422 matches
-
în lumea occidentală - este socotit în cultura de masă un document crucial care dezvăluie adevăratul sens al istoriei omenirii. Pe bancnota de 1 dolar american este imprimat un „ochi” în vârful „piramidei” - și acestea ar fi simboluri ale „Marii Conspirații Luciferice” din care făcea parte președintele Roosevelt, inițiatorul reformei New Deal, cu care s-a început luarea în stăpânire a lumii de către americani. În Protocolul de la Toronto (iunie 1967), paragraful 6.6.6 („Numărul Fiarei”), se prevede modul în care va
[Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
dintre ei nu corespundeau exigențelor ideologice ale revistei (articole despre Critice de Pompiliu Constantinescu, Camere mobilate de Damian Stănoiu, Maitreyi de Mircea Eliade, Fecior de slugă de N. D. Cocea, Menuetul de G. M. Vlădescu, Farmece de C. Gane, Cunoașterea luciferică de Lucian Blaga, Firu-n patru de E. Lovinescu). În prima ei fază, când a avut un caracter cultural mai pronunțat, revista dispunea de rubrici variate. Pe lângă cronica literară, existau cronica plastică (semnată de George Zlotescu sau Gh. Labin), teatrală (Ioan
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285508_a_286837]
-
și-n lumea egeeană, prezintă o Mare Zeiță lângă un Arbore al Vieții și un izvor dătător de viață, sau un Arbore al Vieții păzit de monștri și de grifoni; cf. M. Eliade, Trăite, § § 104-108. justificată: neascultarea trăda orgoliul său luciferic, dorința de a fi asemeni lui Dumnezeu. Era cel mai mare păcat pe care creatura putea să-1 comită împotriva Creatorului. Era "păcatul originar", noțiune plină de consecințe pentru teologiile ebraică și creștină. O viziune asemănătoare a căderii nu putea să
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
lui Noe au devenit strămoșii unei noi umanități, în vremea aceea toată lumea vorbea aceeași limbă. Dar într-o zi oamenii au hotărât să construiască "un turn al cărui vârf să ajungă la cer, (11: 4). Aceasta a fost ultima faptă "luciferică". Iahve "s-a pogorât să vadă cetatea și turnul" și a înțeles că, de acum înainte, nici un plan nu va fi imposibil pentru ei (11: 5-6). Atunci el le-a amestecat limba și oamenii nu s-au mai înțeles unii
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
ne culcăm în frig, ne sculăm în frig; n-avem lemne, n-avem bani să plătim întreținerea, gazul, curentul. Pe noi nu ne vezi? Copiii tăi preferați sunt politicienii demagogi, baronii din toate partidele și fariseii care înalță zilnic liturghii luciferice banului? Ochiului dracului? N-avem bani pentru medicamente, n-avem bani pentru pâine și nici chiar de lumânări. De ce, Doamne? Cum e posibil? Cum?? De ce? "Rumegând cocenii de pe lângă jug, S-a-ntrebat odată boul de la plug: Doamne, pe când alții huzuresc mereu Pentru
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
-
într-adevăr de urmat în receptarea operei și judecarea existențialității sale azi, căci acolo unde "autorii teoriilor conspiraționiste" văd o... victimă, profesorul timișorean vede un damnat al propriei soarte, ce-și presimte, subconștient, apogeul, și tocmai de aceea strălucind orbitor, luciferic, înaintea coborârii definitive în noapte. "Nebunia nu-l introduce pe autor într-un univers al infamiei [...] ci, dimpotrivă, stimulează activitatea limitei". Geniile din familia sa, (Nietzsche, Holderlin), "presimt apropierea dezastrului și trăiesc, încercând să împiedice căderea, o hiperluciditate o "iluminare
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
cu care mesagerul din București ne-a vorbit despre schimbarea la față a României noastre umilite și glorioase totodată. Ne aflam în lumea eonului dogmatic ! Ideologia și mentalitatea legionare reprezentau o formă inferioară a acestui eon și niciodată filosoful cunoașterii luciferice n-a lăsat să se înțeleagă că ar avea ceva comun cu ele. Dacă-i citești pe ideologii mai calificați (în nici un caz nu trebuie să te cobori la proza pueril tenebroasă a lui Corneliu Codreanu), ca de pildă Vasile
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
stare religioasă. Marele filosof român realizează o clasificare a formelor de cunoaștere și de existență umană: 1. Cunoașterea: 1.1. paradisiacă - “fixarea” obiectului în întregime, în plan intuitiv; nu are curiozitate (nu se întreabă ce este dincolo de aparențe) 1.2. luciferică - caracteristică spiritului iscoditor, curiozității nestinse; obiectul este “despicat în două” 2. Existența umană: 2.1. în lumea dată, concretă, sensibilă, în vederea autoconservării 2.2. în orizontul misterului, cu scopul rezolvării acestui mister Sub raport antroposofic, cunoașterea (contopirea omului cu Dumnezeu
Fundamente de antropologie evolutivă pentru psihiatrie by Cristinel V. Zănoagă Mihai Tetraru Maria Tetraru Mihai Asaftei () [Corola-publishinghouse/Science/1265_a_2075]
-
cercetării / 23 Capitolul 1. Tematizarea blagiană a antinomicului / 25 1.1. Ideea antinomiei transfigurate / 26 1.1.1. Dogmele și sensul lor metodologic. Antinomiile transfigurate / 27 1.1.2. Ideație dogmatică și minus-cunoaștere / 35 1.1.3. În economia cunoașterii luciferice / 38 1.1.4. Minus-cunoașterea și problema raționalității / 39 1.1.5. Destinul metafizic al metodei antinomiei transfigurate / 43 1.1.6. Perspectivele științifice ale metodei dogmatice / 47 1.1.7. Metoda dogmatică fundament al unui nou "eon" spiritual / 52
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
metafizic al metodei antinomiei transfigurate / 43 1.1.6. Perspectivele științifice ale metodei dogmatice / 47 1.1.7. Metoda dogmatică fundament al unui nou "eon" spiritual / 52 1.2. Metoda antinomiei transfigurate și cosmologia blagiană / 54 1.3. Antinomiile cunoașterii luciferice / 58 1.4. Ordinea metafizică a existenței umane și dimensiunea sa antinomică / 61 1.5. Sensul paradoxal al culturii. Antinomia ideii de stil / 66 1.6. Metafora și structura sa antinomică / 68 Capitolul 2. Lucian Blaga și tematizările antinomicului în
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
pe o noutate ceea ce citisem fără să sesizăm, poate. Purtați din nou pe culoarele sistemului filosofic blagian, într-o manieră ce îmbină stringența logică cu eleganța stilului, suntem făcuți atenți la prezența extinsă (aproape structurală) a antinomicului în interiorul acestuia. Cunoașterea luciferică, situarea omului în ordinea metafizică, metafora, ideea de stil cultural ori cosmologia diferențialelor divine, toate acestea ne sunt arătate ca stând sub semnul antinomicului. Această nouă lectură a gândirii blagiene nu este, însă, singurul lucru ce recomandă cartea de față
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
un fel de element structural. În afară de bine cunoscuta idee a antinomiei transfigurate, cu care filosoful din Lancrăm și-a început seria studiilor ce vor intra în componența Trilogiilor, antinomicul poate fi regăsit, în forme și nuanțe diferite, în teoria cunoașterii luciferice, în metafizica censurii transcendente, în teoria despre stilul cultural, în cea referitoare la metaforă, precum și în cosmologia "diferențialelor divine". Ideea prezenței antinomicului în filosofia blagiană a mai fost enunțată și chiar dezvoltată, în diferite forme și proporții, de unii autori
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
Sergiu Al-George, în eseul său despre prezența Indiei în conștiința culturală românească 1. O dezvoltare a acestei idei realizează și Teodor Dima, susținând că Blaga a folosit metoda antinomiei transfigurate pentru a elabora studiul următor din Trilogia cunoașterii, anume Cunoașterea luciferică 2. Teza construcției întregii filosofii blagiene pe fundamentul "paradoxiei" o aflăm enunțată de către Ioana Lipovanu 3 sau Alexandru Petrescu 4. Există chiar o extindere a acestei idei, bazată însă pe o interpretare mai laxă a antinomicului, aparținând lui Zenovie Cârlugea
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
aspectul diacronic al operei blagiene, ideea antinomiei transfigurate fiind prima care apare în seria Trilogiilor. În plus, Blaga mărturisește că a construit cosmologia sa din Diferențialele divine ca o aplicație modernă a metodei dogmatice. Pe structura acestui scenariu, teoria cunoașterii luciferice a fost privită drept un produs al aplicării metodei antinomiei transfigurate 52. Fiind interpretări extreme, consider că nici unul dintre cele două scenarii nu poate să-și adjudece justețea deplină. Primul dintre ele va fi adus în discuție în capitolul despre
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
antinomiei transfigurate a determinat construcția anumitor părți din sistemul acestuia, care au avut menirea de a integra sau a face posibilă această idee pe care filosoful român a descoperit-o foarte devreme. În acest sens, Blaga declară că teoria cunoașterii luciferice a fost construită pentru a legitima metoda minus-cunoașterii53. Privită în ansamblul sistemului filosofic blagian, ideea antinomiei transfigurate are un loc privilegiat, însă nu cred că este o premisă metodologică a acestuia. Mai simplu spus, filosofia lui Lucian Blaga nu pare
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
apoi, cum apare antinomicul în alte zone ale sistemului filosofic blagian. Mă voi referi în primul rând la aplicația metodei antinomiei transfigurate în construcția cosmologiei blagiene a "diferențialelor divine". În al doilea rând, voi urmări antinomiile care subîntind teoria "cunoașterii luciferice" și metafizica "censurii transcendente". Mă voi referi apoi la natura antinomică a ideii de "stil", iar în final voi analiza structura antinomică a ideii de "metaforă", care are în filosofia lui Blaga o dimensiune foarte amplă. Chiar dacă sunt situate la
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
nou tip de ideație, pe care filosoful român le considera absolut necesare nevoilor spirituale ale timpului. Pentru a legitima acest tip aparte de ideație, Lucian Blaga propune câteva inovații filosofice absolut originale 85. Ele sunt integrate apoi în teoria cunoașterii luciferice, care ocupă cea de-a doua parte a trilogiei cunoașterii 86. Una dintre ele este diferența dintre două stări ale intelectului: "intelect enstatic" "intelect ecstatic". O alta va fi introducerea ideii de "direcție" în cunoaștere și a conceptului de "minus-cunoaștere
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
omului și care, în mod paradoxal, nu încearcă să atenueze această îndepărtare, ci să o sporească. Am putea spune că este o formă de cultivare a transcendenței, așa explicându-se valoarea ei prioritar metafizică. 1.1.3. În economia cunoașterii luciferice În Eonul dogmatic, Lucian Blaga anticipa "o întreagă teorie a cunoașterii" pe baza acestei idei de direcție epistemologică 93. În studiul următor, el chiar dezvoltă o astfel de teorie, plus-cunoașterea, zero-cunoașterea și minus-cunoașterea fiind privite aici drept manifestări ale cunoașterii
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
În Eonul dogmatic, Lucian Blaga anticipa "o întreagă teorie a cunoașterii" pe baza acestei idei de direcție epistemologică 93. În studiul următor, el chiar dezvoltă o astfel de teorie, plus-cunoașterea, zero-cunoașterea și minus-cunoașterea fiind privite aici drept manifestări ale cunoașterii luciferice 94. Metoda antinomiei transfigurate este integrată într-o rețea conceptuală mai amplă, fiind tratată ca metodă specifică minus-cunoașterii. Cunoașterea luciferică, spre deosebire de duala ei, cunoașterea paradisiacă, se organizează în orizontul misterului. "Acestui orizont al misterelor îi corespunde o regiune de transcendențe
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
studiul următor, el chiar dezvoltă o astfel de teorie, plus-cunoașterea, zero-cunoașterea și minus-cunoașterea fiind privite aici drept manifestări ale cunoașterii luciferice 94. Metoda antinomiei transfigurate este integrată într-o rețea conceptuală mai amplă, fiind tratată ca metodă specifică minus-cunoașterii. Cunoașterea luciferică, spre deosebire de duala ei, cunoașterea paradisiacă, se organizează în orizontul misterului. "Acestui orizont al misterelor îi corespunde o regiune de transcendențe, care niciodată nu pot să fie absolut și pozitiv convertite de cunoașterea umană", spune Lucian Blaga 95. Cunoașterea luciferică este
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
Cunoașterea luciferică, spre deosebire de duala ei, cunoașterea paradisiacă, se organizează în orizontul misterului. "Acestui orizont al misterelor îi corespunde o regiune de transcendențe, care niciodată nu pot să fie absolut și pozitiv convertite de cunoașterea umană", spune Lucian Blaga 95. Cunoașterea luciferică este cea prin care omul reușește să depășească, într-un anume sens, bariera censurii transcendente și să facă saltul în mister ca atare. Spre deosebire de cunoașterea paradisiacă, cunoașterea luciferică se dezvoltă pe dimensiunea problematicului, a aventurii, a riscului și eșecului. Ea
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
absolut și pozitiv convertite de cunoașterea umană", spune Lucian Blaga 95. Cunoașterea luciferică este cea prin care omul reușește să depășească, într-un anume sens, bariera censurii transcendente și să facă saltul în mister ca atare. Spre deosebire de cunoașterea paradisiacă, cunoașterea luciferică se dezvoltă pe dimensiunea problematicului, a aventurii, a riscului și eșecului. Ea deschide misterul și provoacă o criză a obiectului ei, desfăcându-l într-o parte care se arată ("fanicul"), și una care se ascunde ("cripticul"). Intenția ei este revelarea
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
în care proceda în epocă Henri Bergson 108. Deși face recurs la un element (antinomia, paradoxul) ce iese înafara canoanelor logicii clasice, acest lucru nu înseamnă abandonarea raționalității decât într-un sens restrâns al acesteia. În acest sens, în Cunoașterea luciferică 109, Blaga lămurește chestiunea raportului dintre irațional și rațional, angajându-se într-o analiză a problemei iraționalului 110. Cu această ocazie, el arată că "iraționalul" are un rol copleșitor, dominant în structura și dezvoltarea cunoașterii, epuizând tot ce poate fi
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
distinge între două sensuri ale ideii de "raționalitate": raționalitatea "ca articulație funcțională a cunoașterii individuate, (...) prin care se ajunge în genere la o reducție numerică și calitativă a misterelor existențiale", respectiv raționalitatea "ca postulat sub semnul căruia se așează orgoliul luciferic, atunci când tinde să substituiască misterelor existențiale poziții absolut "logice""116. Prima este o structură fundamentală, fără de care nu ar putea funcționa cunoașterea. A doua, însă, este o iluzie, spune Blaga, "iluzia raționalității", fără să fie necesară cunoașterii individuate. Această distincție
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
se divizează dar rămâne totuși întreagă în fiecare din părțile ei. Aceste formule sunt neintuibile și neinteligibile cu intelectul obișnuit. Sunt foarte apropiate, spune Blaga, de formula dogmatică. Cripticul acestui mister al entelehiei e conceput în zona minus a cunoașterii luciferice. Însă autorul lor nu a avut îndrăzneala de a face pasul dincolo de logic. El va susține că, deși entelehia este neintuibilă, ea este inteligibilă logic. Alte două exemple de înaintare în direcția minus a cunoașterii aflăm în cuprinsul celui de-
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]