422 matches
-
este înstrăinat de cunoașterea împărtășită în Duh și Adevăr. El invocă cele duhovnicești și se arată ca fiind smerit, însă într-un mod fals și ipocrit. Prin învățătura sa și prin modul său de a fi, transpare trufia de tip luciferic mascată printr-o smerenie ipocrită tocmai pentru a produce înșelare și amăgire. Sfântul Vasile cel Mare arată foarte clar acest lucru, afirmând despre Eunomiu: „Căci prin cele prin care se preface că disprețuiește înfumurarea se ridică pe sine la cea
DESPRE RELAŢIA DINTRE RAŢIUNE ŞI CREDINŢĂ ÎN TEOLOGIA SFÂNTULUI VASILE CEL MARE de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 30 din 30 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344978_a_346307]
-
Părintele Profesor Ioan Cristinel Teșu. Într-o abundență de antropologii și psihologii, soluția teologică întregește și încununează toate celelalte elemente ale discursului antropologic, și aceasta la un mod ontologic, profund optimist și pozitiv, într-o perioadă în care, datorită egocentrismului luciferic, recursul la cuvintele inspirate ale adevăraților Părinți duhovnicești pare inoportun, perimat și anacronic. Criza sau drama omului modern și a lumii în care trăiește, cum pe bună dreptate constata marele moralist român - Profesorul Constantin Pavel în lucrarea sa ,,Problema răului
CÂTEVA INDICII DESPRE RELIGIE ŞI RELAŢIA SAU RAPORTAREA ACESTEIA LA SĂNĂTATEA OMULUI CONTEMPORAN ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 684 din 14 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/345210_a_346539]
-
cuiele reci ale eternului păcat ancestral al umanității... Într-o lume care își adoră idolii și își răstignește la fiecare margine de drum Mântuitorul, cu prezența sa aproape ireală pe orice scenă a lumii, DALIDA nu a însemnat deloc întruchiparea luciferică a teribilei mașinării a divertismentului occidental (care a și împins-o, printre altele, către suicid). Parte componentă, până la urmă, a acestui sistem perfid și superficial în genere al formelor fără fond, interpreta de la poarta piramidelor faraonice a sfidat prin însuși
FORŢA IMPLACABILĂ A DESTINULUI de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 818 din 28 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345427_a_346756]
-
Un miez de noapte-n aștept Mi-aduce limba unui orologiu de ispită Ce aripa nesomnului o poartă-ntinsă Peste un gând fluctuând în dor, Același dor nestins de tu...! Din neguri, flăcări se desprind nebune... Mai știi, când soare luciferic Țâșnea sărutul nopții ?!...gura ta !! Pe gura mea arzândă, Într-un furnal topind fiori Pe-un crater de dorință Se materializa, mijind încă un dor... Iar un mângâi nebun la cap Mă descheia la bluză În timp ce greieri somnambuli Își acordau
CONCERT DE NOI de MARTA POLIXENIA URSULEANU în ediţia nr. 1943 din 26 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378084_a_379413]
-
de liliac decriptam anxietăți speologic în stația ta fisurile din ciment își vopseau buzele în roșu venal cânta strident piața pestriță ca o țigancă înflorată fericirea zâmbea cu riduri traversând strada pe zebră monoton nu pot să cobor între stații luciferic urcă tu în lumina mea paradisiacă/ochi de ciclop orbit(or)/ este timp pentru călătoria fără opriri când se poate iubi fără bilet/ pierdut de amor/ sau se poate muri dintr-o dragoste atât de amară că nu s-au
LILIAC ORB(ITOR) de ANGI CRISTEA în ediţia nr. 1340 din 01 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376271_a_377600]
-
vreun sens. Așa că oricât de “inutilă” ar fi aceasta “pasiune” numită viața există în ea totuși speranța unui deznodământ pe care moartea îl ascunde în adâncul ei zăvorât cu lacătele încuiate ale misterului. Există o cunoaștere a minții, o cunoaștere luciferica și preponderent demonica. Există însă și o cunoaștere sensibilă, o cunoaștere a inimii, paradisiacă și îngereasca. Ca să poată merge înainte lumea ar trebui să împace în sine aceste forme de cunoaștere. Una pentru că deocamdată ontologic fiind încă în stadiul de
DESPRE ISPITA DE A TRAI DOAR CU PAINE de MARIN MIHALACHE în ediţia nr. 2113 din 13 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379234_a_380563]
-
strălucitoare cutii de sardele, terasele de pe chei, multe și elegante, gem de lume. Nu flămîndă, nicicum, ci doar cu chef. Un chef dezmățat, de omenire aflată parcă în ultimul ei ceas. Marele regizor neștiut poate fi mulțumit de bagheta-i luciferică. Rumoarea generală se rupe brusc: o canțonetă! Pe sub pod trec, grupate, cinci gondole auriu-negre. Pline cu bătrînei nordici, gălbui-pufoși, în veselă transă vesperală. Din ultima lor gondolă, dintre acești copii bătrîni, un tuciuriu rotofei, cu mari favoriți albaștri, vocalizează sfîșietor
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
nu transpare de sub rictusul românului de lume (occidentală) aflat în situația de a ne trata pe toți drept simpatici naivi. Uimitorul spectacol atinge și cotă cinică atunci cînd, pus de gazdă în fața pactului pe care emigratul magnat l-a semnat luciferic cu dictatorul criminal de la București, cu malefica lui consoartă, ei, bine, pentru domnia sa aceștia erau: domnul Ceaușescu, doamna Ceaușescu. (În timp ce congeneri de-ai săi muriseră deja la Canal sau în gherlele comuniste.) Și totuși, teleasta reușește într-un final împăcat
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
senzitiv, cu o acuitate extraordinară a simțurilor, mai ales a celui olfactiv. Mobilitatea percepțiilor imprimă discursului un caracter difluent, accentuat de înclinația către inefabil și mister. Climatul este cel de morbidezza, întrucât trecerea inexorabilă, moartea nu determină la el revoltă luciferică ori invocație extatică, ci un frison epidermic, stări de evanescență și alienare, pentru a căror exprimare universul floral se oferă în chip firesc, un impuls venind însă și de la simboliștii francezi. Grădina lui A. este grădina primordială, paradisiacă, în care
ANGHEL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285370_a_286699]
-
devine, În consecință, spectacol, mise en scène, deghizament, mască, joc al suprafețelor. Verbul său nu mai are forța lui „être”, ci devine „paraître”. Nu „a fi”, ci doar „a părea”. În numele acestui program, dandy-ul, unic demiurg, Îmbătat de orgoliu luciferic, Își construiește propria viață ca operă de artă. Iată câteva formulări memorabile: „El trăiește poezia pe care nu o poate scrie. Ceilalți scriu poezia pe care nu Îndrăznesc să o trăiască”; „Prima Îndatorire În viață este să fii pe cât de
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
ascultați măcar o dată Laus Noctis 4. Este cel mai bun argument pe care l-am păstrat pentru aceste ultime rânduri. Albert Camustc "Albert Camus" Dandysmul*tc "Dandysmul*" Dar n-a trecut Încă vremea oamenilor de litere. Romantismul, cu revolta lui luciferică, nu va sluji cu adevărat decât aventurile imaginației. Ca și Sade, el se va despărți de revolta antică prin preferința acordată răului și individului. Punând accentul pe forța de sfidare și de refuz, revolta, În acest stadiu, Își uită conținutul
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
șes trilogies : Cultură și cunoștință (Culture et connaissance, 1922), Filozofia stilului (La philosophie du style, 1924), Fenomenul originar (Le phénomène originaire, 1925), Fetele unui veac (Leș visages d'un siècle, 1925), Daimonion (1926), Eonul dogmatic (L'éon dogmatique, 1931), Cunoașterea luciferica (La connaissance luciférienne, 1933), Censura transcendență (La censure transcendante, 1934), Orizont și stil (Horizon et style, 1934), Spațiul mioritic (L'espace mioritique, 1936), Geneză metaforei și sensul culturii (Genèse de la métaphore et sens de la culture, 1937), Artă și valoare (Art
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
poésies parues antérieurement (Poésies, 1942). C'est aussi l'époque où Blaga conçoit șes trilogies, l'expression la plus haute de son système de pensée : Trilogia cunoașterii (Trilogie de la connaissance, 1943), en trois volumes : Eonul dogmatic (L'éon dogmatique), Cunoașterea luciferica (La connaissance luciférienne), Cenzură transcendență (La censure transcendante) ; Trilogia culturii (Trilogie de la culture, 1944), comprenant leș volumes Orizont și stil (Horizon et style), Spațiul mioritic (L'espace mioritique), Geneză metaforei și sensul culturii (Genèse de la métaphore et sens de la culture
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
collection " Leș colloques internationaux Lucian Blaga ", 1996. BĂLU, Ion, Lucian Blaga, Editura Albatros, București, 1986. BĂLU, Ion, Viața lui Lucian Blaga, Fundația Culturală Libra, București, 1995-1999. CENUȘĂ, Mircea, Lucian Blaga. Corespondență, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1989. CIMPOI, Mihai, Lucian Blaga : Paradisiacul, lucifericul, mioriticul. Poem critic, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1997. DIACONU, Florica, DIACONU, Marin, Dicționar de termeni filosofici ai lui Lucian Blaga, București, Editura Univers Enciclopedic, 2000. GÁLDI, Ladislas, Contributions à l'histoire de la versification roumaine. La prosodie de Lucian Blaga, Akadémiai Kiadó
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
avril 2010, URL : http://facultateadefilosofie.files.wordpress.com/2010/05/studii-de-filosofie-2005.pdf . SĂVULESCU, Geo, " Schița filosofiei lui Lucian Blaga ", consulté le 9 octobre 2011, URL : http://www.savulescu-md.ro/documente/limbajul%20inconstientului/schita a filosofiei lui blaga.pdf. SĂVULESCU, Geo, " Expunere critică a cunoașterii luciferice ", în Noemă, vol. VII, 2008 p. 163-176, consulté le 9 octobre 2011, URL : http://www.noema.crifst.ro/doc/200801 14.pdf. STEICIUC, Elena-Brândușa, " Le chant de la terre et des étoiles ", în Jean Poncet (dir.), Lucian Blaga ou le chant de la
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
acception générale, le village-monade, devient, dans la dominante de l'horizon inconscient du poète et du philosophe, le cercle magnétique dans lequel vivent leș lourdes valences de șa vie et de son œuvre. " Notre traduction. 799 V. Lucian Blaga, Cunoașterea luciferica (La connaissance luciférienne), în Trilogia cunoașterii (Trilogie de la connaissance), Editura Regală pentru Literatură și Arta, București, 1943. Le concept seră développé plus tard dans ce chapitre. 800 Lucian Blaga, Autoportret (Autoportrait), traduction de Sanda Stolojan, în Lucian Blaga, L' Étoile
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
qui présente la pensée philosophique de Blaga. 890 Basil Munteano, " La poésie de Lucian Blaga... ", op. cît., p. 192. 891 La catégorie du mystère est le fondement de la poésie et de la philosophie de Blaga. V. Mihai Cimpoi, Lucian Blaga : Paradisiacul, lucifericul, mioriticul. Poem critic, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1997, p. 34 : " Ideea misterului apare că o idee universală, ca o idee epistemologica ce constituie țintă ultima a tuturor modurilor de cunoaștere. Este o idee-corolar, ca un fel de "signatura rerum" [...] ce adună
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
nous qui soulignons. 931 Ionel Bușe, " Lucian Blaga : de la matrice stylistique à l'imaginal ", p. 134, consulté le 2 mai 2011, URL : http://drept.ucv.ro/RSJ/Articole/2009/RSJ2/C1IonelBuse.pdf. V. également Geo Săvulescu, " Expunere critică a cunoașterii luciferice ", în Noemă, vol. VII, 2008, consulté le 9 octobre 2011, URL : http://www.noema.crifst.ro/doc/200801 14.pdf. 932 V. Florica Diaconu, Marin Diaconu, Dicționar de termeni filosofici ai lui Lucian Blaga, București, Editura Univers Enciclopedic, 2000, p. 172
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
stare religioasă. Marele filosof român realizează o clasificare a formelor de cunoaștere și de existență umană: 1. Cunoașterea: 1.1. paradisiacă - “fixarea” obiectului în întregime, în plan intuitiv; nu are curiozitate (nu se întreabă ce este dincolo de aparențe) 1.2. luciferică - caracteristică spiritului iscoditor, curiozității nestinse; obiectul este “despicat în două” 2. Existența umană: 2.1. în lumea dată, concretă, sensibilă, în vederea autoconservării 2.2. în orizontul misterului, cu scopul rezolvării acestui mister Sub raport antroposofic, cunoașterea (contopirea omului cu Dumnezeu
Fundamente de antropologie evolutivă pentru psihiatrie by Cristinel V. Zănoagă Mihai Tetraru Maria Tetraru Mihai Asaftei () [Corola-publishinghouse/Science/1265_a_2075]
-
eficientă cu viața) - „Drumul spre centru”, p. 64. Reflecțiunea lui L. Blaga este fidelă, de fapt, concepției lui despre „cunoaștere”, dezvoltată În „Trilogia cunoașterii”: „cunoașterea paradisiacă, prin care misterul este parțial relevat cu sprijinul rațiunii, al facultății intelective, și cunoașterea luciferică, prin care tainele realității Înconjurătoare sînt intensificate cu ajutorul imaginației poetice. Rațiunea umană nu poate, așadar, cunoaște totul, pentru că lumea În Întregul ei rămîne o uimitoare „corolă de minuni”, ce Închide semnificații neștiute sau neînțelese Încă. Intuiție, fler, tact psihologic „Reproșurile
Aforismele din perspectivă psihologică by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
să le întrevăd. Nici o afinitate nu-mi pare a exista între Eminescu și geniul afazic și disparent al lui Bacovia, cu obsesiile și nuanțele lui insidioase, involutive. Faptul că un critic merge până la a vedea în Bacovia un „tip titanic”, „luciferic”, având ca erou pe “însinguratul Hyperion”, nu înseamnă altceva decât ori un clișeu școlar eminescianizant, ori dimpotrivă o mare dorință de paradox, având ca rezultat aceeași neașteptată enormitate. Iar faptul că alt critic citează drept convingătoare asemenea... cum s-o
[Corola-publishinghouse/Science/2234_a_3559]
-
se poate face cum s-a făcut în America cu Nixon, adică să-l izgonești pe cel care s-a făcut răspunzător de grave încălcări ale pactului democratic: aici, în Italia, conducătorii democrat-creștini sunt de neînlocuit. Există o provocare aproape luciferică în această aluzie obscură a lui Andreotti, al cărei sens este atât de limpede. Potentații democrat-creștini sunt comparabili (și chiar sunt comparați) cu Nixon: ce vrea să spună asta? Nu doar succesorii lui Nixon - pare să zică Andreotti - urmează politica
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
Schiță de portret fizic și spiritual al lui Mircea Vulcănescu, APF, 1991, 12; Ștefan J. Fay, Sokrateion sau Mărturie pentru om, București, 1991; Negoițescu, Ist. lit., I, 345-346; Z. Ornea, Vulcănescu despre omul românesc, RL, 1992, 17; Florin Manolescu, Tentația luciferică, LCF, 1992, 25; Florin Mihăilescu, Hermeneutica specificului național, ST, 1992, 5-6; Z. Ornea, Vulcănescu despre Nae Ionescu, RL, 1992, 26; Gheorghe Grigurcu, Un candidat la canonizare: Mircea Vulcănescu, F, 1992, 9; Eliade, Împotriva, 251-256; Mircea Iorgulescu, Contribuție de istorie literară
VULCANESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290666_a_291995]
-
în lumea occidentală - este socotit în cultura de masă un document crucial care dezvăluie adevăratul sens al istoriei omenirii. Pe bancnota de 1 dolar american este imprimat un „ochi” în vârful „piramidei” - și acestea ar fi simboluri ale „Marii Conspirații Luciferice” din care făcea parte președintele Roosevelt, inițiatorul reformei New Deal, cu care s-a început luarea în stăpânire a lumii de către americani. În Protocolul de la Toronto (iunie 1967), paragraful 6.6.6 („Numărul Fiarei”), se prevede modul în care va
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
trag pe roata roții/ catolicii hughenoții” (Domina). În Retorica (1975) sunt propuse niște „exerciții” din aceeași panoplie ludică (de „rostire” de „gândire”, de „simțire”), iar în Vox populi, vox Dei, subintitulat ludic Stilistica, se dau mostre de stil („istoric”, „universalist”, „luciferic”, „popular”, „meditativ”, „poematic”, „eseistic”, „duios”, „naiv”, „canonic”, „parodic” etc). Și romanul Voi de colo, de la Biarritz (1979) mizează pe dimensiunea parodică și comică. SCRIERI: Indulgențe, București, 1969; Ironica, București, 1970; Mioritiada, București, 1973; Retorica, București, 1975; Vox populi, vox Dei
NICOLESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288446_a_289775]