422 matches
-
pare să o identifice într-o fată scoasă din mâl leșinată, după o inundație, dar mama acesteia apare din necunoscut și o ia acasă. Resemnat cu timpul, flăcăul e pe cale să se însoare cu o consăteancă, însă la nunta lor lostrița reapare. Mirele aleargă la râu, o vede, sare în apă și ambii se pierd în valuri, îmbrățișați. Mai cu seamă povestirile Sezon mort și Pescarul Amin au obținut din partea criticii aprecieri superlative. În prima, în decorul silvestru al unei crescătorii
VOICULESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290623_a_291952]
-
ale civilizației moderne: un vânător e salvat de la moarte, într-o iarnă, de câinii săi care se culcă peste el și mor înghețați, un solomonar bătrân vorbește cu lupii; o vrăjitoare dezlănțuie puteri diavolești. Câteva povestiri pot fi curate basme (Lostrița). Dar nu fantasticul propriu-zis se cuvine remarcat, ci, mereu, capacitatea inventivă. V. Voiculescu redescoperă stilul naiv și captivant al unei literaturi interesate în primul rând sub raportul anecdotei, al capriciului. Eresurile, practicile magiei și celelalte forme ale imaginației populare nu
VOICULESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290623_a_291952]
-
și pref. Nicolae Florescu, București, 1991; Alcyon sau Diavolul alb, îngr. și pref. Florentin Popescu, București, 1992; Poezii inedite și corespondență, îngr. și pref. Ileana Ene, Galați, 1993; Călătorie spre locul inimii, îngr. Radu Voiculescu, pref. Zoe Dumitrescu-Bușulenga, București, 1994; Lostrița. Căprioara din vis, îngr. Florentin Popescu, București, 1995; Poezii, îngr. și pref. Ion Apetroaie, Galați, 1995; Înaltele neliniști, îngr. Roxana Sorescu, București, 1998; Integrala prozei literare, îngr. și pref. Roxana Sorescu, București, 1998; Integrala operei poetice, îngr. și pref. Roxana
VOICULESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290623_a_291952]
-
cercetare, trebuia să surprindem și să anihilăm o grupare de tancuri 25 <inamiceă. Păi când poți să faci o asemenea trebușoară dacă nu noaptea? Dar ca să poți surprinde <inamiculă trebuie să faci observațiile ziua... Comandantul grupării de tancuri era căpitanul Lostriță... În zori de zi, încărcați cu <explozibilă și armament ușor, am pornit către obiectivul ordonat. Drumul spre locul de acțiune trecea printr-o pădure... Ca avangardă, am trimis înainte doi cercetași. Restul plutonului mărșăluia în liniște. Toaibă gemea sub greutatea
Cercetaşul Toaibă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/502_a_1063]
-
la permutare maiorul Goncea, își luase liber expre pentru mine, m-a mobilizat în pădure, la Obancea, era casa aia de vânătoare pentru ștabi, ce-a fost la anatomia mea numai eu știu, toate exercițiile le făcea cu mine, făceam lostrița la pârâiaș, de-a hârtopoasa, baboiul în crucelniță, trăznetul și mirătura, de-a supusăciunea la predător, mai făceam și șpănuiala, adormirea în dijmuială, iucsuceaua cea iubeață, lovirea la zamcă, împerciunarea cuiului de doăujdoi, se da de fanaragiul de-aprinde casa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2143_a_3468]
-
dusese către acolo Marțolea, prietenul meu de undit, șofer pe mașinile mari, care duc și aduc oameni, În, și din turismul montan, Marțolea, care Îmi Împuia capul, de fiecare dată, când ne Întâlneam, cu păstrăvii și cu lipanii și cu lostrițele pe care le scotea, se lăuda, el, din pâraiele acelor locuri, el fiind, acum, cu familia lui, În urma mea, numai ce-l aud, claxonând, apoi, strigând: stai! Stai oleacă, omule, că, uite, am nușce la mașină. Ce ai? N-auzi
Vieți răscolite by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91621_a_92849]
-
castronul, lăsă bănuții să-i curgă pe creștetul pleșuv, pe umeri, pe brațe, veseli ca niște pietricele de râu. Lozurile deveniseră sidefii, luceau ca și cum ar fi înotat prin ape repezi de munte, se unduiau unele peste altele, ispitind ca niște lostrițe. Jenică își aminti cum răsturna maică-sa castronul cu hamsii și, apoi, dintr-o mișcare îndemânatică, le smulgea capul cu mațe cu tot. „Așa-i, mămică...“, șopti și luă un loz, pe care îl simți răcoros și viu, zbătându-i
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
-urile, fursecurile. La fel și prepozițiile! Există un pericol pe care îl semnalez îngrijorat. Vânate și mâncate fără milă, prepozițiile s-ar putea să dispară. Eu propun prin acest articol Parlamentului o lege de ocrotire a lor, precum cea pentru lostrițe și fazani pe care nu au voie să le vâneze decât persoanele de rang înalt, de la ministru în sus. Nu vă jucați! Deși avem în limbă destui de, pe, pentru, din, exterminarea lor continuă s-ar putea să ducă specia
Trecute vieți de fanți și de birlici [Corola-publishinghouse/Science/2115_a_3440]
-
lipite pe trupul munților, se ascunde o lumină tainică. Strălucitoare minereuri scânteiază, radiind pretutindeni 13. Cu focul lor, aprind întunericul din subteran. Din adâncuri, țâșnesc, clipocind printre stânci, izvoare 14. Se adună în râuri repezi și învolburate, unde păstrăvi și lostrițe lacome, pitite printre pietre, vânează obleți și scobari nerozi. Coborând, cu pași iuți, printre jnepenișuri, ne strecurăm pe sub umbra și răcoarea brazilor, pinilor și molizilor. Zări îndepărtate sunt cuprinse de verdele intens colorat și aromat de cetină. Se revarsă ca
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
călător; Cernavodă; cîine; cîrnaț; coborî; condamnabil; copt; cozi; creatură; credință; crește; cuptor; curățat; curvă; deltă; dezvoltă creierul; dorință; dulce; Dunărea; față; femei; fetițe; fier; ființă; fluid; focul; fript; frumos; fu; găleată; Goga; grație; hering; Iana; impietate; lămîie; liniște; lipan; loialitate; lostrița; lubrifiant; lucios; magazin; mamifer; Marcel; market; de mase; mediu acvatic; memorie; mișcare; mobilitate; mult; munte; natură; neam, neam; neplăcut; os; osos; pateu; păstrare; pereche; pescar; pescăruș; pește; piranha; pisică; pîine; nu îmi place; plasă; preferat; prostituate; pute; putred; rapid; răufăcător
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
narative voiculesciene. Îndeletniciri preistorice precum vânătoarea și pescuitul, dincolo de expresia lor marțială, înseamnă "căutare și urmărire spirituală", povestirile tematice subsumându-se astfel: vânătoarea magică, iubirea magică, pescuitul magic. Dus de iubirea lui fantastică, pescarul Aliman devine un "vânător de himere", "Lostrița" nemaifiind pentru el doar fixație, ci absolutul iubirii, ființa intangibilă. Surprinzătoare va fi abordarea realistă, am zice zolist-panaitistratiană, cu ingrediente de picaresc și senzațional din romanul "Zahei Orbul", deosebit de celelalte proze prin ambianță, climat psihologic și tipologie. Zahei este un
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]
-
folclorului românesc, Zâna sau Știma lacurilor, o întreține. Asemeni Ielelor, Frumoaselor, Vântoaselor, Rusalcelor din folclorul autohton sau a naiadelor, nereidelor sau sirenelor din mitologia greco-latină, Știma sau Zâna lacului dispune de fascinul unui erotism meduzant, fatal. Povestirea lui Vasile Voiculescu, Lostrița, sau povestirile lui Mihail Sadoveanu, care refac un spațiu fabulos, mitologic, Nada Florilor, sunt populate cu ființe înzestrate cu o periculoasă putere de seducție. Zâna lui Artachino poartă o coroană făcută din lujerul unui nufăr alb, frumoasa floare care crește
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
I singular ca în nuvela fantastică La hanul lui Mânjoală a lui I.L. Caragiale, Omul din vis a lui Cezar Petrescu; fie cu aparentă obiectivare atribuind atitudinea unor condiții exterioare locutorului ca în Moara lui Călifar a lui Gala Galaction, Lostrița lui Vasile Voiculescu sau "Hanul Ciorilor" a lui Slavici. Între cele două este o diferență de expresie care se reflectă în opera literară în strategii distincte de abordare a fantasticului de către scriitor. Slavici alege să introducă o distanță între personajul
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
Ditrăului, locul aici fiind mai deschis, apoi au trecut de izvoarele Mureșului și Oltului și au ajuns În Covasna și Odorhei. Peste Carpați au trimis mai târziu regimente de români secuizați (ceangăi). În limba maghiară galokaș este genitivul lui galoka - lostriță. Galokaș ar fi deci al lostriței. În pâraiele acestea de munte cu ape limpezi și repezi se puteau pescui lostrițe până În urmă cu aproape un secol, debitul lor fiind pe atunci mult mai mare. Bunicul meu Îmi povestea cum pe la
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
apoi au trecut de izvoarele Mureșului și Oltului și au ajuns În Covasna și Odorhei. Peste Carpați au trimis mai târziu regimente de români secuizați (ceangăi). În limba maghiară galokaș este genitivul lui galoka - lostriță. Galokaș ar fi deci al lostriței. În pâraiele acestea de munte cu ape limpezi și repezi se puteau pescui lostrițe până În urmă cu aproape un secol, debitul lor fiind pe atunci mult mai mare. Bunicul meu Îmi povestea cum pe la sfârșitul secolului al XIX lea Împreună cu
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
Odorhei. Peste Carpați au trimis mai târziu regimente de români secuizați (ceangăi). În limba maghiară galokaș este genitivul lui galoka - lostriță. Galokaș ar fi deci al lostriței. În pâraiele acestea de munte cu ape limpezi și repezi se puteau pescui lostrițe până În urmă cu aproape un secol, debitul lor fiind pe atunci mult mai mare. Bunicul meu Îmi povestea cum pe la sfârșitul secolului al XIX lea Împreună cu alți copii de seama lui pescuiau În Părăul Gălăuțașului astfel de pești sprinteni cu
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
sfârșitul secolului al XIX lea Împreună cu alți copii de seama lui pescuiau În Părăul Gălăuțașului astfel de pești sprinteni cu pete roșii pe spinare, făcând răstoace și folosind crengi de brad. Cine o fi dat acestui pârâu numele de Pârâul Lostriței sau Pârâul cu lostrițe? Secuii din Remetea și Ditrău nu călcaseră pe aici, cel puțin până În secolul al XVIII-lea. Codrii seculari se Întindeau atunci din Munții Călimani și Munții Gurghiului aproape până la apa Mureșului. Pe atunci, În Gălăuțaș se
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
lea Împreună cu alți copii de seama lui pescuiau În Părăul Gălăuțașului astfel de pești sprinteni cu pete roșii pe spinare, făcând răstoace și folosind crengi de brad. Cine o fi dat acestui pârâu numele de Pârâul Lostriței sau Pârâul cu lostrițe? Secuii din Remetea și Ditrău nu călcaseră pe aici, cel puțin până În secolul al XVIII-lea. Codrii seculari se Întindeau atunci din Munții Călimani și Munții Gurghiului aproape până la apa Mureșului. Pe atunci, În Gălăuțaș se puteau număra doar câteva
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
căsătorii mixte, cu timpul fiind asimilați de unguri. Cuvântul galoka și l-au Însușit și armenii care după căsătorie vorbeau limba maghiară. Nu este exclus ca În expedițiile lor cinegetice prin acești munți să fi dat și de pârâul cu lostrițe căruia Îi spuneau și ei acum Galokás - patok. Mai plauzibilă pare Însă proveniența cuvântului de la numele unei ciuperci, un omonim maghiar goloka, o ciupercă pestriță otrăvitoare. Dacă lostrițele au cam dispărut de pe pârâul acesta, ciupercile acestea otrăvitoare se găsesc și
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
lor cinegetice prin acești munți să fi dat și de pârâul cu lostrițe căruia Îi spuneau și ei acum Galokás - patok. Mai plauzibilă pare Însă proveniența cuvântului de la numele unei ciuperci, un omonim maghiar goloka, o ciupercă pestriță otrăvitoare. Dacă lostrițele au cam dispărut de pe pârâul acesta, ciupercile acestea otrăvitoare se găsesc și acum din abundență. Cuvântul nu puteau să-l ia armenii decât de la maghiari. Imaginați-vă cum ar fi venit de la vânătoare un oarecare Arman și acasă Îl aștepta
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
Numărul acestor pești, odinioară foarte numeroși, s-a redus drastic din cauza pescuitului nerațional, a braconajului cu substanțe chimice și curent electric (câțiva braconieri au murit electrocutați, dar practica este continuată). Foarte rar se mai aude de câte un exemplar de lostriță, care e urmărit cu tenacitate până la anihilare. Se poate spune că lostrița a dispărut din apele Moldovei și Moldoviței, fiind „vânată” excesiv la care se adaugă poluarea. Speciile valoroase - salmonidele - sunt înlocuite de specii fără valoare economică: zglăvogul, boișteanul și
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
nerațional, a braconajului cu substanțe chimice și curent electric (câțiva braconieri au murit electrocutați, dar practica este continuată). Foarte rar se mai aude de câte un exemplar de lostriță, care e urmărit cu tenacitate până la anihilare. Se poate spune că lostrița a dispărut din apele Moldovei și Moldoviței, fiind „vânată” excesiv la care se adaugă poluarea. Speciile valoroase - salmonidele - sunt înlocuite de specii fără valoare economică: zglăvogul, boișteanul și porcușorul de vad. Asupra mediului natural omul a acționat nechibzuit și fără
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
referințe Libertatea: concept, conținut, forme 100 referințe Limba vorbită în Moldova istorică 224 referințe Literatura comparată în texte teoretice 30 referințe Literatura de detenție. Memorii, amintiri, jurnale 96 referințe Literatura universală (bibliografie pentru un manual) 75 referințe Logica 351 referințe Lostrița (studiu morfologic și ecologic) 37 referințe Ludicul în poezia românească contemporană: Marin Sorescu, Nichita Stănescu, Ileana Mălăncioiu, Ion Gheorghe 137 referințe Luis de Camões în fondurile BCU „Mihai Eminescu” 34 referințe Lutaetia, cercul de studii franco române de la Iași 31
BCU Iaşi:Parcurs sentimental:schiţă monografică by Nicoleta Marinescu () [Corola-publishinghouse/Science/443_a_752]
-
interzice pescuitul știucii în anul 1997, în perioada 1 februarie - 30 martie; ... e) se interzice pescuitul în apele de munte al păstrăvului indigen, fântânel și coregon, în perioada 15 septembrie 1996 - 30 aprilie 1997, iar pescuitul păstrăvului curcubeu, lipanului și lostriței, în perioadele 1 aprilie - 31 mai 1996 și 1 ianuarie - 31 mai 1997. ... Articolul 3 În activitatea de pescuit se interzice: a) utilizarea setcilor, avelor, de orice tip, si a ohanelor cu latura ochiului de plasă mai mică de 100
ORDIN Nr. 8 din 28 martie 1996 privind prohibitia pescuitului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/113873_a_115202]
-
interzice pescuitul știucii în perioada 1 februarie - 30 martie 2000; 5. se interzice pescuitul în apele de munte al păstrăvului indigen și fântânel și al coregonului, în perioada 15 septembrie 1999 - 30 aprilie 2000, iar pescuitul păstrăvului curcubeu, lipanului și lostriței, în perioada 1 ianuarie - 31 mai în anii 1999 și 2000. Articolul 5 În activitatea de pescuit industrial se interzice: 1. utilizarea setcilor, a avelor de orice tip și a ohanelor cu latura ochiului de plasă sub 100 mm, în
ORDIN nr. 48 din 24 martie 1999 privind prohibitia pescuitului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/124030_a_125359]