275 matches
-
vorba despre un loisir individual sau colectiv, distractiv sau educativ, odihnitor, amuzant sau formativ, activ sau pasiv, fizic sau cultural, „consumativ”, productiv sau creativ, acesta trebuie să contribuie la formarea, afirmarea și dezvoltarea deplină a personalității umane, toate formele de loisir având aspect educativ și constituind, de aceea, apanajul educației adulților. Educația adulților, fiind neobligatorie, se desfășoară mai ales în timpul liber, cu precădere în cadru non-formal și informal. Educația adulților a fost redusă multă vreme doar la petrecerea timpului liber în
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
de nivelul de trai pe care îl asigură. La nivel individual, felul în care fiecare își ocupă timpul liber depinde de nivelul de cultură și de educația anterioară, de contextul social în care trăiește, dar și de accesibilitatea mijloacelor de loisir. Așadar, loisir-ul reflectă diversitatea psihologică și socială a indivizilor. Din multitudinea de activități pe care și le poate oferi în timpul liber, omul trebuie să aleagă ceea ce-l definește (Surdu, 2000). Fie că este vorba despre divertisment, relaxare, plimbare, vizitare
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
de trai pe care îl asigură. La nivel individual, felul în care fiecare își ocupă timpul liber depinde de nivelul de cultură și de educația anterioară, de contextul social în care trăiește, dar și de accesibilitatea mijloacelor de loisir. Așadar, loisir-ul reflectă diversitatea psihologică și socială a indivizilor. Din multitudinea de activități pe care și le poate oferi în timpul liber, omul trebuie să aleagă ceea ce-l definește (Surdu, 2000). Fie că este vorba despre divertisment, relaxare, plimbare, vizitare în sensul
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
care, prin extrapolare, atribuie unei femei cu un aspect fizic plăcut și trăsături caracteriale pozitive), similitudinea mediului sociocultural (adică în ceea ce privește mediul lor de proveniență, nivelul de școlarizare, statutul profesional), similaritatea atitudinal-valorică a potențialilor parteneri (adică de principii, mentalități, activități de loisir, o condiție decisivă îndeosebi la debutul relației, deoarece, pe măsuratrecerii anilor, membrii unui cuplu partajează tot mai multe trăsături comune) și, în fine, complementaritatea psihofizică dintre ei. Cu privire la dimensiunea din urmă, Mitrofan și Ciupercă (1997) au demonstrat că prezența unei
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
ca precondiție pentru o dezvoltare durabilă, pentru integrare și adaptare socială. Educația pentru/în timpul liber aparține mai mult sferei educației generale a adulților, ce urmărește oferirea oportunităților pentru dezvoltare personală, pentru folosire creativă, regenerativă, pentru optimizarea potențialului indivizilor. Timpul liber (loisir, fr.; leisure, engl.) este acea parte a timpului extraprofesional care îndeplinește, după J. Dumazedier, trei funcții principale, odihnă, divertisment și dezvoltarea culturală a personalității, și este caracterizat prin absența diverselor solicitări și presiuni profesionale sau sociale, desemnând un ansamblu de
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
la accepția de „consum” pasiv al producțiilor socioculturale în scopul destinderii și relaxării, ci are în vedere aspectul formativ al fiecărui moment al vieții, în acord cu principiul educației de-a lungul întregii vieți. Indiferent că este vorba despre un loisir individual sau colectiv, distractiv sau educativ, odihnitor, amuzant sau formativ, activ sau pasiv, fizic sau cultural, „consumativ”, productiv sau creativ, acesta trebuie să contribuie la formarea, afirmarea și dezvoltarea deplină a personalității umane, toate formele de loisir având aspect educativ
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
vorba despre un loisir individual sau colectiv, distractiv sau educativ, odihnitor, amuzant sau formativ, activ sau pasiv, fizic sau cultural, „consumativ”, productiv sau creativ, acesta trebuie să contribuie la formarea, afirmarea și dezvoltarea deplină a personalității umane, toate formele de loisir având aspect educativ și constituind, de aceea, apanajul educației adulților. Educația adulților, fiind neobligatorie, se desfășoară mai ales în timpul liber, cu precădere în cadru non-formal și informal. Educația adulților a fost redusă multă vreme doar la petrecerea timpului liber în
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
de nivelul de trai pe care îl asigură. La nivel individual, felul în care fiecare își ocupă timpul liber depinde de nivelul de cultură și de educația anterioară, de contextul social în care trăiește, dar și de accesibilitatea mijloacelor de loisir. Așadar, loisir-ul reflectă diversitatea psihologică și socială a indivizilor. Din multitudinea de activități pe care și le poate oferi în timpul liber, omul trebuie să aleagă ceea ce-l definește (Surdu, 2000). Fie că este vorba despre divertisment, relaxare, plimbare, vizitare
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
de trai pe care îl asigură. La nivel individual, felul în care fiecare își ocupă timpul liber depinde de nivelul de cultură și de educația anterioară, de contextul social în care trăiește, dar și de accesibilitatea mijloacelor de loisir. Așadar, loisir-ul reflectă diversitatea psihologică și socială a indivizilor. Din multitudinea de activități pe care și le poate oferi în timpul liber, omul trebuie să aleagă ceea ce-l definește (Surdu, 2000). Fie că este vorba despre divertisment, relaxare, plimbare, vizitare în sensul
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
care, prin extrapolare, atribuie unei femei cu un aspect fizic plăcut și trăsături caracteriale pozitive), similitudinea mediului sociocultural (adică în ceea ce privește mediul lor de proveniență, nivelul de școlarizare, statutul profesional), similaritatea atitudinal-valorică a potențialilor parteneri (adică de principii, mentalități, activități de loisir, o condiție decisivă îndeosebi la debutul relației, deoarece, pe măsuratrecerii anilor, membrii unui cuplu partajează tot mai multe trăsături comune) și, în fine, complementaritatea psihofizică dintre ei. Cu privire la dimensiunea din urmă, Mitrofan și Ciupercă (1997) au demonstrat că prezența unei
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
este vehiculată încă din antichitate. Încercând o definiție, Aristotel spunea că timpul liber nu înseamnă sfârșitul muncii, ci, dimpotrivă, munca înseamnă sfârșitul timpului liber. Acesta trebuie consacrat artei, științei, filozofiei. Astăzi, conceptul de timp liber cunoaște o largă circulație. Denumit "loisir", "leisure" ,"freizeit" tradus prin "ragaz", "ocupație plăcută", "pe îndelete, în tihnă", ,înțelesul nu este diferențiat în prea mare măsură de la popor la popor. Conform părerilor emise de Rață, G., 2007 în epoca noastră, timpul liber a devenit o problemă socială
Activităţi Sportiv-recreative şi de timp liber: paintball, mountain bike şi escaladă. by Balint Gheorghe () [Corola-publishinghouse/Science/321_a_640]
-
integra într-un anumit program (conform părerilor emise de Rață, G., 2007). Timpului liber i s-au adăugat numeroase filosofii și preocupări ale diferiților specialiști în domeniu printre care amintim pe cea a sociopedagogului Joffre Dumazedier. Acesta definește conceptul de "loisir", prin cei trei " d": destindere (delassement); dezvoltare developpement); distracție, (divertisment). Stabilind aceste trei funcții, Joffre Dumazedier arată ca activitățile din timpul liber sunt efectuate cu plăcere, alegerea lor este făcuta de individ. Funcția de destindere consta in refacerea organismului după
Activităţi Sportiv-recreative şi de timp liber: paintball, mountain bike şi escaladă. by Balint Gheorghe () [Corola-publishinghouse/Science/321_a_640]
-
să nu atingă sensibilitatea adolescentului posedat de internet. Pe de altă parte, un sistem educațional care asigură promovarea - uneori cu note foarte mari - doar pe baza memorării manualului este inept și creator de mutanți cu chip uman. Dintre toate expresiile loisir-ului cultural, cea mai alarmant este scăderea interesului pentru lectură. Observația este valabilă atât pentru literatura de cultură generală, cât și pentru cea de specialitate. Cauzele sunt multiple și diferite: sărăcia, provocările economice ale tranziției, concurența televiziunii și, mai ales
Biblioteca - centru de documentare și informare by Valentina Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/390_a_1244]
-
dotări și nu determină aglomerări cu caracter urban, așa cum se întâmplă în cazul stațiunilor turistice. Prin aceasta, turismul rural poate deveni un factor esențial și determinant în amenajarea și reamenajarea spațiului rural, ca și în câștigarea funcției de bază în cadrul loisirului, ceea ce îi creează multiple posibilități de dezvoltare. Nu în ultimul rând, turismul rural oferă populației cu venituri reduse posibilitatea de vacanță și recreere, de petrecere a timpului liber în vacanță sau week-end, într-un peisaj rural de munte, de litoral
IMPACTUL DEZVOLT?RII TURISMULUI RURAL ?I AGROTURISMULUI ASUPRA ZONELOR RURALE by Elisabeta RO?CA () [Corola-publishinghouse/Science/83117_a_84442]
-
acest sens, au reprezentat-o activitățile comune din cadrul unor proiecte desfășurate în parteneriat cu unități școlare din învățământul de masă, instituții din domeniul educației și al culturii, unități de producție la nivel local, regional, național și internațional. Activitățile ludice, de loisir, de ecologizare, manifestări cultural artistice și sportive, excursii, vizite în unități de producție ori la obiective de interes turistic, derulate în comun, au permis stabilirea unui contact pozitiv cu auzitorii, a unor relații de colaborare, respect reciproc, exersarea comunicării în
Comunicarea cu persoanele cu deficien?e de auz by Vasilica Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/84058_a_85383]
-
de administrare. (Elena Tîrziman) 8. Care sunt tipurile de colecții digitale? R: După modalitățile de constituire distingem: * Colecții de periodice științifice, baze de date, e-books destinate învățământului universitar și cercetării. * Colecții digitale care includ cărți electronice, presa de informare si loisir, muzică, video destinate lecturii publice. * Colecții patrimoniale, colecții de documente digitale realizate de către biblioteci pentru prezervare și valorificarea patrimoniului deținut. 9. Care sunt criteriile de selecție a achizițiilor pentru persoanele private de libertate? R: În achiziția fondului documentar pentru persoanelor
Biblioteconomie şi ştiinţa informării,Vol. 2 : Ştiinţa informării în întrebări şi răspunsuri by Nicoleta Marinescu () [Corola-publishinghouse/Science/521_a_1237]
-
egale pentru a obține educația adecvată, abilități necesare * Atenție, respect, echitate Minorități lingvistice și culturale * Resurse în limbile lor materne * Resurse pentru instruire în formate și limbi accesibile * Toleranță, echitate * Respect față de cultură, istoria, tradiția lor * Oportunități recreaționale și de loisir 169. Care sunt cele „10 porunci” date de ALA (Asociația Bibliotecarilor din America) tinerilor bibliotecari? R: Cele Zece porunci ale tânarului bibliotecar (Ten graces for new librarians) sunt: 1. Inscrieți-vă la o listă de discuții! 2. Sunteți titrat, dar faceți
Biblioteconomie şi ştiinţa informării,Vol. 2 : Ştiinţa informării în întrebări şi răspunsuri by Nicoleta Marinescu () [Corola-publishinghouse/Science/521_a_1237]
-
alta dintre modalitățile lor specifice de apărare. Compensarea constrângerilor structurilor formale. Când oamenii sau grupurile nu-și pot satisface unele trebuințe în cadrul organizațiilor, vor încerca să obțină satisfacerea lor în afara cadrului organizațional. Ei vor practica o serie de activități de loisir (de timp liber) în care își vor regăsi echilibrul, grav afectat de structurile formale. Capacitățile și disponibilitățile neutilizate profesional se vor putea realiza prin practicarea unor hobby-uri, a unor pasiuni. O asemenea reacție informală de compensare poate fi extrem de
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
să- i accepte, să- i instruiască și să- i educe pe cei care, așa cum spunea Irving King Jordan (primul surd care a devenit rector al Universității Gallaudet) pot face orice, pot desfășura orice fel de activitate (fizică, intelectuală, recreativă, de loisir etc.) asemeni auzitorilor, singura diferență fiind că nu pot să audă: ”Deaf people can do anything except hear”. Ei formează o comunitate specială, cu o cultură aparte, numită generic în literatura de specialitate „cultura surzilor”- „deaf culture”. Ea înglobează un
Cultura surzilor- reper de identitate al comunit??ii surzilor. Exemple de bun? practic? by Ana Irina Imbir () [Corola-publishinghouse/Science/84046_a_85371]
-
la stratification sociale dans deux revues”, Sociologie du travail, vol. 38, nr. 2, aprilie-iunie, pp. 195-207. MICHELAT Guy și SIMON Michel (1977), Classe, religion et comportement politique, Paris, Presses de la FNSP/ Ed. sociales. VEBLEN Thorstein (1970), Théorie de la classe de loisir, trad. fr., Paris, Gallimard (prima ediție În limba engleză: 1899). Φ APARTENENȚĂ (sentiment de Î), Conflict, DOMINAȚIE, Inegalități sociale, Putere, Stratificare Colonialismtc "Colonialism" Să riscăm mai Întâi o definiție, fie și numai pentru a ne face o idee despre complexitatea
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
elita inactivă a celor care nu sunt implicați în procesul de muncă industrială și care domina ierarhia socială prin reputație (T.B. Veblen, 1899/2009, 81). Așadar, la nivelul societății pot fi distinse două mari clase: clasa de sus, cea a loisir-ului, "fără griji pecuniare" (T.B. Veblen, 1899/2009, 81), ai cărei membri sunt angajați permanent în etalarea publică a propriului status, și clasa de jos, care practică consumul "prin procură" (ibidem), imitând modul de viață al celor de sus. Clasa
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
emblemă a consumului, dar și o marcă a clasei de sus (T.B. Veblen, 1899/2009, 150), adică a celor care consumă fără să producă. În opinia autorului citat, moda se dezvoltă pe două niveluri. Aceasta apare, prin inovație, în cadrul clasei loisir-ului, ai cărei membri crează continuu noi articole de îmbrăcăminte, accesorii și ornamente pentru a-și reafirma poziția pe care o ocupă în cadrul ierarhiei sociale și pentru a se distinge prin "estetica pecuniară" (idem, 120). Îndeosebi regula risipei ostentative de
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
sociologii anilor 1950-1980 au încercat să răspundă întrebării dacă moda poate fi considerată o formă de comportament colectiv. Argumentele autorilor citați anterior privind motivațiile comportamentelor dictate de modă respectiv cursa pentru status social, pentru diferențiere individuală și de clasă, pentru loisir și consum ostentativ au reprezentat un punct de referință în conceptualizarea modei ca tip de comportament irațional și spontan. În general, obișnuim să asociem adjectivul "colectiv" numeroaselor activități și comportamente umane realizate de un ansamblu numeros de indivizi. Însă în
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
acordau credit poziției queer, contestând importanța cuplului heterosexual de ideologia dominantă (A. Touraine, 2006/2007, 72), apare un nou fenomen în planul vestimentar al genurilor sociale. Deopotrivă bărbații și femeile folosesc simbolurile vestimentare fără restricție de gen, atât în sfera loisir-ului, cât și în cea profesională, de unde și termenul de same-sex looking (cf. P. Gibson, 2002, 42). Similar femeilor, bărbații adoptă cămăși în nuanțe tari și pantaloni strâmți. Tendința same-sex looking a devenit prevalentă în vestimentația organizațională în anii 2004-2008
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
Pentru a înțelege cum erau concepute inițial aceste UPI, ni se precizează că ele nu conțineau exclusiv cunoștințe științifice, ci și alte activități de tip atelier, productive, de tip obștesc, de tip social-politic, („political engagement”), de tip leisure [cf. fr. loisir - timp liber, n.n. M.S.]. Scopul sincretic al UPI era de a pune în fața elevilor „sarcina de a se desprinde să facă alegeri și să ia decizii „realiste”, și totodată să-și dezvolte aptitudinile corespunzătoare, luând în mâinile lor realizarea întregului
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]