622 matches
-
ȘI 4000 OPERAȚIUNI INTERBANCARE (pasiv) 112+1172+122+1272+132+142+152+162 G20 ÎMPRUMUTURI DE REFINANȚARE DE LA 4000 BĂNCI CENTRALE 112 G106 ÎMPRUMUTURI STRUCTURALE 4012 1121 G107 ÎMPRUMUTURI DE LICITAȚIE 4012 1122 G108 ÎMPRUMUTURI SPECIALE 4012 1123 G109 ÎMPRUMUTURI LOMBARD (OVERDRAFT) 4012 1124 G25 CONTURI DE CORESPONDENT ALE BĂNCILOR 4000 (loro) 4012 122 G101 DEPOZITE ALE BĂNCILOR 4000 1321+1322+1323 G102 DEPOZITE LA VEDERE ALE BĂNCILOR 4012 1321 G103 DEPOZITE LA TERMEN ALE BĂNCILOR 4012 1322 G104 DEPOZITE COLATERALE
NORMA METODOLOGICĂ nr. 2 din 19 martie 1998 privind întocmirea şi verificarea bilanţurilor contabile ale societăţilor bancare pe anul 1997. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/145403_a_146732]
-
Articolul 1 Se aprobă, în vederea recunoașterii prin hotărâre judecătorească, funcționarea în România a Biroului de Reprezentare a Institutului Lombard pentru Schimburi Culturale și Economice dintre România și Italia (I.L.S.I.R.), persoana juridică de drept privat fără scop lucrativ, având sediul principal la Milano, 20145 Milano, Via Mascheroni 19, constituit după legile în vigoare în Italia. Articolul 2 Biroul de Reprezentare
HOTĂRÎRE Nr. 779 din 6 septembrie 1996 privind aprobarea prealabilă, în vederea recunoaşterii persoanei juridice de drept privat fără scop lucrativ, a Institutului Lombard pentru Schimburi Culturale şi Economice dintre România şi Italia (I.L.S.I.R.). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/115886_a_117215]
-
Culturale și Economice dintre România și Italia (I.L.S.I.R.), persoana juridică de drept privat fără scop lucrativ, având sediul principal la Milano, 20145 Milano, Via Mascheroni 19, constituit după legile în vigoare în Italia. Articolul 2 Biroul de Reprezentare a Institutului Lombard pentru Schimburi Culturale și Economice dintre România și Italia (I.L.S.I.R.) va avea sediul în municipiul București, str. 13 Septembrie nr. 133, bloc T2B, scara 2, apartament 38, parter, sectorul 5, și va funcționa în conformitate cu legislația română privind recunoașterea în România
HOTĂRÎRE Nr. 779 din 6 septembrie 1996 privind aprobarea prealabilă, în vederea recunoaşterii persoanei juridice de drept privat fără scop lucrativ, a Institutului Lombard pentru Schimburi Culturale şi Economice dintre România şi Italia (I.L.S.I.R.). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/115886_a_117215]
-
sediul în municipiul București, str. 13 Septembrie nr. 133, bloc T2B, scara 2, apartament 38, parter, sectorul 5, și va funcționa în conformitate cu legislația română privind recunoașterea în România a persoanelor juridice străine fără scop lucrativ. Biroul de Reprezentare a Institutului Lombard pentru Schimburi Culturale și Economice dintre România și Italia (I.L.S.I.R.) va desfășura în România, cu respectarea legislației române, activități de promovare a cooperării culturale și economice prin servicii specifice și consultanța de specialitate, în folosul instituțiilor de cultura române și
HOTĂRÎRE Nr. 779 din 6 septembrie 1996 privind aprobarea prealabilă, în vederea recunoaşterii persoanei juridice de drept privat fără scop lucrativ, a Institutului Lombard pentru Schimburi Culturale şi Economice dintre România şi Italia (I.L.S.I.R.). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/115886_a_117215]
-
și economice prin servicii specifice și consultanța de specialitate, în folosul instituțiilor de cultura române și italiene și al agenților economici din cele doua tari. Articolul 3 În scopul realizării corespunzătoare a obiectului de activitate, Biroul de Reprezentare a Institutului Lombard pentru Schimburi Culturale și Economice dintre România și Italia (I.L.S.I.R.) va respecta reglementările legale în vigoare și va beneficia de toate drepturile prevăzute de legislația română. PRIM-MINISTRU NICOLAE VACAROIU Contrasemnează: --------------- Ministru de stat, ministrul afacerilor externe, Teodor Viorel Melescanu
HOTĂRÎRE Nr. 779 din 6 septembrie 1996 privind aprobarea prealabilă, în vederea recunoaşterii persoanei juridice de drept privat fără scop lucrativ, a Institutului Lombard pentru Schimburi Culturale şi Economice dintre România şi Italia (I.L.S.I.R.). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/115886_a_117215]
-
a creditului, în termen de maximum doua zile lucrătoare de la data comunicării de către Banca Națională a României. 7. În cazul în care societatea bancară împrumutată nu achită la scadenta creditul structural, cu dobânzile și cheltuielile aferente, Banca Națională a României va trece întreaga suma pe credit lombard (overdraft). 8. Societatea bancară împrumutată se obliga să respecte cu strictețe destinația creditului de refinanțare și a termenului de rambursare. 9. În cazul în care societatea bancară împrumutată nu rambursează creditul de refinanțare și dobânzile aferente, se va proceda la
NORMĂ nr. 12 din 1 august 1995 privind garantarea creditelor de refinanţare acordate de Banca Naţională a României societăţilor bancare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/111808_a_113137]
-
firească”. În toți acești ultimi ani, anterior Hotărârii din 17 februarie 1993 și după aceea, s-a asistat la ignorarea totală și arogantă a poziției facultăților și institutelor filologice, a opiniei lingviștilor români și străini (între ei Eugen Coșeriu, Alf Lombard, Mioara Avram, Ion Coteanu etc.), a opiniei ziariștilor, scriitorilor, editorilor, profesorilor de limba și literatura română, exprimate în dezbateri științifice - de însăși Academia Română solicitate - și în documentele elaborate la încheierea lor. Au rămas fără răspuns moțiuni ale Conferinței Naționale de
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
fie simplă la români”, - spune A. Scriban în Introducerea la Dicționarul său. La fel se exprimase în, 1929, C. Rădulescu-Motru. La fel susțin toți marii lingviști români și străini (între ei A.Philippide, A. Meillet, E. Coșeriu, R. Lepsius, Alf Lombard). În această ramă și-a căutat îndreptățirea, după 1989, un alt discurs demagogic, pentru propunerea modificărilor normelor de scriere a limbii române stabilite prin ortografia din 1953-1963, pentru susținerea și apărarea acestor modificări, cu respingerea „fără drept de apel” a
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
sumbure și altele multe...” - A. Scriban, Dicționar, p.51; „... î... este o vocală mediană între u și i...” - Éd. Bourciez, Eléments de linguistique romane, Paris, 1967, p. 549). Însăși transcripția fonetică recurge la o variantă grafică a literei i - (Alf Lombard, st. cit., p. 539; Em. Vasiliu, Fonologia istorică a dialectelor dacoromâne, 1967, pp. 124-126). 2. Din perspectiva principiului caracterului sistemic al limbii și al reprezentării acesteia în scris, litera î asigură corespondența perfectă între unitatea sonoră și unitatea grafică în
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
Limba română, nr. 10/1992 - a dorit să cunoască și părerea unui observator din străinătate. Mi-a făcut onoarea să mă roage să mă pronunț asupra chestiunii respective.” (p. 531). După o cercetare extrem de serioasă, concisă, obiectivă, neutră, romanistul Alf Lombard conchidea înțelept: „Pare că nu ne putem apropia de scop mult mai mult decât au putut reformatorii din 1953 și 1965. Primii au generalizat folosirea literei î; cei din 1965 au introdus cu tact o rezervă de caracter tradiționalist. Eu
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
Gerard, La perspective fonctionnaliste, pp. 61-116, în Les idees de l'anthropologie, éditions Armand Colin, Paris 1988; Leach,E., Cultură și comunicare, Cambridge University Press, Londra, 1976; Loenhoff, J., Interkulturelle Verständigung: zum Problem grenzüberschreitender Kommunikation, Opladen, Leske und Budrich, 1992; Lombard, Alain, Politique culturelle internationale. Le modele français face à la mondialisation, editat de Internationale de l'imaginaire, nouvelle serie no. 16, éditions Maison des cultures du monde, Arles, 2003; Lull, James, Media, Communication, Culture. A Global Approach, ediția a doua
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
Kansas, în Borțun, Dumitru, Comunicare și relații publice (Curs). Studii aprofundate, 1990, p. 175. 45 E., Leach, Cultură și comunicare, Cambridge University Press, Londra, 1976, p. 77. 46 J.C. Abric, Psihologia comunicării, Iași, Ed. Polirom, 2001. p. 48. 47 Alain, Lombard, Politique culturelle internationale. Le modele français face à la mondialisation, editat de Internationale de l'imaginaire, nouvelle serie no. 16, éditions Maison des cultures du monde, Arles, 2003, p. 28. 48 Ibidem, p. 29. 49 Genevieve, Vinsonneau, Culture et comportement
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
Jean-Jacques, Raymond, L'action culturelle exterieure de la France, Editions La Documentation Française, Paris, 2000, p. 24. 70 Philip H., Coombs, The fourth dimension of foreign policy: educational and cultural affairs, ed. Harper & Row, New York, Evanston, 1964, pp. 20-21. 71 Alain, Lombard, Politique culturelle internationale. Le modele français face à la mondialisation, editat de Internationale de l'imaginaire, nouvelle serie no. 16, éditions Maison des cultures du monde, Arles, 2003, pp. 55-59. 72 Ibidem, p. 53. 73 Ibidem, pp. 42-47. 74 Ibidem
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
2004; 704-713. 19. Borcherding SM, Stevens R, Nicholas RA, Corley CR, Self T: Quinolones: A practical review of clinical uses, closing considerations, and drug interactions. J Fam Pract 1996, 42:69-78. 20. Bouali K, Magotteaux P, Jadot A, Saive C, Lombard R, Weerts J, Dallemagne B, Jehaes C, Delforge M, Fontaine F: Percutaneous catheter drainage of abdominal abscess after abdominal surgery: Results in 121 cases. J Belg radiol 1993, 76:11-14. 21. Boucher HW, Wennersten CB, Eliopoulos GM: In vitro activities
Peritonitele acute: tratament etiopatogenic by Dorin Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/91842_a_93199]
-
au formulat câteva postulate, prin a căror valorificare mai mulți savanți, printre care finlandezul Valentin Kiparski (...) au ajuns la concluzia că din punct de vedere lingvistic limba română este cea mai importantă din Europa"614. Este menționat aici și Alf Lombard care susține unicitatea fenomenului formării și devenirii limbii române. Eugen Axinte se întreabă: A fost Stalin un idiot alcoolic? În cadrul acestui articol, Eugen Axinte prezintă mai degrabă o recenzie a cărții lui Simon Sebag Montefiore, Stalin Young. Cartea îl prezintă
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
otravă bisericii’. Bogățiilor oferite bisericii aveau să li se adauge, la sfârșitul secolului al VlII-lea, regalitatea feudală a papilor, odată cu dania făcută de Pepin, regele francilor, care oferă papei cheile orașelor italiene și întreaga Italie de mijloc cucerită de la lombarzi. Actele acestor donații au fost depuse pe mormântul apostolului Petru, dovedind astfel „că aceste teritorii devin proprietatea de veci a Prințului Apostolilor - și a Papei ca vicar al său”. Carol cel Mare (fiul lui Pepin) încoronat de Papa Leon al
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
și O zi bună de plajă de Bogdan Mustață. Participarea românilor în juriile festivalurilor internaționale de Clasă A este destul de rară. Anul trecut, regizorul Cristi Puiu a făcut parte din juriul secțiunii „Un Certain Regard“ a Festivalului de la Cannes. Perjovschi Lombard Freid Projects Graficianul român Dan Perjovschi va deschide pe 19 ianuarie o expoziție la galeria Lombard Freid Projects din New York, ce va cuprinde desene făcute cu cretă pe pereți negri și o galerie de portrete, cu desene pe hârtie și
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2194_a_3519]
-
Clasă A este destul de rară. Anul trecut, regizorul Cristi Puiu a făcut parte din juriul secțiunii „Un Certain Regard“ a Festivalului de la Cannes. Perjovschi Lombard Freid Projects Graficianul român Dan Perjovschi va deschide pe 19 ianuarie o expoziție la galeria Lombard Freid Projects din New York, ce va cuprinde desene făcute cu cretă pe pereți negri și o galerie de portrete, cu desene pe hârtie și pânză din anii ’90, potrivit site-ului oficial al galeriei. Principalul spațiu al acesteia va fi
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2194_a_3519]
-
pentru facilitarea comunicării cu Grace Bumbry și Mirella Freni. Annei Maria Petrova, pentru facilitarea comunicării cu Nicola Ghiuselev. Lui Janine Py, pentru mesajul lui Gilbert Py. Luisei Petrov și lui Peter Hofstötter, pentru mesajul lui Plácido Domingo MULȚUMIRI Lui Daniel Lombard, pentru facilitarea comunicării cu Jesùs Lòpez Cobos. Adrianei Molina, pentru facilitarea comunicării cu Raina Kabaivanska. Lui Alejandro Arnaiz, pentru mesajul Mariei Bayo. Lui Virginie Pape, pentru facilitarea comunicării cu Alain Fondary. Ioanei, pentru oglindire, inspirație, forță și credință. În cele
Cortez by Mihai Stan, Viorica Cortez, Leontina Văduva () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1357_a_2698]
-
londoneze; a fost singurul care și-a construit ce a propus pentru acea comisie și a realizat șapte proiecte proprii: Christ Church Spitalfields, St. George's-in-the-East Wapping, St. Anne's Limehouse, St. Alfege's din Greenwich, St. Mary Woolnoth din Lombard Street, St. George's Bloomsbury și, cea mai izbutită dintre toate, biserica Little St. Hugh lângă mlaștini.... A murit la Londra în iarna lui 1715, se crede că de gută, deși s-a pierdut orice dovadă a morții și înmormântării
Literatura contemporană britanică: literatura Desperado by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
uniformizează sub control roman. Carolingienii apar atunci ca primă putere în Europa creștină și se leagă o alianță între suveranul franc și papă. Charles Martel nu răspunsese la un prim apel al papei care-i cerea protecția împotriva expansiunii regatului lombard în Italia. Dar Pépin, uns rege pentru a doua oară împreună cu fiii săi la Saint-Denis de către papa Etienne II în 754, a trecut Alpii în 755 și în 756. De două ori învingător al lombarzilor, el îi promite papei să
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
cerea protecția împotriva expansiunii regatului lombard în Italia. Dar Pépin, uns rege pentru a doua oară împreună cu fiii săi la Saint-Denis de către papa Etienne II în 754, a trecut Alpii în 755 și în 756. De două ori învingător al lombarzilor, el îi promite papei să-i restituie fostele posesiuni bizantine din Italia și pune astfel bazele statului pontifical. Toate cadrele în care va acționa Carol cel Mare sînt fixate. Cuceririle lui Carol cel Mare. Carol cel Mare (768-814) este mai
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
al VIII-lea, armata de infanteriști a primilor regi franci într-o armată de călăreți echipați cu armuri grele pe care Carol cel Mare o lansează în toate direcțiile: către Italia, unde, după ce a pus mîna în 774 pe capitala lombarzilor, Pavia, își ia titlul de "rege al francilor și al lombarzilor"; către Spania unde eșuează la vest de Pirinei la Roncevaux, în 778, ariergarda armatei sale, comandată de contele Roland, este masacrată de basci dar unde reușește, în partea de
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
o armată de călăreți echipați cu armuri grele pe care Carol cel Mare o lansează în toate direcțiile: către Italia, unde, după ce a pus mîna în 774 pe capitala lombarzilor, Pavia, își ia titlul de "rege al francilor și al lombarzilor"; către Spania unde eșuează la vest de Pirinei la Roncevaux, în 778, ariergarda armatei sale, comandată de contele Roland, este masacrată de basci dar unde reușește, în partea de est, să smulgă Islamului *marca Spania, viitoarea Catalonie; către Germania mai
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
Aquitania... De fapt, un imperiu... Imperiul și instituțiile sale Încoronarea imperială. În ziua de Crăciun a anului 800, Carol cel Mare primește la Roma coroana imperială din mîinile papei Leon al III-lea. Titlului de "rege al francilor și al lombarzilor" îi adaugă de acum înainte "august și împărat". Istoricii au discutat și vor mai discuta încă mult timp asupra sensului a ceea ce Carol cel Mare însuși a numit "renovarea Imperiului Roman", asupra concepției despre legăturile dintre papă și împărat, asupra
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]