271 matches
-
acordau credit poziției queer, contestând importanța cuplului heterosexual de ideologia dominantă (A. Touraine, 2006/2007, 72), apare un nou fenomen în planul vestimentar al genurilor sociale. Deopotrivă bărbații și femeile folosesc simbolurile vestimentare fără restricție de gen, atât în sfera loisir-ului, cât și în cea profesională, de unde și termenul de same-sex looking (cf. P. Gibson, 2002, 42). Similar femeilor, bărbații adoptă cămăși în nuanțe tari și pantaloni strâmți. Tendința same-sex looking a devenit prevalentă în vestimentația organizațională în anii 2004-2008
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
că adoră "soarele, viața, nisipul, [...] să alerge desculță, liberă, dezlănțuită [...], marea, iubirea", să nu răspundă așteptărilor francezilor. Ca și aceștia, B.B. vrea să se bucure de noile facilități pe care le pune la dispoziție societatea de consum: timpul liber, vacanțele, loisir-urile, călătoriile. Ca și ei, adoră Coasta de Azur, să flirteze la Saint-Tropez, să se zbenguie în mare, să-și lase trupul acoperit de mângâierile dragostei și soarelui. În momentul în care Club Med ia avânt și înregistrează un succes
by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
ne pot ajuta s? ne explic?m cum s-a divizat sociologia �n numeroase sociologii de ramur? (sociologie: rural?, urban?, a muncii, a organiza?iilor, a dezvolt?rîi, politic?, a familiei, a educa?iei, a religiei, a devian?ei, a loisir-ului, a �mb?tr�nirii etc.), cum s-a emancipat (?i) prin inovare, inven?ie, crea?ie. Istoriile ?tiin?ei ne ajut? s? identific?m factori ai dezvolt?rîi socialului favorabili dezvolt?rîi sociologiei � care poate contribui la men?inerea
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
Planificatorii� i-au f?cut avansuri ?i i-au cerut s? diversifice cercet?rile. S-au creat numeroase echipe �n cadrul CNRS sau �n cadrul EPHE care au trecut la investigarea lumii rurale, a educa?iei ?i �nv???m�ntului, loisir-ului, organiza?iilor, mijloacelor de comunicare �n mas?, s?n?ț??îi populă?iei, condi?iei femeii. Unii au cerut s?-l uit?m pe Durkheim! �n jurul anului 1970, succesul internă?ional al sociologiei este de net?g?duit
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
i timp, cercetarea se diversific? ?i se dezvolt? rapid. Se creeaz? numeroase echipe �n cadrul CES (CNRS) sau �n cadrul EPHE care atac? noi c�mpuri: lumea rural? (Mendras, 1967b), educa?ia ?i �nv???m�ntul (Borodin, 1964, Dambert-Jamati, 1970), loisir-ul (Dumazedier, 1962), organiza?iile (Crozier, 1955, 1963, 1965), mijloacele de comunicare �n mas? (Morin, 1956, 1969), bolile mentale (Bastide, 1965), condi?ia femeii (Guilbert ?i Isambert-Jamati, 1956; M.-J. Chombart de Lauwe, 1963). Institute importante se consacr? cercet?rîi
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
Ph�nom�ne bureaucratique (1963); Le Monde des employ�s de bureau (1965). DARRAS (colectiv): Expansion et în�galit�s en France (1966). DOGAN Mattei, NARBONNE Jacques: Leș Fran�aises face � la politique (1955). DUMAZEDIER Joffre: Vers une civilisation du loisir? (1962). DUVIGNAUD Jean (n?scut �n 1921): Sociologie du th��tre, leș ombres collectives (1965). FAUVET Jacques, MENDRAS Henri: Leș Paysans et la politique dans la France contemporaine (1959). FREUND Julien (n?scut �n 1921): Sociologie de Max Weber (1966
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
din timpul liber ca o recădere în "studiul infantil". O mitologie simplistă s-a instalat și omul e redus, astfel, la instinct și portofel. Aceste grave acuze erau lansate încă în 1962 de Joffre Dumazedier în Vers une Civilisation du loisir (Ed. du Seuil), tot cercetătorul francez notînd că funcțiunile majore ale timpului liber (Le Loisir) sînt solidare. Adică odihna (ca timp de recuperare), divertismentul (pentru a alunga monotonia) și dezvoltarea personalității există, în grade variabile, în toate situațiile. Ne permitem
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
și omul e redus, astfel, la instinct și portofel. Aceste grave acuze erau lansate încă în 1962 de Joffre Dumazedier în Vers une Civilisation du loisir (Ed. du Seuil), tot cercetătorul francez notînd că funcțiunile majore ale timpului liber (Le Loisir) sînt solidare. Adică odihna (ca timp de recuperare), divertismentul (pentru a alunga monotonia) și dezvoltarea personalității există, în grade variabile, în toate situațiile. Ne permitem să observăm că divertismentul a pătruns masiv și oferta culturală e subjugată de această rețetă
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
ca timp de recuperare), divertismentul (pentru a alunga monotonia) și dezvoltarea personalității există, în grade variabile, în toate situațiile. Ne permitem să observăm că divertismentul a pătruns masiv și oferta culturală e subjugată de această rețetă, vorbindu-se de un loisir frenetic. Ritmul loisir-ului, opinează unii analiști, pare mai epuizant decît ritmul muncii! Dar mass-culture (sau "a treia cultură"), ca echivalent cultural al societății de masă înseamnă "a doua colonizare" (Edgar Morin). Pornită ca un masiv curent în S.U.A. ea
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
recuperare), divertismentul (pentru a alunga monotonia) și dezvoltarea personalității există, în grade variabile, în toate situațiile. Ne permitem să observăm că divertismentul a pătruns masiv și oferta culturală e subjugată de această rețetă, vorbindu-se de un loisir frenetic. Ritmul loisir-ului, opinează unii analiști, pare mai epuizant decît ritmul muncii! Dar mass-culture (sau "a treia cultură"), ca echivalent cultural al societății de masă înseamnă "a doua colonizare" (Edgar Morin). Pornită ca un masiv curent în S.U.A. ea s-a aclimatizat
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
și Kellner, 1991 și Kellner, 1994a. 2 Despre "post-fordism", vezi Harvey, 1989. Despre "capitalism dezorganizat", vezi Offe, 1985 și Lash și Urry, 1987. Despre "Societatea de risc", vezi Beck, 1992. 3 Această imagine despre societatea de consum și aceea a loisir-ului poate fi ideologică. Studii recente arată că numărul de ore rezervat efectiv lucrului în Statele Unite a rămas la un nivel constant; vezi studiul lui Schorr, The Overworked American (1992). Totuși, există și tendințe tehnologice care ar putea duce la
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
care un individ se poate aștepta din partea celorlalți<footnote Janine Brémond, Alain Gélédan, op. cit., 1990. footnote>. În plus, „marele stimulent al acumulării de bogăție în toate epocile a rămas distincția, care provoacă invidie.”<footnote Thorstein Veblen, Théorie de la classe de loisir, Gallimard, Paris, 1970, p. 20. footnote> Astfel, necesitatea de a etala un anumit statut social poate explica, în mare măsură, dinamica și structura consumului. În cadrul grupurilor de referință, un rol important îl au liderii de opinie, adică acele persoane care
Comportamentul consumatorului by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/209_a_178]
-
Reșița, Fascicola II, Științe Economice, pp. 149-155 Tănase, D., 2012b, Probleme ale competitivității economiei românești, Timișoara, Editura Mirton Terpstra, V., Sarathy, R., 1997, International Marketing, New York, The Dryden Press, Harcourt Brace College Publishers Veblen, T., 1970, Théorie de la classe de loisir, Paris, Gallimard Walton, G.M., Wykoff, F.C., 1989, Understanding economics today, United States of America, Irwin Whitehead, G., 1997, Economia, Timișoara, Editura Sedona Zamfir, C., Rebedeu, I., 1989, Stiluri de viață - Dinamica lor în societatea contemporană, București, Editura Academiei Române Zorgo, B.
Comportamentul consumatorului by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/209_a_178]
-
statut social; împrejurarea că ești elev la o anumită școală și locuiești într-un cartier anume presupune similarități în condiția socială a părinților, în gradul de instrucție, până la urmă o proximitate de mentalitate. Iar proximitățile de diverse genuri - rezidențială, școlară, loisirul, de mentalitate (sistemul valorico-atitudinal) - conduc în final la o înaltă selectivitate socioculturală (homogamie multicriterială). Înțelegem în acest fel de ce - deși barierele homogamice operează cu atâta tărie -, la nivelul subiectivității individuale, prieteniile, iubirile și mariajele apar atât de „libere”. Între principiul
[Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
cuplare (uncoupling) are un inițiator, și anume unul dintre parteneri, care înainte de a ajunge la despărțirea propriu-zisă se depărtează afectiv și social de celălalt, își creează un „teritoriu” al lui, în afara vieții de cuplu: are alți prieteni, alte activități de loisir etc. Încet-încet, separarea socială și afectivă este percepută și trăită negativ de partenerul „cuminte”, care începe să i-o reproșeze inițiatorului. Se creează un cerc vicios, până când una din părți, de obicei inițiatorul (care foarte probabil între timp a și
[Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
a crede că e potrivit să-i invite în mediul lor doar atunci când mai este o persoană singură. • Cei singuri au mai mult timp. S-a confirmat că așa este și că, bineînțeles, au mai multe și variate oportunități de loisir. Prin urmare, nu e de mirare că s-a adeverit ca validă și afirmația: „Cei singuri se distrează mai mult”, ceea ce nu denotă că sunt și mai fericiți, deoarece fericirea nu e reductibilă la distracție. • Celibatarii sunt însingurați (în engleză
[Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
înseamnă la clasa de mijloc și o mobilitate geografică mai mare. Ea este însoțită și de o mobilitate culturală, de trecerea de la o sociabilitate familială la una instituțională, bazată pe amiciții, gusturi comune, petrecerea timpului liber în același fel. Cultura loisir-ului, cu formele ei instituționalizate (cluburi, concerte, teatre etc.), este mai puțin atractivă - desigur, și din cauza costurilor - pentru cuplurile muncitorești (Dumazedière, 1971). Ele continuă să trăiască prioritar în paradigma sociabilității familiale (Segalen, 1987). La clasa superioară, cu toate că e prezentă sociabilitatea
[Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
trebuie intercalat și conceptul de intimitate, care este altceva decât intensitatea sentimentelor de dragoste. Intimitatea înseamnă și frecvența raporturilor sexuale, dar și cât timp petrec împreună cei doi soți în alte activități (iau masa, dorm în același pat, au același loisir etc.). Cercetările nu au adus încă date suficiente pentru a decide ce raporturi de asociere există între dragostea romantică, intimitate și gelozie. Nu s-a dovedit că dragostea romantică duce la o mai mare intimitate sau că încurajează ori descurajează
[Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
diferențele marcante ce există în schemele de reprezentări și conduite dintre clasele și straturile sociale, dintre etnii și mai cu seamă dintre bărbat și femeie. Acestea din urmă cuprind un registru larg, de la cele de constituție corporală până la activitățile de loisir sau stiluri de comunicare. Diferențele naturale au suport genetic sau sunt construite cultural prin circularitatea stereotipii-socializare. Oricum, sunt diferențe reale, iar granița natural (genetic)-cultural e greu de trasat. Într-o - probabil - extravaganță sociobiologică, de pildă, însăși frecvența mai mare
[Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
règne de Salazar, 1933-1968, Paris, Ed. CNRS, 2002. SENELLART, Michel: Les Arts de gouverner, Paris, Le Seuil, 1995; în versiunea românească: București, Meridiane, 1998. TĂNASE, Stelian, Acasă se vorbește în șoaptă, București, Compania, 2002. VEBLEN, Thorstein: Théorie de la classe de loisir, trad. Louis Evrard, Paris, Gallimard, 1978. WHITAKER, Reg: Tous fliqués! La vie privée sous surveillance, Paris, Denoël, 2001. Piese de teatru AROUT, Gabriel: „Oui”, Paris, L’Avant-Scène théâtre, nr. 627, 1978. COURTELINE, Georges: „Boubouroche”, în Théâtre, contes, romans et nouvelles
[Corola-publishinghouse/Science/2222_a_3547]
-
al tehnicii specifice. Fig. nr. 102 și 103 - Joggingul acvatic mijloc de menținere a stării de bine Jogging de la A la Z II 125 Studierea surselor bibliografice și a opiniilor diferiților experți în activitățile destinate publicului larg pentru întreținere corporală, loisir și atingerea stării de bine (fitness) ne-a permis să evidențiem recomandarea pe care specialiștii o fac celor care practică benevol activități sportive: pentru a beneficia de efectele unei bune condiții fizice ar trebui să se combine ședințele de jogging
Jogging de la A la Z by Alexe Dan Iulian / Alexe Cristina Ioana () [Corola-publishinghouse/Science/1592_a_3066]
-
ca urmare a prezenței colesterolului (delimitat ca și concept general ca fiind un depozit de substanțe ce restricționează fluxul sangvin spre diferite părți ale corpului, “forțând” inima să pompeze mai greu sânge spre părțile astfel afectate). În activitatea sportivă (de loisir, de întreținere sau de performanță), cele mai folosite modalități de a măsura și evalua pulsul sunt fie cele realizate prin palparea arterelor carotidă și/sau radială, fie cu ajutorul funcțiilor diferitelor dispozitive „inteligente” sau aparte (portabile sau fixe). Din punct de
Jogging de la A la Z by Alexe Dan Iulian / Alexe Cristina Ioana () [Corola-publishinghouse/Science/1592_a_3066]
-
care iau forma unor generalități acceptate. Cartea lui Durand și Weil (1990) consacră un capitol acestei teme, dar numai pentru a ajunge la constatarea imposibilității de a edifica o sociologie a culturii... Care sunt motivele invocate? În principal, hegemonia sociologiei loisir-urilor, fondată pe conceptul "culturii de masă"; în egală măsură, o puternică dispersie disciplinară între diferite sociologii: artă, literatură, sport, cotidian, sociabilitate, socializare, științe, migrații... Un alt exemplu: Tratatul de sociologie coordonat de Boudon (1992) cuprinde un capitol intitulat "Cultura
by Matthieu Béra, Yvon Lamy [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
și de demonstrație; sintetică, urmărind să (re)găsească cel mai mic numitor comun al diferitelor câmpuri, să determine preocupările și metodele comune printre sociologiile timpului liber, a sociabilității, a culturii muncitorești, a artei, a educației, a cunoașterii, a religiei, a loisir-urilor... Principiul general de realizare a proiectului: o cultură de obiect Dacă sociologia culturii spre deosebire de alte sociologii sectoriale implantate și în contrast cu disciplinele învecinate (istorie, antropologie, filozofie, economie, drept) nu este încă pe deplin recunoscută în cadru universitar (fiind rareori numită
by Matthieu Béra, Yvon Lamy [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
consum care nu sunt altceva decât efectele sale prin raportare la utilizările lui și la alte bunuri sau activități sociale. Unul dintre primii economiști care au raționat în această manieră a fost Thorstein Veblen (1857-1929), în Théorie de la classe de loisir (1899, trad. fr., 1970, Gallimard, Paris). Acesta a remarcat că modurile atipice de consum determinau anumite tipuri de bunuri (și anumite utilizări) să depindă de "legi anormale". Cererea de bunuri și servicii culturale punea la îndoială ipotezele analizei economice standard
by Matthieu Béra, Yvon Lamy [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]