402 matches
-
de marcă, fapt ce îl determină să se întrebe dacă nu cumva acest lucru ține de o anume fatalitate ce marchează gândirea din acest spațiu 440. Într-un alt studiu, publicat mult mai recent, prilejuit de omagierea lui Ștefan Lupașcu, logicianul ieșean reia această idee, identificând o "propensiune către contradictoriu" și o "gândire favorabilă antinomicului" în logica și filosofia românească 441. Angela Botez sesizează, de asemenea, preocuparea semnificativă a unora dintre filosofii români pentru problema antinomiei 442 și vorbește chiar despre
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
Perspectiva în care se situează este aceea a logicii dialectice. Mai exact, el urmărește determinarea specificului logic al gândirii dialectice. Este vorba de găsirea legilor logice pe baza cărora funcționează gândirea dialectică, în raport cu legile logicii formale clasice 578. Prin aceasta, logicianul și filosoful român considera că pot fi puse bazele pentru un Novum organon dialecticum 579, replică la organonul clasic aristotelic, în baza căruia ar putea fi interpretate fenomenele complexe cercetate de știința contemporană, dar și legile logicii formale, clasice și
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
din pricină că poetul gândea în cheia politicii românești, pe când fruntașul Junimii în cheia interesului personal, vădind o ciudată inapetență pentru gândirea politică profundă. Istoria, nu numai cea literară, înclină să creadă că Maiorescu a fost nu doar strălucitul critic literar și logician, ci și un om politic de prim-plan. Și argumente factologice, de suprafață, sunt: Maiorescu a fost ales deputat, în mai 1871, pe 7 aprilie este desemnat ministru al Cultelor și Instrucțiunii Publice, pe 1 mai numit agent diplomatic la
[Corola-publishinghouse/Science/1562_a_2860]
-
cele două tipuri de autoritate, Bochenski scria: Un om care se supune unei autorități de solidaritate se simte liber; în schimb, autoritatea de sancționare funcționând întotdeauna prin constrângere, ea îi răpește subiectului libertatea 71. Ar trebui amintit faptul că, pentru logicianul polonez, autoritatea deontică (indiferent de tip) presupune din partea subiectului o anume renunțare la libertate, de vreme ce, recunoscând autoritatea purtătorului, el îl lasă pe acesta să hotărască în locul său. De aici și pericolul unei obediențe prelungite, care ar putea să mențină subiectul
by EMIL STAN [Corola-publishinghouse/Science/991_a_2499]
-
Petre Botezatu. Este unul dintre oamenii care mi-au marcat viața, cariera. În 1970, tocmai se titularizase pe post de lector, preda cursul de istoria logicii. Era elegant, un bărbat frumos, inteligent și fetele erau îndrăgostite de el. Epistemolog și logician prin formație, venea alături de ceilalți colegi de la catedră la cursurile lui Petre Botezatu. I-am urmărit cariera. A luat Premiul Academiei în 1982 pentru contribuția la lucrarea Teoria cunoașterii științifice și a fost conducător de doctorat. După 1990, m-a
[Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
și ele Împărțite În cel puțin două tipuri: semialgoritmice și euristice. Metodele euristice Îndeamnă, prin urmare, la căutări independente, la investigații personale, lăsând libertate subiectului să aleagă el Însuși operațiile necesare găsirii soluțiilor la problemele de rezolvat. Sunt și autori logicieni, psihopedagogi și practicieni, Înclinați să Împartă metodele În funcție de operațiile logice dominante În parcurgerea drumului de la necunoaștere la cunoaștere, de unde: metode de analiză (analitice) și metode de sinteză (sintetice), metode globale și parțiale, metode empirice (inductive) și metode teoretice (deductive), metode
[Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
interbelice. De altfel, George Racoveanu reia unele articole ale lui Nae Ionescu din „Cuvântul”, publică o serie de amintiri și evocări ale personalității acestuia, iar numărul 33-34 din 1965 este dedicat în întregime comemorării a 25 de ani de la dispariția logicianului. Colaborator statornic este, ca odinioară la periodicul lui Nae Ionescu, Mircea Eliade, aici cu articole, fragmente de memorii și recenzii strict literare (reia rubrica „Glossarium”), evitând o angajare directă în controversele politice ale vremii. Acestea cunosc o largă abordare în
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286617_a_287946]
-
toată viața cu acest dușman, a însemnat pentru el necesitate și lege. Evoluția spirituală a lui Nietzsche a gravitat nemijlocit în jurul raportului său cu Socrate. Nietzsche i-a purtat lui Socrate o ură drăgăstoasă (E. Bertram). Nietzsche a fost împotriva logicianului, iluministului, non-misticului, optimistului, trădătorului tragediei în favoarea dialecticii, toate, calități ale lui Socrate. În prezența lui Socrate îl cuprinde o "neliniște uriașă". Își pune problema identității celui care îndrăznise să nege esența spiritului grecesc, care a desăvârșit autodistrugerea grecilor. Interpreta socratismul
Datoria împlinită by Mihai Pricop [Corola-publishinghouse/Science/1391_a_2633]
-
și certuri umane, adevărul este simplu pretext, gogoașă înfoiată bună de închis gura naivilor, praf simandicos aruncat cu grație teoretică în ochii credulilor. Și de aceea, e mai bine să învățăm cum să facem uz de acele tertipuri logice cărora logicienii le spun petitio principii (te învîrți în cerc lăsînd impresia că descoperi un lucru pe care de fapt îl știai de la bun început), argumentum ad hominem (nu ataci ideea adversarului, ci persoana lui), argumentum ad verecundiam (manipulezi adversarul profitînd de
Ticăloasa fire by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/8928_a_10253]
-
Idiomurile nu pot fi traduse integral unul în altul, așa cum un poet nu poate fi mutat dintr-o limbă în alta. Ideea că partea inefabilă a unei limbi e insignifiantă și lesne de înlăturat nu o poate avea decît un logician sau un adept al filosofiei analitice. Logosul e cunabula verborum (leagănul cuvintelor), vorba lui Augustin, și nu o unealtă sintactică cu care construim silogisme. Francezii spun la sertar tiroir (cutia de care tragi, de la tirer = a trage), iar nemții spun
Cunabula verborum by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/4875_a_6200]
-
Canalul Panama, dar datorită climei dificile, erorilor financiare și speculațiilor bursiere, compania respectivă a dat faliment, proiectul fiind abandonat în 1889 (canalul a fost încheiat de S.U.A.). MIERCURI, 8 DECEMBRIE GEORGE BOOLE În 1864 a murit George Boole. Matematician și logician, el este creatorul logii matematice, pe care a redus-o la un tip de algebră simplă și practică, algebra booleană (care stă la baza circuitelor calculatoarelor moderne). Principalele sale lucrări sunt „Cercetare asupra legilor gândirii“ (1854), „Tratat despre ecuațiile diferențiale
Agenda2004-49-04-stiri () [Corola-journal/Journalistic/283135_a_284464]
-
dicto secundum quid ad dictum simpliciter. De vină e, cu siguranță, și precaritatea studiului limbii latine (a limbilor clasice, în general) în școli. Dar și, de ce să n-o spunem, faptul că aceste tipare aparțin, în fond, jargonului profesional al logicienilor. Și alte științe își au codificările lor specifice, pe care, noi, ceilalți, le privim, de obicei, ca pe simple metafore și le explicăm bătrânește, apelând la tot soiul de false friends (cine știe, de pildă, ce vasăzică, în matematică, o
Nimic despre poezie by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/3692_a_5017]
-
în acest volum inițial din cele patru promise, cu nume într-adevăr grele: de la cronicarii Ureche și Costin la eruditul Cantemir, la poliglotul Nicolae Milescu (a cărui celebră călătorie în China se dovedește una aproape turistică), la istoricul Bălcescu, la logicianul Maiorescu sau la botanistul Dimitrie Brândză. Pe scurt, o întreagă istorie culturală de margine. Fiindcă nici una din dovezile puse pe tapet de Alexandru Dobrescu nu descalifică, la urma urmei, pe nimeni. Cu atât mai mult cu cât e vorba mai
Să nu se mai întâmple! by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/9287_a_10612]
-
dori să evoc și alt episod, deloc anodin. În 1956 am primit un telefon de la V. Papilian! Fusese eliberat din închisoare, m-a invitat ca să-mi vorbească (venise, temporar, în București, unde avea o fiică măritată, cred, cu Radu Stoichiță, logicianul). Mi-a spus că s-a cunoscut în închisoare cu tatăl meu (care murise, în 1954, în post-detenția Canalului), l-a contactat auzindu-i numele, pe care l-a legat de „Nuvela” mea, tata s-a bucurat în acel infern
O viață puțin cunoscută - Interviu cu Doamna Prof. univ. dr. doc. Tatiana Slama-Cazacu by Ilie Rad () [Corola-journal/Journalistic/5724_a_7049]
-
întrebarea mea inițială. Singurul răspuns care mi-a venit în minte ține de păcatul originar al criticii noastre: În critică românească, la început n-a fost cuvîntul, ci ideile maioresciene. Se știe că primul nostru critic a fost filosof și logician. Critică lui era metalingvistica. Deși a făcut unele observații referitoare la limba (batjocorea sarcastic diminutivele romanticilor), critică lui a rămas ideologică, abstractă, sprijinită pe cîteva concepte clare (autonomia esteticului, între ele) de natură teoretică. Maiorescu n-avea plăcerea textului. Așadar
Critica verbală by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17942_a_19267]
-
se încarcă de o căldură nevăzută și se citește cu plăcerea intelectuală a descoperii unui drum ,subversiv" față de lucruri ce par definitiv stabilite de mari gînditori. Detașarea mimată a unui observator privilegiat, exterioritatea antropologului, privirea integratoare a istoricului versat, imparțialitatea logicianului, suplețea argumentativă a filozofului - acestea sînt ingredientele care alcătuiesc căutarea lui Gabriel Liiceanu în Om și simbol. Pentru a contura ,tehnica" eseistică a autorului, mă opresc, preț de două paragrafe, asupra capitolului despre joc, cel mai ușor de urmărit aici
Cele mai bune culori by Cătălin D. Constantin () [Corola-journal/Journalistic/11274_a_12599]
-
suna nuanța aceasta acum un mileniu, pe atît de ofensatoare cade ea azi. Între timp, filosofia sa emancipat de teologie și, în consecință, și-a tăiat craca metafizică de sub picioare, preschimbînduse într-o disciplină stearpă menită conțopiștilor cu apucături de logicieni. Din nou se confirmă ponciful că modul de a formula o chestiune e ghidată de concluzia la care vrei să ajungi, și cum concluzia e dată de perspectiva asupra lumii, prăpastia dintre noi și Damianus se ivește din înlocuirea unui
Incendiul de foc, potopul de ape by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/2388_a_3713]
-
și cum accidentul, cu sensul de însușire secundară a unui lucru, este exact ce nu este esența acelui lucru, atunci alăturarea accidentului esenței este un act ilicit. Observația este de o finețe pe care nu o întîlnești de obicei la logicieni, chiar dacă aceștia îi vor putea replica lui Eco că greșește confundînd specia (genul, clasa) lucrurilor, care este o prezență exterioară lucrurilor, cu esența lor, care este ceva îndeosebi interior. De pildă, specia umană nu e totuna cu esența umană. Dar
Gorgona semiotică by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/6402_a_7727]
-
propriul ghid, credința fiind o achiziție filogenetică de care nu au nevoie decît firile imbecile (în sens de fragile). Între cele două poziții nil medium est și de aici altercația. Plantinga e mai ofensiv și mai rigid, trădînd reflexe de logician arid, pe cînd Dennet e mai flexibil, mai ironic, aidoma unui sceptic căruia ideea unui adevăr absolut îi repugnă. Dincolo de accente și diferențe, ce atrage la cei doi e tocmai condescendența pe care fiecare i-o inspiră celuilalt. Lui Plantinga
Apostrofic și aporetic by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/2378_a_3703]
-
cărui scop e coerența gîndirii și înlănțuirea fără fisură a argumentelor discursive. Dintre profesioniștii pe care logica românească îi are în clipa de față, Mircea Dumitru este un exemplu privilegiat. Privilegiat din motivul că, făcînd parte din ultima generație de logicieni, Mircea Dumitru se mișcă în miezul paradigmei anglo-saxone de gîndire analitică, o paradigmă ai cărei zei tutelari - Frege, Quine, Russell, Meinong, Strawson sau Kripke - au împins această ramură la rangul de cea mai răspîndită formă de filozofare din Occident. Cred
Profesionistul Mircea Dumitru by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10350_a_11675]
-
logica filozofică, Mircea Dumitru nu rămîne ferecat între zidurile lor. Cu toate că specialitatea sa are un grad de dificultate care îi conferă statutul unui sacerdoțiu ocult al cărui formalism conceptual numai inițiații pot spune că îl înțeleg, cu toate așadar că logicianul român ar avea toate motivele ca, mulțumindu-se cu oficierea acestui ritual analitic, să privească cu condescendență la retorica neformalizată a filozofiei de tip eseistic, totuși deschiderea sa față de celelalte ramuri ale filozofiei este vizibilă în chiar paginile cărții de
Profesionistul Mircea Dumitru by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10350_a_11675]
-
Crișan Andreescu JOHN VENN a devenit celebru pentru introducerea așa-numitei diagrame Venn, utilizată în diverse domenii ca: teoria mulțimilor, teoria probabilităților, logică, statistică și informatică. JOHN VENN. Google sărbătorește împlinirea a 180 de ani de la nașterea filosofului și logicianului englez JOHN VENN printr-un logo dedicat faimosului inventator al diagramelor Venn. JOHN VENN s-a născut în 1834 la Hull, Yorkshire. Mama lui, Martha Sykes, originară din Swanland, în apropiere de Hull, a murit când John era fraged copil
JOHN VENN, inventatorul diagramei VENN, omagiat de Google by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/82218_a_83543]
-
sugerează. Din acest motiv, beletristica lui Russell (alcătuită din romane și nuvele că- zute azi în uitare) e insignifiantă, în vreme ce scrierile filosofice îi rămîn în picioare, așa cum se întîmplă și cu cochetul volum În căutarea fericirii, unde vedem cum un logician se apleacă asupra unor probleme de morală cotidiană. Cazul e cu atît mai insolit cu cît, din prefață, Russell ne atrage atenția că nu vrea să intre în subtilități obscure, ci să ne dea cîteva repere de bun-simț. Numai că
Lauda plictisului by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5182_a_6507]
-
unor probleme de morală cotidiană. Cazul e cu atît mai insolit cu cît, din prefață, Russell ne atrage atenția că nu vrea să intre în subtilități obscure, ci să ne dea cîteva repere de bun-simț. Numai că atunci cînd un logician invocă bunul-simț, trebuie imediat să intrăm în alertă, căci, prin excesul de formalism gol pe care îl cultivă, logica e o discipină căreia îi lipsește cu totul bunulsimț. E ceva monstruos și lipsit de tact în ambiția de a controla
Lauda plictisului by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5182_a_6507]
-
la paroxism, sentimentul de plictiseală, oboseala, invidia, conștiința păcatului, mania persecuției și frica de opinia publică. Fiecărei trăsături britanicul îi consacră un capitol, obținînd în final un set de cauze din a căror combinare rezultă nuanțele nefericirii. În chip simetric, logicianul întocmește un tablou cu condițiile care predispun la fericire. Așadar, după patogenie urmează profilaxia: pofta de viață, familia, afecțiunea, munca, interesele impersonale, efortul și resemnarea. Un om perspicace, avînd sub ochi cele două tabele, ar putea să modifice dozajul trăsăturilor
Lauda plictisului by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5182_a_6507]