413 matches
-
ȘI SEMNIFICAȚIILE elementelor însumate ale stemei comunei Socodor, județul Arad Descrierea stemei Potrivit anexei nr. 1.3, stema comunei Socodor se compune dintr-un scut triunghiular cu marginile rotunjite, scartelat. În partea superioară, în câmp albastru, se află un cerb lopătar de argint. În partea superioară, în câmp roșu, se află o crenguță cu floare de soc și 5 frunze, totul de aur. În partea inferioară, în câmp roșu, se află o varză de aur. În partea inferioară, în câmp albastru
EUR-Lex () [Corola-website/Law/251193_a_252522]
-
varză de aur. În partea inferioară, în câmp albastru, se află un caduceu de argint flancat de două spice de grâu de aur. Scutul este timbrat de o coroană murală de argint cu un turn crenelat. Semnificațiile elementelor însumate Cerbul lopătar reprezintă bogăția cinegetică a zonei. Floarea de soc dă denumirea localității. Varza și spicele de grâu simbolizează principalele ocupații de bază ale locuitorilor, legumicultura și agricultura. Caduceul semnifică faptul că este o localitate de frontieră, aflându-se la 12 km
EUR-Lex () [Corola-website/Law/251193_a_252522]
-
Art. 12. - La speciile de cervide și capră neagră, în scopul asigurării de exemplare valoroase și al eliminării de la reproducere a exemplarelor necorespunzătoare, exemplarele «de trofeu» se vor recolta numai după următoarele date: a) cerb comun: 20 septembrie; ... b) cerb lopătar: 20 septembrie; ... c) căprior: 1 iunie; ... d) capră neagră: 30 septembrie." ... 3. Articolul 14 va avea următorul cuprins: "Art. 14. - (1) Vânătoarea exemplarelor de urs de către vânători aflați în observatoare închise este interzisă. (2) Prin observator închis se înțelege construcția
EUR-Lex () [Corola-website/Law/169530_a_170859]
-
iunie, depune în cuib între 4-6 ouă a căror perioadă de incubație durează 28 de zile. Puii sunt hrăniți cu pești mici și alte animale acvatice (Kiss si Rekasi, 2002). Frecvent, împarte același tip de habitat cu egrete, stârci și lopătari. Cormoranul mic este o specie ale cărei habitate au fost puternic afectate de către activitățile umane. Pentru că este un mare consumatoar de pește și distruge plasele de pescuit este adesea persecutat de pescari. În România, secarea bălților situate pe cursul inferior
Cormoran mic () [Corola-website/Science/326006_a_327335]
-
noapte ("Nycticorax nycticorax"), grangur ("Oriolus oriolus"), vultur pescar ("Pandion haliaetus"), pelican creț ("Pelecanus crispus"), pelican comun ("Pelecanus onocrotalus"), cormoran mare ("Phalacrocorax carbo"), cormoran mic ("Phalacrocorax pygmeus"), notatiță cu cioc subțire ("Phalaropus lobatus"), bătăuș ("Philomachus pugnax"), codroș de munte ("Phoenicurus ochruros"), lopătar ("Platalea leucorodia"), țigănuș ("Plegadis falcinellus"), ploier argintiu ("Pluvialis squatarola"), corcodel mare ("Podiceps cristatus"), corcodel-cu-gât-roșu ("Podiceps grisegena"), corcodel-cu-gât-negru ("Podiceps nigricollis"), ciocântors ("Recurvirostra avosetta"), lăstun de mal ("Riparia riparia"), mărăcinar ("Saxicola rubetra"), mărăcinar negru ("Saxicola torquata"), chiră de baltă ("Sterna hirundo"), chiră
Lacul Oltina (sit SPA) () [Corola-website/Science/332904_a_334233]
-
alunul, zmeurul, murul, afinul, fragii, jneapănul, ienupărul, aninul. Plante medicinale: măcieșul, socul, izma ș.a., sunt folosite în tratamentul diferitelor boli. Câmpurile sunt pline de narcise, bulbuci, garofițe, campanule, stânjenei de baltă, ghiocei și căldărușe. Fauna este constituită din cerbi, cerbul lopătar, râsul, jderul, mistrețul, lupul, căpriorul, cocoșul de munte, buha, huhurezul ș.a. În apele curgătoare de munte, sunt specii de păstrăv, lipan, mreană, clean, grindel, rac și țipar. Mănăstirea greco-catolică de aici e amintită în conscripția episcopului Atanasie Rednic din 1765
Ibănești, Mureș () [Corola-website/Science/300583_a_301912]
-
Covasna. În extremitatea nordică, se învecinează cu teritoriul administrativ al orașului Covasna. Înspre nord-est, dincolo de limitele comunei se află comuna Nereju din județul Vrancea. Înspre est, se învecinează cu alte două comune vrâncene, Vintileasca și Jitia și cu comuna buzoiană Lopătari. Spre sud și sud-est, vecinii Gurii Teghii sunt Brăești, Bozioru și Colți. Înspre sud, se învecinează cu orașul Nehoiu și înspre vest, peste Munții Podu Calului, cu comuna Siriu. Principalul curs de apă al comunei este râul Bâsca Roziliei, în jurul
Comuna Gura Teghii, Buzău () [Corola-website/Science/300819_a_302148]
-
Vodă-Plaiul Nucului, județul Buzău" Titular: Ministerul Dezvoltării Regionale și Turismului Beneficiar: județul Buzău, prin Consiliul Județean Buzău Amplasament: pe raza administrativ-teritorială a localităților Robeasca, Găvănești, Săgeata, Vadu Pașii, Băjani, Mărăcineni, Săpoca, Cernătești, Manasia, Aldeni, Beceni, Petrăchești, Sârbești, Vintilă Vodă, Mânzălești, Lopătari, Nehoiașu, județul Buzău Indicatorii tehnico-economici: Anexa 2/5 INDICATORII TEHNICO-ECONOMICI AI OBIECTIVULUI DE INVESTIȚII "Modernizare DJ 643A, limita județului Olt-Picăturile-Murgași-Gaia-Bușteni-Velești, km 33+300-44+041, județul Dolj" Titular: Ministerul Dezvoltării Regionale și Turismului Beneficiar: județul Dolj, prin Consiliul Județean Dolj Amplasament
EUR-Lex () [Corola-website/Law/231555_a_232884]
-
baltă ("Botaurus stellaris"), șorecar mare ("Buteo rufinus"), fugaci roșcat ("Calidris ferruginea"), fugaci pitic ("Calidris temminckii"), prundaș gulerat mic ("Charadrius dubius"), barză albă ("Ciconia ciconia"), barză neagră ("Ciconia nigra"), egretă mică ("Egretta garzetta"), egretă albă ("Egretta alba"), pelican creț ("Pelecanus crispus"), lopătar ("Platalea leucorodia"), chiră mică ("Sterna albifrons"), chiră comună ("Sterna hirundo") sau nagâț ("Vanellus vanellus").
Confluența Jiu-Dunăre (sit SPA) () [Corola-website/Science/330052_a_331381]
-
Ficedula albicollis"), muscar-mic ("Ficedula parva"), becațină mare ("Gallinago media"), rață cu cap alb ("Oxyura leucocephala"), vultur pescar ("Pandion haliaetus"), pelican creț ("Pelecanus crispus"), pelican comun ("Pelecanus onocrotalus"), cormoran mic ("Phalacrocorax pygmeus"), notatiță cu ciocul subțire ("Phalaropus lobatus"), bătăuș ("Philomachus pugnax"), lopătar ("Platalea leucorodia"), țigănuș ("Plegadis falcinellus"), cresteț cenușiu ("Porzana parva"), cresteț pestriț ("Porzana porzana"), resteluț pitic ("Porzana pusilla"), ciocântors ("Recurvirostra avosetta"), privighetoare-de-baltă ("Acrocephalus melanopogon"), chirighiță neagră ("Chlidonias niger"), uliu cu picioare scurte ("Accipiter brevipes"), chirighiță-cu-obraz-alb ("Chlidonias hybridus"), erete vânăt ("Circus cyaneus
Delta Dunării () [Corola-website/Science/296761_a_298090]
-
în dreptul capătului podului Mărăcineni, se desprinde șoseaua județeană DJ203K, o importantă arteră rutieră de comunicație la nivelul județului, care urcă pe malul stâng al Buzăului și apoi pe valea Slănicului, legând de Mărăcineni și Buzău comune ca Cernătești, Mânzălești și Lopătari, continuând printr-un traseu dificil, greu practicabil, spre Gura Teghii. Comuna Mărăcineni se învecinează la nord-est cu Comuna Poșta Câlnău, la est cu Comuna Vadu Pașii, la sud cu Municipiul Buzău, la vest cu Comuna Vernești iar la nord-vest cu
Comuna Mărăcineni, Buzău () [Corola-website/Science/300116_a_301445]
-
de nămol ("Limicola falcinellus"), codobatura albă ("Motacilla alba"), codobatura galbenă ("Motacilla flava"), rață-cu-ciuf ("Netta rufina"), stârc de noapte ("Nycticorax nycticorax"), vultur pescar ("Pandion haliaetus"), pelican creț ("Pelecanus crispus"), pelicanul comun ("Pelecanus onocrotalus"), cormoran-mare ("Phalacrocorax carbo sinensis"), cormoran mic ("Phalacrocorax pygmeus"), lopătar ("Platalea leucorodia"), țigănuș ("Plegadis falcinellus"), corcodel-mare ("Podiceps cristatus"), corcodel-cu-gât-roșu ("Podiceps grisegena"), corcodel-cu-gât-negru ("Podiceps nigricollis"), ciocîntors ("Recurvirostra avosetta"), lăstun de mal ("Riparia riparia"), chiră de baltă ("Sterna hirundo"), chiră mică ("Sterna albifrons"), corcodel mic ("Tachybaptus ruficollis"), călifar alb ("Tadorna tadorna"), călifar
Lacul Beibugeac (sit SPA) () [Corola-website/Science/330355_a_331684]
-
albicilla"), ciocârlia de pădure ("Lullula arborea"), sfrâncioc roșiatic ("Lanius collurio"), sfrânciocul cu frunte neagră ("Lanius minor"), pescăruș râzător ("Larus ridibundus"), pescăruș sur ("Larus canus"), pescăruș argintiu ("Larus cachinnans"), gaie neagră ("Milvus migrans"), culic mic ("Numenius phaeopus"), culic mare ("Numenius arquata"), lopătar ("Platalea leucorodia"), vultur pescar ("Pandion haliaetus"), cresteț pestriț ("Porzana porzana"), cresteț mijlociu ("Porzana parva"), bătăuș ("Philomachus pugnax"), ciocănitoarea verzuie ("Picus canus"), corcodel mic ("Tachybaptus ruficollis"), corcodel mare ("Podiceps cristatus"), cormoran mare ("Phalacrocorax carbo"), cristei de baltă ("Rallus aquaticus"), silvia undulată
Câmpia Cermeiului (sit SPA) () [Corola-website/Science/333734_a_335063]
-
deschise Depresiunea Nalbant, Beștepe-Malcioc el e rar (sub 20 exemplare). În pădurile din Munții Măcinului și din depresunea Niculițelului și întâlnește cerbul, efectuvul său fiind de 56 exemplare (2003). Totodată în pădurile din Vestul Podișului Babadag s-a colonizat cerbul lopătar, ale cărui efective ajung la 123 exemplare între Cârjelari și Topolog și 95 exemplare la Atmagea ( migrează până aproape de Ciucurova și Fântână Mare). Mistrețul are cele mai mici efective 42 exemplare în 2003 în spațiile forestiere situate de o parte
Munții Măcin () [Corola-website/Science/306314_a_307643]
-
culoare alb-cenușiu-gălbui de vârstă badeniană, tot ansamblul fiind prins între strate de marne (cineritice) și gresii cu poziție aproape verticală și aspect de micropediment. Este originar din capătul sudic al unei mici și înguste fâșii estice cu tufuri, din anticlinalul Lopătari.
Piatra Albă „La Grunj” () [Corola-website/Science/325850_a_327179]
-
Nycticorax nyctricorax"), stârc pitic ("Ixobrychus minutus"), erete vânăt ("Circus cyaneus"), cresteț cenușiu ("Porzana parva"), chirighiță neagră ("Chlidonias niger"), chirighiță-cu-obraz-alb ("Chlidonias hybridus"), chiră de baltă ("Sterna hirundo") sau pescăruș albastru ("Alcedo atthis"), precum și specii cuibăritoare, dintre care: rața roșie ("Aythya nyroca"), lopătar ("Platalea leucorodia"), erete-de-stuf ("Circus aeruginosus"), egretă mică ("Egretta garzetta") sau stârc galben ("Ardeola ralloides") Reportaj
Bistreț (sit SPA) () [Corola-website/Science/330025_a_331354]
-
este o arie protejată de interes național ce corespunde categoriei a IV-a IUCN (rezervație naturală mixtă geologică, speologică, botanică și zoologică) situată în județul Buzău, pe teritoriul administrativ al comunelor Lopătari și Mânzălești. Coordonate: Latitudine 45ș29'49" N Longitudine 26ș37'16" E Suprafața declarată este de 136 ha. Este situată în Subcarpații de Curbură, în bazinul superior al râului Slănic. Zona se află la 56-60km de Buzău. Se ajunge folosind drumul
Platoul Meledic () [Corola-website/Science/320406_a_321735]
-
Zona se află la 56-60km de Buzău. Se ajunge folosind drumul de pe valea Slănicului - DJ 203 K, care pornește de pe DN2 (E85) de la Mărăcineni spre Săpoca (imediat înainte de a intra pe podul de peste Buzău), urmând ruta Beceni-Vintilă Vodă-Mânzălești-Lopătari. Pînă la Lopătari drumul este asfaltat. Între Mânzălești și Lopătari accesul în zona platoului se face pe văile pâraielor Jgeab și Sărat, pe DC respectiv DC. Platoul este situat între 424 și 607 m altitudine, fiind delimitat de râul Slănic la sud, râul
Platoul Meledic () [Corola-website/Science/320406_a_321735]
-
Se ajunge folosind drumul de pe valea Slănicului - DJ 203 K, care pornește de pe DN2 (E85) de la Mărăcineni spre Săpoca (imediat înainte de a intra pe podul de peste Buzău), urmând ruta Beceni-Vintilă Vodă-Mânzălești-Lopătari. Pînă la Lopătari drumul este asfaltat. Între Mânzălești și Lopătari accesul în zona platoului se face pe văile pâraielor Jgeab și Sărat, pe DC respectiv DC. Platoul este situat între 424 și 607 m altitudine, fiind delimitat de râul Slănic la sud, râul Jgheab la est, râul Meledic la nord
Platoul Meledic () [Corola-website/Science/320406_a_321735]
-
speciilor sunt dispersate mai puțin eterogen, având o densitate redusă, o parte din ele însă în unele sectoare, sunt destul de numeroase. Speciile rare de păsări, care se întâlnesc pe teritoriul rezervației sunt lebăda cucuiată ("Cygnus olor"), ciocănitoarea neagră ("Dryocopus martius"), lopătarul ("Platalea leucordia"), barza neagră ("Ciconia nigra"). Tot în rezervația se află și cea mai numeroasă colonie de egrete din Moldova, numită de către localnici „Țara Bâtlanilor”. Colonia este formată din 3 specii rare de păsări din familia "Ardeidae", reprezentată de peste 1000
Pădurea Domnească () [Corola-website/Science/316417_a_317746]
-
nordic ("Limosa lapponica"), becațină comună ("Gallinago gallinago"), cufundar mic ("Gavia stellata"), cufundar polar ("Gavia arctica"), piciorong ("Himantopus himantopus"), sfrâncioc roșiatic ("Lanius collurio"), sfrânciocul cu frunte neagră ("Lanius minor"), pescăruș râzător ("Larus ridibundus"), pescăruș argintiu ("Larus cachinnans"), cormoran-mare ("Phalacrocorax carbo sinensis"), lopătar ("Platalea leucorodia"), ploier auriu ("Pluvialis apricaria"), corcodel mare ("Podiceps cristatus"), cresteț creș ("Porzana parva"), ciocîntors ("Recurvirostra avosetta"), nagâț ("Vanellus vanellus"), corcodel mic ("Tachybaptus ruficollis") sau ciocănitoarea de grădină ("Dendrocopos syriacus").
Eleșteele Iernut – Cipău () [Corola-website/Science/330266_a_331595]
-
Hirundo rustica"), sfrâncoc ("Lanius excubitor"), pescăruș argintiu ("Larus cachinnans"), pescăruș râzător ("Larus ridibundus"), ciocârlie de bărăgan ("Melanocorypha calandra"), prigoare ("Merops apiaster"), presură sură ("Miliaria calandra"), codobatură galbenă ("Motacilla flava"), grangur ("Oriolus oriolus"), pelicanul comun ("Pelecanus onocrotalus"), cormoran mic ("Phalacrocorax pygmeus"), lopătar ("Platalea leucorodia"), codroș de munte ("Phoenicurus ochruros"), pitulice de munte ("Phylloscopus collybita"), țigănuș ("Plegadis falcinellus"), corcodel-mare ("Podiceps cristatus"), cristei de baltă ("Rallus aquaticus"), ciocîntors ("Recurvirostra avosetta"), aușel nordic ("Regulus regulus"), mărăcinar ("Saxicola rubetra"), silvie-mică ("Sylvia curruca"), silvie cu cap negru
Ianca - Plopu Sărat () [Corola-website/Science/330319_a_331648]
-
albă ("Ciconia nigra"), barză neagră ("Ciconia nigra"), egretă mare ("Egretta alba"), egretă mică ("Egretta garzetta"), piciorong ("Himantopus himantopus"), bătăuș (Philomachus pugnax), cormoran mic ("Phalacrocorax pygmeus"), stârc roșu ("Ardea purpurea"), stârc galben ("Ardeolea ralloides"), stârc pitic ("Ixobrychus minutus"), stârc-de-noapte ("Nycticorax nycticorax"), lopătar ("Platalea leucordia"), țigănuș ("Plegadis falcinellus"), fluierar-de-mlaștină ("Tringa glareola"), chiră mică ("Sterna albifrons"), chiră comună ("Sterna hirundo"), lișiță ("Gallinula chloropus") sau rață pestriță ("Anas stepara"). În vecinătatea rezervației naturale se află mai multe obiective de interes turistic (lăcașuri de cult, monumente
Rezervația Balta Neagră () [Corola-website/Science/329903_a_331232]
-
Vechi, Trestioara, Valea Cotoarei și Valea Ursului. Comuna se află în nordul județului, în Munții Buzăului, pe valea Slănicului. Comuna este deservită de șoseaua județeană DJ203K, care o leagă spre sud de și (DN2, lângă Buzău), și spre nord de Lopătari. Din acest drum, pe teritoriul comunei se ramifică și alte drumuri județene: DJ204M, drum afectat în 2010 de o viitură, duce spre nord către Bisoca, iar DJ102F trece niște dealuri către valea Sărățelului și duce mai departe de-a lungul
Comuna Mânzălești, Buzău () [Corola-website/Science/300826_a_302155]
-
amfibieni, pești, insecte) enumerate în anexa I-a a "Directivei Consiliului European" 92/43/ CE din 21 mai 1992 (privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică) sau aflate pe lista roșie a IUCN Mamifere: cerb lopătar ("Dama dama"), căprioară ("Capreolus capreolus"), pisică sălbatică ("Felis silvestris"), vidra de râu ("Lutra lutra"), hârciog european ("Cricetus cricetus"), șoarecele pitic ("Micromys minutus"), liliacul de iaz ("Myotis dasycneme"), liliacul cu urechi mari ("Myotis bechsteini"), liliacul cu urechi late ("Barbastella barbastellus"), liliacul
Râul Tur (sit SCI) () [Corola-website/Science/333814_a_335143]