloidelor” printr-o operație matematică simplă. Iar craniile majorității mamiferelor, inclusiv cele umane, pot fi explicate drept deformări matematice, de la un model la altul 21. PÎnă la sfîrșit, simpla morfologie n-a putut satisface exigențele lui Thompson. Acest savant
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
făcut obiectul unor studii aprofundate (58) care au folosit tehnici speciale de fotografiere a canalelor formate și microscopia optică și cu birefringență pentru studiul histologic al țesutului traversat de fasciculul LASER. S-a putut astfel constata că adâncimea canalelor crește logaritmic cu timpul (durata pulsației). Măsurătorile de presiune au arătat apariția unor gradiente în timpul pulsației LASER, care corespund cu formarea canalelor, precum și cu colapsuri locale sau parțiale ale acestora. Creșterea duratei pulsației are un efect mic asupra grosimii de țesut ce
Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică () [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]