196 matches
-
actorii sociali ca un inventar de „rețete” menite să asigure succesul În anumite condiții. Pe baza microcercetării Întreprinse de noi, afirmăm că strategia firmelor românești din industria confecțiilor de „identificare” a unor parteneri „stabili” pentru exportul capacității productive În sistem lohn și cultivarea acestor relații a devenit „instituționalizată” (o regulă a succesului În domeniu) și a difuzat ca atare printre actori, În ciuda semnalelor privind viabilitatea doar pe termen scurt a acestei strategii. Definiția pe care o dăm legitimității implică abilitatea strategiilor
[Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
acestuia. Avem astfel de-a face cu o fenomenologie a câmpului ca rezultat al acțiunilor strategice, pe de o parte, dar și al presiunilor izomorfe, pe de altă parte. Managerii organizațiilor din industria confecțiilor care produc pentru export În sistem lohn constituie, la nivel cognitiv, o categorie distinctă ce evidențiază un grad de convergență a percepțiilor decidenților. Categoria se diferențiază, la nivelul practicilor adoptate, de celelalte organizații ale aceluiași sector economic. Organizațiile dominante, moștenitoare ale unor importante capacități de producție socialiste
[Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
În plină dezvoltare: În 2001 reprezenta, la nivel național, aproximativ 9% din totalul producției industriale, 26% din totalul exporturilor, 15% din totalul importurilor și aproximativ 19% din totalul forței de muncă anagajate În industrie. Sectorul este dominat de producția În lohn: România prezintă Încă importante avantaje competitive În ceea ce privește costurile de producție (costul forței de muncă), calitatea și apropierea de piețele europene. De asemenea, structural, sectorul este foarte diversificat: dintr-un total de aproximativ 3000 de firme la nivel național, peste 100
[Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
Între companiile mari există multe fabrici (capacități productive) ale unor firme străine care Își delocalizează producția propriu-zisă În țări cu mână de lucru ieftină. Pe de altă parte, majoritatea firmelor existente constituie capacități productive autonome care lucrează pe baze contractuale (lohn sau semi-lohn) cu parteneri străini. Perspectivele de dezvoltare (schimbare) percepute la nivelul sectorului presupun creșterea productivității și retehnologizarea, concomitent cu orientarea către producție cu valoare adăugată mai mare (export integral sau producția colecției proprii). Dacă, În cazul lohn-ului resursa
[Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
baze contractuale (lohn sau semi-lohn) cu parteneri străini. Perspectivele de dezvoltare (schimbare) percepute la nivelul sectorului presupun creșterea productivității și retehnologizarea, concomitent cu orientarea către producție cu valoare adăugată mai mare (export integral sau producția colecției proprii). Dacă, În cazul lohn-ului resursa strategică pentru supraviețuire o constituie relațiile externe (contractele cu antreprenori externi) și, Într-o măsură mai mică, forța de muncă, dezvoltarea presupune creșterea competitivității prin formarea continuă a capitalului uman, tehnologizarea procesului productiv și creșterea valorii adăugate, adică
[Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
creșterea valorii adăugate, adică a capacității de integrare a activităților productive. Cea de-a doua perspectivă se impune printr-o concepție a controlului emergentă ce difuzează la nivelul câmpului și inspiră strategiile practice de acțiune. Astfel, „rețetele” manageriale actuale ale lohn-ului, axate pe gestionarea relației cu partenerul extern (resursa strategică), incluzând roluri de Întocmire a contractelor și gestiunea fluxului de comenzi, Încep a fi chestionate de către o concepție emergentă asupra controlului. Noua concepție pare a deplasa accentul pe diversificarea și
[Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
procesului productiv. Pe de altă parte, managerii provenind din comerțul exterior cu un capital cultural specific și dispunând de capacități productive mari se orientează către strategii de contractare cu parteneri externi menținând activitățile centrale de contractare import/export care caracterizează lohn-ul. Strategia emergentă de integrare productivă presupune o metaforă organică a „organizației ca Întreg” și nu doar ca subcontractoare dependentă de comenzile altei firme; apariția metaforei este facilitată de presiuni instituționale: „recomandări ale consultanților de afaceri și analize raționale asupra
[Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
lucrează În semi-lohn: primesc documentația produsului de la antreprenorul extern, dar se ocupă de aprovizionarea cu materia primă, integrând o mai mare parte din lanțul productiv. Un procent de 65% În 2002 și, estimat, 50% În 2005 Îl constituie activitatea de lohn propriu-zis, având cea mai mică valoare adăugată și presupunând importul de materii prime furnizate de partenerul/antreprenorul extern, Împreună cu documentația și doar contractarea „asamblării” produsului și, apoi, exportarea acestuia către același partener (care, mai departe, asigură desfacerea). În cadrul acestora din
[Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
și al căror nivel de integrare orizontală este Încă și mai scăzut. Ele devin subcontractoare ale altor firme românești ce lucrează ca intermediari pentru aceste firme ce nu au capacitatea de contractare externă. Intermediarii lucrează, la rândul lor În sistem lohn, dar, dispunând de relațiile externe și expertiză În contractările externe, subcontractează acele comenzi care le depășesc capacitatea productivă. La nivelul sectorului există astfel o capacitate mare de producție, având grade importante de diferențiere structurală În funcție de mărime și grad de integrare
[Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
Își deschid capacități proprii de producție În România) și care ar putea fi acestea? Pe de altă parte, În ce condiții firme diferite contractează realizarea unora sau altora dintre aceste activități (cazul firmelor străine care preferă să sub-contracteze, În sistem lohn, capacități productive În țară)? Altfel spus, În ce condiții tranzacțiile inerente de la un stadiu la altul se realizează În cadrul administrativ al unei organizații și În ce condiții acestea se realizează pe piață sau alte spații sociale mai puțin instituționalizate Între
[Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
și cultural, bazându-se pe o taxonomie cognitivă a participanților mai degrabă decât pe una legală a observatorilor sociali. Din acest punct de vedere, câmpul care se conturează este acela al producătorilor de confecții destinate exportului (În special În sistem lohn), dar considerând totalitatea relațiilor cu furnizori/clienți, agenții de reglementare În care sunt implicați aceștia. Mulți dintre managerii intervievați afirmau cu oarecare mândrie: „noi lucrăm doar pentru export”; prin aceasta accentuau anumite activități specifice ale firmei (acelea de export/import
[Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
practică emergentă În firmele mici ce urmăresc dezvoltarea și schimbarea raportului de putere la nivelul câmpului. Este o sursă de modificare la nivelul câmpului inducând de-legitimarea strategiilor dominante de menținere a unui portofoliu constant de clienți pentru producția În lohn. Modelele avansate de Burt (1980, 1982), Granovetter (1985), Uzzi (1996, 1997) și ceilalți autori În domeniul rețelelor sunt incomplete prin faptul că văd rețeaua doar ca ipostaziere obiectivă a patternurilor interacționale Între actori. Datele sugerează mai degrabă ipoteza instituționalizării unor
[Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
nivel cognitiv; ea se poate Însă dovedi dăunătoare pe termen lung, În contextul schimbărilor de politică economică ale statului ce determină modificări ale avantajelor competitive tradiționale ale României. Partenerii străini și contractele furnizate de aceștia sunt factori strategici În cazul lohnului, dar calificarea personalului și dezvoltarea capitalului uman ar putea fi mai importantă Într-o strategie de viitor axată pe dezvoltarea propriilor produse (o concepție a „firmei ca Întreg”) și nu doar contractarea capacității productive. În ultimul caz, strategia economică accentuează
[Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
relaționărilor sociale. În același timp, inerția structurală poate decupla instituțiile formale, perpetuând practicile relaționărilor existente. În cazul analizat de noi al sectorului confecțiilor pentru export, politicile monetare ale statului pot induce presiuni de schimbare care să limiteze parteneriatele de tip lohn Între firme autohtone și contractanți externi În favoarea unor strategii de afaceri mai diversificate, cu valoare adăugată mai mare; În felul acesta, presiuni instituționale ar destrăma relațiile consolidate Între parteneri. Pe de altă parte, relații cu istorie Îndelungată se pot menține
[Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
indică În mod acurat relațiile de muncă reale, dar care permite o aproximație În jurul căreia variază aceste relații, un ghid ocazional În cazuri de Îndoială și o normă a ultimului apel atunci când aceste relații Încetează În fapt a mai funcționa”. Lohn-ul presupune subcontractarea capacității productive; restul activităților pe orizontală, proiectarea și dezvoltarea produsului, standardizarea, aprovizionarea cu materii prime, comercializarea fiind realizate de partenerul (antreprenorul) extern care devine astfel client al contractorului român doar pe componenta de prelucrare/transformare. Un astfel
[Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
și „sunt construite În practica lumii obiectelor” (1977:91). Uslaner, 2002. Politicile monetare ale statului de apreciere a monedei naționale În raport cu moneda unică europeană conduc la presiuni de schimbare a strategiilor actuale de export către parteneri „tradiționali” europeni În sectorul lohn-ului și de diversificare a activităților productive și retehnologizare, dar și orientare spre piața internă. Chandler (1962) vorbește de adoptarea unei strategii ce implică absorbirea pe verticală a unor funcții de pe orizontală fie dinspre zona furnizorilor, fie dinspre cea a
[Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
clasele aferente; ● Grupa 555 - Cantine și alte unități de preparare a hranei - cu clasele aferente. 4. Secțiunea O - Alte activități de servicii colective, sociale și personale: ● Clasa 9261 - Activități ale bazelor sportive Nu fac obiectul Subprogramului activitățile desfășurate în sistem Lohn. Anexa 8 CONTRACT DE FINANȚARE (model) Nr. din În conformitate cu prevederile Hotărârii Guvernului nr. 322/2003 privind aprobarea structurii, indicatorilor și fondurilor aferente subprogramului "Dezvoltarea orașelor prin stimularea activităților întreprinderilor mici și mijlocii" care se experimentează și se finanțează din bugetul
EUR-Lex () [Corola-website/Law/154027_a_155356]
-
licențierii, trimise/primite că ajutoare economice în/din străinătate, precum și în cazul mostrelor trimise/primite gratuit, la această rubrică se înscrie valoarea comunicată de expeditorul mărfii. În cazul mărfurilor supuse licențierii, primite/trimise pentru operațiuni de perfecționare activă sau pasivă (lohn sau processing în țară sau în străinătate), precum și în cazul mărfurilor provenite din operațiuni de perfecționare activă sau pasivă, se înscrie valoarea statistică a mărfii, iar sub această se menționează costul prelucrării respective. Cifrele care reprezintă cantitatea și valoarea se
EUR-Lex () [Corola-website/Law/154737_a_156066]
-
investițiile străine directe, ca pondere într-o economie națională, ating un rol-limită sau un anumit prag, în funcție de marja de profitabilitate, după care se pot transfera în altă economie națională, unde posibilitățile de profit sunt mai mari (vezi investițiile de tip lohn din România, care în prezent au fost într-o anumită măsură realocate în alte țări în curs de dezvoltare pe criteriul profit searching - căutare de profit). Investițiile străine directe în România, dar și în alte țări, se împart în două
Economia României sub impactul investiţiilor străine directe by Marinela Geamănu () [Corola-publishinghouse/Science/225_a_443]
-
mărfurile și măsurile│ │ │de control pe care le utilizați pentru supravegherea manipulării mărfurilor. 5.9.1. │a) Descrieți succint ce amplasamente/zone sunt destinate producției de mărfuri. b) Dacă producția este realizată de un partener extern (de exemplu, prelucrare │ │ │în lohn, livrări directe), descrieți pe scurt modul în care este asigurată integritatea mărfurilor (de exemplu, acorduri contractuale)? 5.9.2. Există măsuri de securitate care protejează mărfurile împotriva accesului │ │ │neautorizat în zona de producție? Da/ Nu. Dacă da, descrieți pe scurt
EUR-Lex () [Corola-website/Law/266459_a_267788]
-
utilizate la reparare, precum și cu piese defecte înlocuite se utilizează codul 6. *Font 7* ┌────────────────────────────────────────���─────────┬───────────────────────────────────────────────────────┐ │ A │ B 1. Tranzacții care implică transferul real sau │1. 2. Returnări și înlocuiri de mărfuri în mod │1. 5. Operațiuni ca urmare a prelucrării în lohn │1. 9. Alte tranzacții care nu pot fi clasificate la │1. *1) Leasingul financiar cuprinde operațiuni unde ratele sunt calculate în așa fel încât să acopere în întregime sau aproape în întregime valoarea mărfurilor. Riscurile și beneficiile dreptului de proprietate
EUR-Lex () [Corola-website/Law/273153_a_274482]